2,459 matches
-
biserica e pe-aproape, acesta e satul! Îl știu foarte bine. De la biserică o cotim la stânga, până la o casă cu poartă verde. Apoi o luăm la dreapta pe o uliță ce urcă la deal și, în vârful dealului este casa gospodarului cu porcii. O casă arătoasă cu un cerdac frumos. Știu eu cum arată. Hai, dă-i bătăi! Încurajat de această descriere precisă, Mototolea porni. Într-adevăr, după o sută de metri se văzu în ceață turla bisericii. Mustăciosul spuse convins
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
Mustăciosul, o tot bâlbâia: --Cred că poarta era albastră. Și, nu mai țin minte...Trebuia s-o luăm la dreapta. Întoarce! Abia a-ntors mașina suduind amarnic (fir-ați ai dracului de țigani tâmpiți!). Toți tăceau mâlc, cu ochii spre porțile gospodarilor, până când rotofeiul din spate exclamă: uite poarta verde, dar este pe dreapta! Mototolea opri mașina și-l dojeni pe rotofei: --Normal că e pe dreapta, tâmpitule, că acum ne întoarcem, nu mergem înainte. Dar, unde-i ulița? Mustăciosul spuse foarte
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
înainte, șefu’, că dăm noi și de uliță! Într-adevăr, găsiră și o uliță care urca la deal. Desfundată, cu șleauri adânci...Mototolea ezită să intre pe ea și opri mașina: --Gata, fraților, aici mă opresc! Mergeți pe jos la gospodarul cu porcii și vă descurcați! Văzând cum arăta ulița, țiganii nu îndrăzniră să coboare din mașină direct în mocirlă: --Hai, mă, nene, păi de ce te-am plătit? --Nici un pas în plus, țipă Mototolea, mă lăsați dracului cu porcii voștri
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
aceste privințe, părinții copiilor au fost întru-totul de acord: să se învețe numai în limba română, că doară copii lor trăiesc în România. Unul din obiceiurile lui Anghel era să stea în curtea școlii lângă gardul de lângă drum, privind la gospodarii care treceau pe lângă școală. Cum îl vedea pe tata, îl și aborda cu vorbe de sus: - Hei, Darie! Unde te duci mata? Băi, ce educație au primit băieții în școala mea! - Ei, cu așa învățător! se complăcea tata să-i
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința, că bradul este pomul vieții, iar bogăția, că este arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. În vârful bradului împodobit creștinii au așezat steaua, ca simbol a împlinirii luminii și a închipuirii locului unde tainele măreției deusiene aveau să se
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
cu o zi de marea sărbătoare a Crăciunului, s-a ridicat la ceruri: Dumnezeu a blagoslovit bradul să rămâie verde și frumos întotdeauna: iar din rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
sunt, în zicerile noastre foarte grăbiți, fiindcă realitatea pare a fi cu totul alta). Deșteaptă muiere, mai ceva ca popa Gligore de la Sfântu’ Haralambie și ăla-i om cu școală la Athos, ehehe, gândi plin de admirație față de nevastă bunul gospodar! Precum se vede treaba, nici pe vremurile acelea miniștrii nu erau repere de înțelepciune! - Nu bei tiutun că mori la plămân, răspunse mititelul, spre admirația lui Dumitru, deoarece, tot pe vremea aceea, fumatul nu era considerat deloc o virtute. - Da
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
un atelier de fierărie în care lucrau cumnații săi, căsătoriți și ei, cu case și gospodării frumoase, deveni om înstărit, unul din fruntașii satului. În mod firesc, oamenii l-au ales primar, deoarece atunci primarii se alegeau după calitățile de gospodar nu după cât de mult puteau să mintă în campanii. Ca primar al așezării Hanți, deveni domnu’ Hans și se apucă de ce știa el mai bine, adică de muncă, iar în câțiva ani pietrui ulița mare, trase apă la canal, cu
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
numai în propria ogradă ci administrând un mare municipiu care, prin efortul său, a devenit la timp oportun Capitala Culturală a Europei. Spre deosebire Clujul este astăzi o capitală Europeană a Tineretului înglodat în gunoaie și datorii. La propriu. Ca gospodar nu a făcut politică. Administrarea Sibiului a decurs normal punând-uși energic la treabă colaboratorii. Om politic a devenit după 10 ani de primărie spre a angrena mai mulți binevoitor în treburi de administrare nu de îmbogățire. Combinația, înțeleasă de partidul
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
cu câte puțin din cauza suferinței provocate de nereușite, dezamăgiri, pierderi umane, materiale ori financiare. Domnia sa a fost, în bună parte, favorizat de soartă. Născut, crescut și educat într-o familie bună, cu părinți cinstiți, știutori de carte și foarte buni gospodari, a avut ce învăța de la toți, a avut ce vedea și ce auzi, pentru că și aceștia au avut bună învățătură de viață de la părinții și bunicii lor. În asemenea circumstanțe favorizante i s-au deschis mai multe drumuri și a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
