2,083 matches
-
silim că ne vede lumina cea mare și nu-i bine că se întoarce către noi! S-au pus amândouă în coate și în genunchi cu fețele spre răsăritul încă neînceput, într-o dimineață de marți, și au prins a grăi cu glasuri de foc: - Piatră rece peste piatră rece, vale peste vale lacrămile tale, norocu' să-l ducă, 'napoi să nu-l mai aducă, departe să-l mâie pe vale pustie, 'napoi să nu mai vie; vântul când a trece
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
ochii tăi - săgeți ce mă rănesc”. (Simple definiții) Renașterea naturii într-o manieră impresionantă este un alt tablou mirific redat de autor. Fiecare frumusețe a mediului înconjurător contemplă un vers adânc în care doinește iubirea, înflorește speranța, curge armonia și grăiește măreția. Iată tabloul sugestiv unde natura este impunătoare: “ de-atâta poezie livezile-nfloresc/ de-atâta poezie râd macii în grădină/ de-atâta poezie și munții-nnebunesc/ de-atâta poezie natura e de vină”. (De-atâta poezie) Convingerea că iubirea este
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
asupra v-a primi Ajungând să dea la alții, pentru că-i va prisosi ! Dar vă spun : c-o să vedeți, ici și colo, un om care, Având prea puțin ceva, i se va lua, chiar și ce are... De-aceea vă grăiesc în Pilde : că au ochi, dar nu scrutează Ca să audă au urechi, dar să asculte, nu cutează... Cum prin Isaia-Proorocul, TATÀL din Ceruri va grăit : Poporu-acesta nu se-ntoarce...nu vrea să fie Mântuit... Dar fericiți sunt ochii voștri, că
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
Având prea puțin ceva, i se va lua, chiar și ce are... De-aceea vă grăiesc în Pilde : că au ochi, dar nu scrutează Ca să audă au urechi, dar să asculte, nu cutează... Cum prin Isaia-Proorocul, TATÀL din Ceruri va grăit : Poporu-acesta nu se-ntoarce...nu vrea să fie Mântuit... Dar fericiți sunt ochii voștri, că văd ce e de văzut Și urechile c-ascultă, ce vi se face cunoscut : Sămânța Bună, e Cuvântul, ce vine de la TATÀL Meu Ce omului
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Semnal editorial și publicistic: Eugen Petrescu, Gherasim Cristea (1914 - 2014). Documentar biobibliografic. Editura “Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea, 2015, 305 pagini. ISBN: 978-606-8745-06-0... Moto: “Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7). “Ca ierarh a păstorit mai întâi în vreme de dictatură comunistă, plină de restricții și presiuni asupra vieții Bisericii, iar
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
pierdea în zare. Însă , o albinuță a aflat, și-n zbor, în graba mare a venit Și fluturașului nepăsător, Din cărțile moralei, i-a citit. Dar el privea mirat, cu ochișori ca de mărgele, Ne-țelegând nimic, din ceea ce albina îi grăiește, -Da...ce vrei tu urâto? Ia Uită-te la aripile mele! Îs fine și strălucitoare, cum nimeni nu găndește, Mai colorate-s ca un câmp cu floricele, Chiar soarele-auriu, în ele se-oglindește. -Ia uite ce lăudăros am întâlnit, În timp ce
FLUTURAȘUL SI ALBINA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374110_a_375439]
-
Ea nu se duse mult, așa: În tufe, ceva se mișca. Se-apropie încet, șireată, Pe iepure îl prinse-ndată. Iar iepurașul cel fricos, De spaimă se trânti pe jos, Dar iute s-a dezmeticit Și vulpii astfel i-a grăit: „O, vulpe dragă, tu să știi, Acasă eu mai am doi fii Și-o iepuroaică durdulie, Ce bune ți-ar fi toate ție! Nu are rost să mai trăiască Și singuri să se chinuiască, Mai bine hai în urma mea, Așa
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
de floare, Dimineața pe răcoare, Ziua în amiaza mare, Pe căpița de fân cosit, Până dă spre asfințit, Seara când răsare luna, Și s-o ținem așa întruna! Da iubire? Eu la tine mă gândesc, Și din gură așa-ți grăiesc: Ești voioasă, drăgăstoasă, Ai o față așa frumoasă, Și cu ochelarii de soare, Poți privi în depărtare, Pe cărările străine, Poate te gândești la mine, Atunci când soarele apune, Noaptea când răsare luna, Eu îți cer să-ți sărut gura, Să
