27,010 matches
-
a prezenta în detaliu modul de lucru și condițiile concrete de acordare, urmărire și rambursare a creditelor de consum. Sunt considerate credite de consum următoarele categorii de credite: - credite acordate persoanelor fizice în vederea satisfacerii nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodăriei acestora; - creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziționarea de bunuri. Acordarea, urmărirea și rambursarea creditelor de consum Acordarea creditelor de consum se face în baza contractului de credit. Pentru încheierea contractului de credit între cooperativa de credit și membrii cooperatori, trebuie
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
-l conducă pe domnul inspector la acea țesătoare. O Învăț eu minte, gândise secretara, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe În apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără a mai bate la poartă și În speranța că femeia nu se va ascunde de el, inspectorul intrase În curte. Nu se sinchisise prea mult nici de lătrăturile câinilor, erau legați. Încercase În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lor o așteptau cu mare nerăbdare. Cum părinții tinerei Letiția se mutaseră cu serviciul la oraș, fiica lor rămăsese În grija bunicilor acolo pe malul Dunării, unde crescuse de mică. Bătrânii țărani gospodari, pescari vechi dar și cu o frumoasă gospodărie, cu animale, cu viță de vie, grădină de zarzavat și multe flori. De plantatul florilor se ocupa Letiția În mod special. Alegea tot ce găsea mai frumos pe la colegele de liceu, păstra semințele și primăvara numai ce vedeai cum răsăreau
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
amforă de aur strălucitor și mă bucur. Mă bucur, pentru că mi-e dragă, pentru că o cunosc și-i cunosc capacitățile, pentru faptul că-și făcea griji când am plecat de-acasă că cine o să aibă grijă aici - la Frasin - de gospodărie etc., etc. E un suflet minunat și, iată, a venit încă o dată să aibă grijă de gospodărie. Are și un frate care iubește această gospodărie, așa că nu mai trebuie să-și facă griji. Continuitatea își spune cuvântul, cu atât mai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
-i cunosc capacitățile, pentru faptul că-și făcea griji când am plecat de-acasă că cine o să aibă grijă aici - la Frasin - de gospodărie etc., etc. E un suflet minunat și, iată, a venit încă o dată să aibă grijă de gospodărie. Are și un frate care iubește această gospodărie, așa că nu mai trebuie să-și facă griji. Continuitatea își spune cuvântul, cu atât mai mult, cu cât Maica Domnului și-a noastră mi-a spus că aici are Ea grijă de
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
griji când am plecat de-acasă că cine o să aibă grijă aici - la Frasin - de gospodărie etc., etc. E un suflet minunat și, iată, a venit încă o dată să aibă grijă de gospodărie. Are și un frate care iubește această gospodărie, așa că nu mai trebuie să-și facă griji. Continuitatea își spune cuvântul, cu atât mai mult, cu cât Maica Domnului și-a noastră mi-a spus că aici are Ea grijă de tot. Mulțumesc tuturor care m-au ajutat să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
sat. În aceste condiții, la începutul anilor ’70, experții români au început să se întrebe, în literatura de specialitate, dacă este nevoie de dezvoltare rurală. Multe sate erau considerate prea mici și prea izolate ca să merite investiții, iar faptul că gospodăriile erau împrăștiate ici-colo însemna că multe parcele de pământ rămâneau necultivate. Regiunile cu cele mai izolate așezări erau cele muntoase, iar județele cu un număr mare de asemenea localități aveau nevoie de bani mulți pentru servicii, transport și comunicații. Potrivit
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
prin adoptarea, de către Marea Adunare Națională, a legii nr. 58 din octombrie 1974. Prezentat de către mașina de propagandă ca fiind un pas major pe calea „construirii societății socialiste multilateral dezvoltate”, programul a debutat la sate prin demolări în masă ale gospodăriilor țărănești și strămutarea familiilor afectate în apartamente de bloc. Punerea în aplicare a programului s-a făcut prin dezafectarea satelor ale căror perspective de dezvoltare erau considerate minime din cauză izolării sau a numărului mic de locuitori. Estimările asupra numărului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
din Elveția adoptaseră sate românești, iar campania din Marea Britanie lansată în iunie cu sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost demolate, iar populația a fost strămutată în Otopeni, în blocuri de patru etaje
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost demolate, iar populația a fost strămutată în Otopeni, în blocuri de patru etaje. Demolarea satelor a fost de fapt o încununare a politicii de industrializare forțată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei unui popor și exprimă identitatea lui națională. A distruge acest patrimoniu rural și a-l înlocui prin construcții standardizate înseamnă nu numai a distruge o evoluție de secole, dar
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
