1,047 matches
-
în comisia mixtă care supraveghea calitatea oțelului turnat aici și destinat construcției podului de la Cernavodă. Cu experiența câștigată la Cernavodă și la uzinele Scheneider-Creusot, a condus apoi lucrările de construcție a podurilor pe Siret lângă Bacău, de pe Râul Argeș la Grădiștea și montarea tablierului metalic la podul de la Vădeni, între Brăila și Galați. După 1896, Vintilă Brătianu a părăsit cariera de inginer constructor pentru a începe una nouă, în administrația de stat în paralel cu o implicare sporită în activitatea politică
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Ilieni) • (Măgheruș) • (Moacșa) • (Olteni) • (Poian) • (Reci) • (Sânzieni) • (Sfântu Gheorghe) • (Târgu Secuiesc) • (Valea Mare) • (Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara) • (Mugeni) • (Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, județul Prahova, Muntenia, România, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Grigore Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților militare cantonate
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
București Progresul este o gară din București, aflată în renovare, închisă traficului de călători începând cu anul 2006. Gară a încetat să funcționeze pentru traficul de călători începând cu anul 2006, după ce podul de cale ferată peste râul Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit la 13 august 2005 din cauza inundațiilor. Deocamdată, traficul feroviar înspre Giurgiu trece prin Videle, traseu cu 58 km mai lung. Gară București Progresul a rămas deschisă și este în continuare deschisă traficul de marfă, aceasta având un
Gara Progresul () [Corola-website/Science/313321_a_314650]
-
Grădiștea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), aflată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina are administrație proprie. Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina prezintă o zonă montană (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Șureanu și continentală a Depresiunii Hațegului) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Peștera Bolii Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina are administrație proprie. Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina prezintă o zonă montană (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Șureanu și continentală a Depresiunii Hațegului) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul natural dispune
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
este o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Situată pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba-Ponor, la baza abruptului Fruntea Mare. Primii exploratori ai porțiunilor de la intrarea peșterii au fost T. Ionescu și F. Schadler în 1929. Ulterior, I. Gherman a străbatut aproximativ 700 m în interior cu ajutorul
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
se află într-o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina și corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervații naturale de tip speologic), fiind înscrisă la numărul curent 2.500 din lista aprobată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
879, sub numele de „Polystylon”, fiind reprezentată la Conciliul ecumenic din Constantinopol (869-870) de către episcopul ei, Dimitrios. Noul nume (care înseamnă „loc cu multe coloane”) face trimitere la ruinele din apropiere și este un toponimic frecvent utilizat în epocă pentru „grădiștile” cetăților antice. Renașterea orașului din sec. IX se integrează unei tendințe mai largi de reurbanizare promovate în această regiune a Imperiului Bizantin de către dinastia macedoneană. Săpăturile arheologice întreprinse în perioada 1982-1996 au scos la iveală ruinele bisericii episcopale (o bazilică
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii. Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul "muntelui sfânt" (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara. În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu, Ștefănești. Iar epoca de fier este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu în
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
pentru trenurile ce vin direct de la București și circulă spre Bulgaria) și Giurgiu. Calea ferata București-Giurgiu (1869, prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești) nu mai este însă folosită de la distrugerea podului peste râul Argeș de la Grădiștea, pod ce în 2014 nu fusese încă refăcut. Legătură cu Bucureștiul se realizează prin calea ferata Giurgiu-Videle. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Giurgiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
erau trimiși la muncă forțată tinerii cu "origine nesănătoasă". În iunie 1990, un grup de ofițeri ai SRI a încercat să distrugă documente ale fostei Securități. În prima fază, s-a încercat distrugerea dosarelor la fabricile de tocat hârtie de la Grădiștea și Scăieni, dar muncitorii de acolo nu au colaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rudă care avea un cuptor de pâine la Berevoiești. S-au ivit probleme tehnice, și sacii a
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