INIMA SPRE TINE BATE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375410_a_376739]
-
Limba vechiilor cazanii, / Care o plâng și care o cântă Pe la vatra lor țăranii'', ne-o spune cu-atâta har într-o ,,limbă dulce și-armonioasă'', Alexei Mateevici, preotul-poet basarabean. Iar Vasile Voiculescu, despre acest ,,grai valah'' ca o-nchinăciune, ințelept grăiește: că-i un ,, grai tămâiat'', o ,, cătuie de petale''. Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim Altă limba-armonioasă / Că ea nu găsim'' de Gheorghe Sion, și chiar ne da povață: ,,Limba, țara, vorbe sfinte / La strămoși erau; Vorbiți
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
cu: -Sărut-mâna , doamnă! Sau: -Bună ziua, coniță! Ori, uitându-se lung la ea, bătrânele exclamau! - Doamne, ce frumoasă te-ai făcut, bată-te Dumnezeu să te bată! Iar Maria se înroșea toată. Dar, știți cum se spune: ,,Gura păcătosului, adevăr grăiește!” Chiar se făcuse foarte frumoasă. Poate și maternitatea avusese un pic de contribuție la desăvârșirea ei ca femeie! După câteva zile petrecute în ,,huzur și răsfăț”, se întoarseră acasă. Însă luară cu ei o parte din energia acelui loc mirific
ÎNGER SAU DEMON CAP.IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375480_a_376809]
-
puteai să vezi nimic de noi! - Păi tot niște proști sunteți, pentru că acum nu mai știu pe unde sunteți! Și viscolul ăsta, bată-l vina să-l bată! Că mă scoate din sărite, nu-l mai suport! Nu mai ce grăi așa, că viscolul se înteți și mai tare, supărându-se: - Moș Gerilă, ai grijă, că dacă mă supăr, voi face în așa fel, încât nu vei mai ajunge acolo unde îți dorești! Cu mine ce-ai? Că eu nu ți-
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
contează? -Important e să-ți trăiești viața după voia inimii, nu-i așa Burro? Spune și tu Baculo! spuse un alt legionar sorbind vin dintr-un vas de lut aflat jos pe pământ. Ceilalți doi încuviințară dând din capete. -Adevăr grăiești Lupanius! spuseră ei. Cei puternici supraviețuiesc oricărei decimări. Fortuna le zâmbește tot timpul! -Veniți cu toții aici și gustați acest vin, spuse unul dintre ei iar ceilalți se apropiară și se așezară jos pe mantia unui legionar. -Sunteți mai tineri bunii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
mâinile întinse, se ridicară în picioare, apoi pe rând își lipiră brațele, încrucișându-le unul peste altul, lipind tăieturile însângerate cu cea a noului venit, gest făcut în fața lui Dumnezeu. - Dumnezeu să ne ajute! Unul și același pentru toți, mai grăi bulibașa șatrei stabilită lângă Suha Balca din Transnistria. Să spuneți la toți, dacă vă întreabă, că Trifu este lăiete rătăcit de șatra lui și până și-o găsi-o va sta cu noi, împărțind și bunele și relele. Până va
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
am vorbit cu Dumnezeu./ La fel de clar, de simplu, de senin,/ Cum ai tăifăsui cu un vecin.../ E drept că El tăcea. Sau, mai curând,/ Iradia în fiecare gând,/ În fiecare șoaptă și impuls,/ În fiecare zbatere de puls./ Doar eu grăiam. Și iată că, treptat,/ Discursul în tăcere s-a mutat,/ Tăcerea s-a umplut de sens și țel,/ Tăcerea era drumul către El.// Așa-I vorbeam. Spunându-I tot, deschis,/ Așa-I vorbeam : Abis lângă abis. (Din Eugen Dorcescu, 111
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
comori neprețuite. - Suntem mulțumiți de curajul și devotamentul pe care ni l-ați arătat. Ca recompensă, vă oferim noi domenii și vă promitem că veți primi în continuare atât de multe averi, încât nu le veți mai ști nici numărul! - grăi boier Ciocoiu zâmbindu-le binevoitor celor doi căpitani. - În permanență suntem la porunca domniilor voastre... - Ați instruit oameni puternici și ageri la minte care la rândul lor vor fi recompensați cum se cuvine. Vom îndeplini doleanțele vampirului, căci este interesul nostru
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