edili, altfel vom asista la degradarea celei mai importante resurse naturale ale localității, apa freatică și aerul. Amenajarea rampei ecologice de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului Breaza este caracteristică localităților din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Dotările de folosință zilnică nu acoperă însă tot teritoriul în zona lor de deservire. Din punct de vedere spațial și compozițional zona centrală are conturat un spațiu urban ce personalitate proprie. Astfel se poate aprecia că suprafața medie a unei gospodării este de cca. 800mp. În zonele mai dense, centrele sau de-a lungul căilor de comunicație ori cu teren accidentat, acestea ajung la 400mp pe gospodărie. Fondul de locuit existent, de 237820mp, este caracterizat de următorii indicatori: - Suprafața medie locuibilă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
spațiu urban ce personalitate proprie. Astfel se poate aprecia că suprafața medie a unei gospodării este de cca. 800mp. În zonele mai dense, centrele sau de-a lungul căilor de comunicație ori cu teren accidentat, acestea ajung la 400mp pe gospodărie. Fondul de locuit existent, de 237820mp, este caracterizat de următorii indicatori: - Suprafața medie locuibilă/pers. 12, 30mp - Suprafața medie locuibilă/cam. 13, 63mp - Suprafața medie locuibilă/locuință 38, 24mp/loc - Suprafața medie a unui lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
următorii indicatori: - Suprafața medie locuibilă/pers. 12, 30mp - Suprafața medie locuibilă/cam. 13, 63mp - Suprafața medie locuibilă/locuință 38, 24mp/loc - Suprafața medie a unui lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2, 81cam/locNumăr persoane/locuință - 3, 10 pers/locNumăr persoane/gospodărie - 3, 38 pers/gosp. Structura orașului este relativ omogenă, mai puțin în satele desfășurate pe dealuri cu pante mai mari unde locuințele sunt împrăștiate. Gospodăriile beneficiază parțial de facilitățile oferite de echiparea tehnico-edilitară (apă, canală În mare parte locuințele sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2, 81cam/locNumăr persoane/locuință - 3, 10 pers/locNumăr persoane/gospodărie - 3, 38 pers/gosp. Structura orașului este relativ omogenă, mai puțin în satele desfășurate pe dealuri cu pante mai mari unde locuințele sunt împrăștiate. Gospodăriile beneficiază parțial de facilitățile oferite de echiparea tehnico-edilitară (apă, canală În mare parte locuințele sunt ăn stare bună și foarte bună,construite din materiale durabile. Din totalul locuințelor 27% sunt construite din materiale durabile, circa 43% sunt construite din materiale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pildă, ieri era locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
familii care doresc achiziționarea de animale, argumentul fiind lipsa timpului pentru îngrijirea lor, în condițiile în care aceștia au un loc de muncă cu un program încărcat. Un alt impediment, îl constituie în cazul porcinelor, prețul ridicat al hranei, în gospodării existând, în medie, un singur porc. Totuși, legat de creșterea oilor, una din acupațiile străvechi ale localnicilor, păstoritul a avut de-a lungul timpului condiții favorabile de perpetuare, oferite de pășunile extinse unde sau cristalizat și au funcționată reguli multiseculare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel mai accentuat s-a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se vor lua măsuri pentru integrarea acestora în exploatarea performantă. Intervențiile prioritare vor urmări conservarea potențialului productiv, creșterea calității solului prin fertilizări, protecția fondului funciar. Forța de muncă ocupată în agricultură nu este relevantă statistic, deoarece activitatea se desfășoară în gospodăriile și pe terenul agricol particular. Pentru următorii ani se prevede o creștere a forței de muncă ocupate în agricultura în comun, de la 69 la cca. 100 persoane (pe o perioadă de 15 aniă. 7. 4. COMERȚUL Noile structuri economice, pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale: - Nu toate construcțiile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate. În general, cota cea mai mare din potențialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparține unităților din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice urmând apoi, agenții economici din industriile extractivă și metalurgică. Față de numărul total de 1.348 de stații de epurare investigate în anul 2007, s-a constatat faptul că 411 stații, reprezentând 30,4%, au funcționat corespunzător, iar
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
din rețeaua de canalizare publică sunt următoarele: ape uzate, ape meteorice, ape de suprafață canalizate, ape subterane sisteme de drenaj, ape de infiltrație, ape de exfiltrație. Apele uzate pot fi: - ape menajere: ape rezultate în urma satisfacerii nevoilor de apă în gospodării, a centrelor populate precum și a nevoilor gospodărești și igienă sanitară a diferitelor unități industriale; - ape publice: ape rezultate din satisfacerea nevoilor de apă a instituțiilor publice a centrelor populate (spitale, restaurante, cămine, școli ș.a.); - ape industriale: ape rezultate de la industriile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
consumator (l/om zi). Necesarul de apă potabilă pentru localități cuprinde total sau parțial următoarele categorii de apă: - apă pentru nevoi gospodărești: băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor și vaselor, curățenia locuinței, utilizarea WCului, precum și pentru creșterea animalelor de pe lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor; - apă pentru nevoi publice: unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, completare la fântânile ornamentale (dacă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]