debordantă și incapacitatea de percepere a stresului, pe noi adulții, din crisparea emoțiilor și a gândurilor, pentru lucrul bine făcut. Ajunși în Pădureni în jurul orelor 11.00, am fost întâmpinați de cel mai modest și mai ospitalier OM, de primul gospodar al comunei, cel ce administrează destinele locuitorilor acestei comune, încă din anul 1990. Am fost primiți și conduși în camera de oaspeți de la Centrul Cultural al comunei, apoi invitați într-un tur de onoare în incinta acestuia. Ce a urmat
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
meu! M-aș fi bucurat nespus să-mi fiți alături! Cu sufletele pline și cu un “43” cu autograf personalizat, până la următorul volum, oaspeții mei dragi au plecat unul câte unul. Dar surprizele nu s-au încheiat aici. Un bun gospodar nu se dezminte niciodată și la Pădureni este acel gospodar. Domnul Primar a întins masa ospitalității și a generozității, la o ciorbă de văcuță fierbinte, cu ardei prichindei, câte o friptură de pasăre cu cartof natur și murături asortate și
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
Cu sufletele pline și cu un “43” cu autograf personalizat, până la următorul volum, oaspeții mei dragi au plecat unul câte unul. Dar surprizele nu s-au încheiat aici. Un bun gospodar nu se dezminte niciodată și la Pădureni este acel gospodar. Domnul Primar a întins masa ospitalității și a generozității, la o ciorbă de văcuță fierbinte, cu ardei prichindei, câte o friptură de pasăre cu cartof natur și murături asortate și nu putea lipsi nici plăcinta învârtită coaptă la cuptor cu
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
său. Cum oamenii satului îmbătrâniseră, nu se-mbulziseră să preia sarcinile pădurarului, zicându-și strâmb că-i bună de asta Natalia. Și fata chiar știa rostul îndeletnicirii. Un singur lucru o-ntrista: tăiatul copacilor la-ntâmplare. Cum nu eru multe gospodarii, cutreierase prin cătun și vorbise despre durerea pădurii, îi sfătuise pe oameni privitor la slujirea ei. Puțini îi ascultaseră povața. Cei mai mulți necăjiseră arboretul ca niște păgâni... Într-o primăvară, mai ceva ca-n alți ani, trezirea la viață și lumina
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului Ignat, gospodar de frunte în satul lui, se spune că și-a omorât tatăl, însă nu pentru că a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: „Ignat împreună cu tatăl său, s-au apucat să taie și ei porcul. Când a vrut Ignat
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul va
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
sala pregătită pentru o cu totul altă activitate. Am trecut de la ou la lemn! Nu la ouă din lemn, ci la articole ce sunt necesare într-o gospodărie și sunt prelucrate din lemn, cu deosebită îndemânare, de chiar meșteșugarii ori gospodarii locurilor din zona Câmpulung Moldovenesc. Astfel de articole le-am găsit așezate pe două mese alăturate și chiar pe jos, în apropierea lor, acestea fiind de mari dimensiuni. Lângă acea masă ne aștepta un invitat special, cunoscut meșter în prelucrarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
rău a și venit. Vicleana iute și roșcată, Deloc nu se simțea jenată. Omul încet s-a furișat, Pe hoață iute-a capturat Și a legat-o de picioare, Dorind s-o pedepsească tare. Biata, atunci s-a speriat, Pe gospodar ea l-a rugat: „- Ție mă rog, de vei putea, Nu vătăma blănița mea! Căci jurăminte mari îți fac, Cotețe n-o să mai atac, Acum îți cer, pe drept, iertare, Să ai de mine îndurare!“. „- Vicleană ești, nu am ce
VULPEA PEDEPSITĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375723_a_377052]
-
ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam de geamul luminat, de lampa așezată special în cadrul ferestrei, și cântam: Lămâiță portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului TRADIȚIA ÎNAINTE DE TOATE Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie. - Sară bună, Ioane! Mere
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu litere roșii: Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie.- Sară bună, Ioane! Mere
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
primei sale doamne comparată cu o căpriță care, echipată permanent asemeni unei puștoaice zburdalnice fugea când la terenul de tenis când, după spusele ei, mai ateriza și pe la școala din Sibiu ca să-și mai viziteze elevii. Între timp, ca bun gospodar ce este, neamțul a transmis de îndată ordinele necesare înlocuirii rapide a limuzinelor Mercedes cu altele de aceeași marcă însă comandă specială și de ultimă generație, fiind blindate și dotate în interior cu tot confortul cuvenit unui adevărat șef de
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam un culcuș ca și când aș fi
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
fii în Touraine și să nu intri într-o cavă (/pivniță/ cramă) înseamnă să nu știi ce-i vinul roșu pe lumea asta. O facem la faimosul Bourgueil, sinonim cu chiar vinul roșu. În două mizanscene. Întîi, la domnul Omason, gospodar cu acareturi complete, dar modeste, în grota căruia găsim butoaie cu vinuri decenale. Corpolenta seringă ce extrage licoarea de rubin și ne-o toarnă în pahare, impune ca una de sever laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]