creatori ai Istoriei naționale și universale. Umbrele lor trecute în azurul evenimentelor sunt vii, sunt aprinse în Monumentele ce se înalță peste prezent și viitor, în conștiința noastră spre cinstire. Ei nu au tăcut atunci, iar creațiile și jertfele lor grăiesc sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de pământ. (Andrei Ciurunga-Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova, 1992) Ei nu au plecat. Ei sunt în noi sau se vor întoarce într-o Zi tot printre noi, cum inspirat grăia marele poet mistic Radu Gyr: „Ne vom întoarce într-o zi,/ ne vom întoarce neapărat./ Vor fi apusuri aurii,/ cum au mai fost când am plecat../ Ne vom întoarce neapărat,/ cum apele se-ntorc din nori/ sau cum se-ntoarce
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
de păcătoșii pământești, căci nici un păcat în toată viața sa n-a cunoscut. După căderea sa în păcat, David s-a tânguit cu lacrimi zicând: ,,Fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea”. Iar Preacurata singură grăiește: ,,Fără de nelegiuire am alergat și v-am îndreptat”. Este simbolul Ierusalimului cel nou care se coboară din cer și lăcaș al lui Dumnezeu între oameni. Mulți străjeri păzesc palatele împăraților pământești de cei ce vor să intre. Palatul viu al
NAŞTEREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372889_a_374218]
-
Împărăteasa înfuriată rămase singură cu cei doi prizonieri legați fedeleș. Se uită la ei scârbită, mirată că ăștia n-au fugit, dar observă că, fiind legați, nu puteau să se miște. Se urcă pe tron, își așeză ținuta și le grăi privindu-i de sus: - Hei, nenorociților! Ce-aveți de spus? Ce-a fost în capul vostru sec când vrăjitoarea-n țară mi-ați adus? - Prințesa ce-am adus, pe nume Primăvara, grăi Mărțișor, nu este vrăjitoare. Ea este fiica lui
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
urcă pe tron, își așeză ținuta și le grăi privindu-i de sus: - Hei, nenorociților! Ce-aveți de spus? Ce-a fost în capul vostru sec când vrăjitoarea-n țară mi-ați adus? - Prințesa ce-am adus, pe nume Primăvara, grăi Mărțișor, nu este vrăjitoare. Ea este fiica lui Soare-Împărat... - Dușmanul meu, îl întrerupse împărăteasa. Și ea uzurpatoarea... Iar tu? îl privi cu dispreț, tu ești un trădător. Un nimeni ce se visă, în prostia sa, un mare prinț consorțiu. Sau
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
din cap și și-au mișcat tolbele pline; un murmur lung s-a auzit din gura geților. Iar unul dintre ei spuse: deoarece scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
în urma unui incident, ostașii înțelegând că este semnal de retragere ca și cum dușmanii s-ar fi apropiat prea mult de liniile de apărare romane...” Fiecare striga să se întoarcă și se îndemna unul pe altul în limba băștinașe să se întoarcă, grăind cu foarte mare tulburare: torna, torna, ca și cum li s-ar fi ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
meu/ Și-i cânt și iubirea și ura -/ Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu./ Voința ni-e una, că-i una mereu/ În toate ale noastre măsura./ Izvorul ești și ținta a tot ce cânt -/ Iar dacă vreodat-aș grăi vreun cuvânt/ Cum nu-ți glăsuiește scriptura,/ Ai fulgere-n cer, tu cel mare și sfânt,/ Și-nchide-mi cu fulgerul gura!"(George Coșbuc, Poetul). Pomenita mediere a poetului Coșbuc, pornind de aici, poate fi percepută în mai multe planuri
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
din cap și și-au mișcat tolbele pline; un murmur lung s-a auzit din gura geților. Iar unul dintre ei spuse: deoarece scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
în urma unui incident, ostașii înțelegând că este semnal de retragere ca și cum dușmanii s-ar fi apropiat prea mult de liniile de apărare romane...” Fiecare striga să se întoarcă și se îndemna unul pe altul în limba băștinașe să se întoarcă, grăind cu foarte mare tulburare: torna, torna, ca și cum li s-ar fi ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]