pare ar fi inscripția pe o vază de lut, "Basileo Thamarcos Epoiei", care s-a dovedit a fi un rege local contemporan cu împăratul roman "Octavian Augustus". Aceasta cetate dacică face parte din fostele fortărețe, alături de cele de la Tetoiu și Grădiștea, care au constituit un ingenios sistem defensiv în partea sud- estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
umane cotidiene. Mișcările de populații antrenate de năvălirile hunice au produs modificări esențiale în organizarea și funcționarea așezărilor umane. Își fac apariția slavii în ținuturile de la Dunăre și Carpați, rămânând impresionați de zidurile vechilor orașe și cetăți române, numindu-le Grădiște, Jidova și Balgrad. Limba română reprezintă un idiom romanic, care își trage originea din vechea latină. Fiind o limbă romanica de răsărit, limba română, aparține în același timp de marele grup al limbilor neolatine din care mai fac parte italiană
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sărat”, „sărătură”, „apă sărată”, care se referă la apa râului Olt. Această ipoteză pare să fie argumentată de toponimia slavă a unor zone din oraș și din împrejurimi, precum și a unor localități din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grădiștea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot în favoarea acestei ipoteze vin consemnările istoricului A.D. Xenopol, care vorbește despre slavi ca populație migratoare: „între anii 500-600, slavii locuiau în regiunile înconjurătoare munților Daciei pe dinafara (se înțelege că până la Slatina
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
o luptă purtată la Slatina. În timpul Revoluției de la 1821, Tudor l-a întâlnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor. La începutul secolului XX, Slatina era un mic târg de provincie așezat în imediata apropiere a râului Olt, între Dealul Grădiște și ceea ce este cunoscut astăzi ca orașul nou. Se păstrează încă numeroase clădiri din acea perioadă: Grand Hotel Regal, Școala de Fete, Catedrala Ionașcu, Cofetăria Minerva și alte 50 de clădiri istorice incluse în patrimoniul național. Acestea vor intra într-
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
transformată în autogară. Trenurile personale spre Giurgiu au început să plece din Gara din suburbia "Progresu", iar trenurile accelerate din Gara de Nord. nu este electrificată. Din cauza inundațiilor, în data de 13 august 2005, s-a prăbușit podul peste râul Argeș de la Grădiștea; de atunci legătura feroviară este întreruptă. Acum este folosit doar tronsonul de la Grădiștea la Giurgiu, trenurile rapide între București și Ruse (din Bulgaria), care trec prin "Giurgiu Nord", sunt redirecționate prin Videle. Construcția unui pod nou încă nu a început
Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu () [Corola-website/Science/319573_a_320902]
-
din suburbia "Progresu", iar trenurile accelerate din Gara de Nord. nu este electrificată. Din cauza inundațiilor, în data de 13 august 2005, s-a prăbușit podul peste râul Argeș de la Grădiștea; de atunci legătura feroviară este întreruptă. Acum este folosit doar tronsonul de la Grădiștea la Giurgiu, trenurile rapide între București și Ruse (din Bulgaria), care trec prin "Giurgiu Nord", sunt redirecționate prin Videle. Construcția unui pod nou încă nu a început din cauza problemelor financiare..Din aprilie 2013 toate trenurile sunt anulate. <br style="clear
Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu () [Corola-website/Science/319573_a_320902]
-
și adăpost, hidrografia, vegetația forestieră etc. În prezent se remarcă o densitate mare a așezărilor permanente, grupate în cadrul a trei comune: Boșorod (cu satele Alunu, Ursici, Târsa, Cioclovina și Luncani), Orăștioara de Sus (cu Costești Deal, Ludeștii de Sus și Grădiștea de Munte) și Pui (cu Fizești, Federi, Ohaba Ponor și Ponor). Luncani, așezarea ce dă numele platformei, a fost atestată în anul 1750, iar în urma împărțirii administrative din 1956 cătunele sale (Alunu, Cioclovina, Ursici, Târsa și Prihodiște) au fost declarate
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
așezarea ce dă numele platformei, a fost atestată în anul 1750, iar în urma împărțirii administrative din 1956 cătunele sale (Alunu, Cioclovina, Ursici, Târsa și Prihodiște) au fost declarate sate. Cu toate dovezile certe ale populării din cele mai vechi timpuri, Grădiștea de Munte nu poate fi identificată în documente istorice decât mai târziu. Ca așezare măruntă greu accesibilă, cătunul era înglobat într-o așezare mai mare din vale, în Orăștioara de Sus. S-a conturat ca unitate independentă la împărțirea administrativă
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Fizești și Ponor au fost atestate documentar la 1447, iar Federi, la 1457. Așezările de pe sunt amplasate fie pe culmi domoale - Târsa, Ursici, Prihodiște, Alunu, cătunul de la Piatra Roșie, Cioclovina, Costești Deal, Ludeștii de Sus și o parte a satului Grădiștea de Munte - fie în cadrul unor văi - Luncani, pe valea omonimă, și un nucleu al satului Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
amplasate fie pe culmi domoale - Târsa, Ursici, Prihodiște, Alunu, cătunul de la Piatra Roșie, Cioclovina, Costești Deal, Ludeștii de Sus și o parte a satului Grădiștea de Munte - fie în cadrul unor văi - Luncani, pe valea omonimă, și un nucleu al satului Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]