1,206 matches
-
mod excepțional, pentru termoplastice fabricate prin injecție, la nivelul maxim de 400 °C). 2. Compozite cu matrice metalică - cel mai frecvent se bazează pe aliaje de aluminiu, magneziu, titan sau cupru, în care se introduc fibre de bor, de carbon (grafit) sau ceramice (de obicei de alumină sau carbură de siliciu). Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800 °C) a unui astfel de compozit este limitată de nivelul punctului de înmuiere sau de topire care caracterizează materialul matricei. Dacă aplicația
Material compozit () [Corola-website/Science/319059_a_320388]
-
materiale de bază sunt carbura de siliciu (SiC), alumina (Al2O3) și sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natură ceramică (de obicei sub formă de fibre discontinue, foarte scurte). 4. Compozite “carbon-carbon” - cu matrice de carbon sau de grafit și armare cu fibre sau țesături de fibre de grafit; sunt foarte scumpe, dar și incomparabile cu alte materiale prin rezistența la temperaturi înalte (de până la 3000 °C), cuplată cu densitatea mică și coeficient mic de dilatere termica. Cele mai
Material compozit () [Corola-website/Science/319059_a_320388]
-
și sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natură ceramică (de obicei sub formă de fibre discontinue, foarte scurte). 4. Compozite “carbon-carbon” - cu matrice de carbon sau de grafit și armare cu fibre sau țesături de fibre de grafit; sunt foarte scumpe, dar și incomparabile cu alte materiale prin rezistența la temperaturi înalte (de până la 3000 °C), cuplată cu densitatea mică și coeficient mic de dilatere termica. Cele mai răspândite sunt compozitele armate cu fibre sunt fibra de carbon
Material compozit () [Corola-website/Science/319059_a_320388]
-
nucleare. Producerea în lanț a reacției de fisiune folosind uraniu drept combustibil nuclear este departe de a fi un lucru ușor. Vechile reactoare nucleare nu au folosit uraniu îmbogățit și, prin urmare, a fost necesară utilizarea unei cantități mari de grafit purificat pe post de material moderator de neutroni. Folosirea apei ușoare (în opoziție cu apa grea) într-un reactor nuclear presupune utilizarea de combustibil îmbogățit (obținut prin creșterea conținutului mai rar răspânditului izotop U din minereul natural conținând cu precădere
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
U din minereul natural conținând cu precădere izotopul U). În mod normal, reactoarele presupun includerea, pe post de moderator de neutroni, a materialelor extrem de pure chimic cum ar fi deuteriu (în apa grea), heliu, beriliu sau carbon sub formă de grafit. (Înalta puritate este cerută deoarece multe impurități chimice, cum ar fi borul, sunt absorbanți puternici de neutroni și, astfel, o adevărată „otravă” pentru reacția în lanț). Mai urma să fie rezolvată problema producerii unor astfel de materiale la scară industrială
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform cărora grafitul foarte pur poate fi folosit ca moderator în „pilele” cu uraniu natural. În timpul celui de al doilea război mondial, în Germania, neîncrederea în calitățile grafitului foarte pur a condus la proiectarea unui reactor depinzând de apa grea, produsă în Norvegia
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform cărora grafitul foarte pur poate fi folosit ca moderator în „pilele” cu uraniu natural. În timpul celui de al doilea război mondial, în Germania, neîncrederea în calitățile grafitului foarte pur a condus la proiectarea unui reactor depinzând de apa grea, produsă în Norvegia, dar „interzisă” germanilor în urma atacurilor distrugătoare ale aliaților. Aceste dificultăți i-au împiedicat pe naziști să construiască un reactor în timpul războiului. Fapt necunoscut până în anul
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
pasaj de curent electric direct printr-o substanță ionică care este fie topită, fie dizolvată într-un solvent potrivit, rezultând în "electrolizor" rezultatul reacțiilor chimice ce au avut loc între electrozi. Principalii componenți ai unei electrolize sunt: Electrozii din metal, grafit sau din material semiconductor sunt folosiți pe scară largă. Pentru alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliză se ține cont de reacțiile principale și secundare care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al electrolizei este
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
predicția fizicii nucleare privind un „izotop radioactiv de carbon cu viață lungă”, Ruben și Kamen au urmat mai multe piste care puteau duce la identificarea izotopului Carbon-14. După mai multe tentative eșuate, Martin Kamen a colectat rezultatele unui bombardament asupra grafitului efectuat timp de 120 de ore în ciclotron și s-a grăbit cu ele la „Rat House”, clădire de lângă Catedra de Chimie și de lângă ciclotron, unde își avea biroul. La ora 8 AM, pe 27 februarie 1940, a demonstrat fără
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
amestec de clorura de litiu și clorura de potasiu. Celulă metalică de litiu este construită dintr-un înveliș de oțel cu conținut scăzut de carbon, care funcționează drept catod și un container ce conține sare fuzionată și o tijă de grafit, care funcționează ca anod. Celulă este încărcată inițial cu un amestec de clorura de litiu (55%) și clorura de potasiu (45%); amestecul electrolitic se topește la aproximativ 400C, care este considerat mai jos decât punctul de topire al clorurii de
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
cele de fosfați naturali (8.8 mii tone), pietre prețioase (safire, rubine, topaze, 6,9 milioane carate, 2001), nisipuri metalifere (cu zirconiu 8,8 mii tone în 1998, rutil, titan 34,1 mii tone, 1998), sare (73,8 mii tone), grafit(3,8 mii tone, 2003), mica, caolin, feldspați, ilmenit etc. Principalele produse industriale: energie electrică, benzină, anvelope, îngrășăminte fosfatice, celuloza, hârtie și carton, cherestea, ciment, fibre sintetice, textile și confecții, ulei de cocos, zahăr brut, lapte, carne, bere, țigarete etc.
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
un timp scurt, lângă satul Seascale(Cumberland) și erau cunoscute ca Pilonul Windscale 1 și Pilonul Windscale 2, costruite în clădiri de beton, la câteva sute de metri unul de altul. Reactoarele erau cu răcire pe aer și moderate de grafit. Deoarece producea multă căldură a fost necesară răcirea reactoarelor prin trimiterea aerului prin găurile din grafit. Aerul rece era tras de către o baterie cu ventilatoare, iar aerul cald era evacuat prin spatele reactorului, și prin coș. Filterle au fost adăugate
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
Windscale 2, costruite în clădiri de beton, la câteva sute de metri unul de altul. Reactoarele erau cu răcire pe aer și moderate de grafit. Deoarece producea multă căldură a fost necesară răcirea reactoarelor prin trimiterea aerului prin găurile din grafit. Aerul rece era tras de către o baterie cu ventilatoare, iar aerul cald era evacuat prin spatele reactorului, și prin coș. Filterle au fost adăugate târziu în urma insistențelor lui Sir John Cockcroft și erau puse la vârful galeriilor. Ele păreau inutile
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
de 120 de metri. Din cauza aceasta, ele au fost cunoscute ca “Prostia lui Cockcroft”, de către ingineri și lucrători. Dar cum a fost demonstrat mai târziu, “Prostia lui Cockcroft” a oprit dezastrzul din a deveni o catastrofă. Reactoarele erau construite din grafit solid, cu canale prin care intrau cartușe de uraniu și izotopi, pentru a le expune radiației neutronice și a produce plutoniu și radionucleid. Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
având deschizături, pentru a răci uraniul. Deoarece plutoniul era folosit pentru arme, adică se necesita plutoniu cât mai greu, se consuma cât mai puțin combustibil. Când reactoarele au fost construite englezii aveau, spre deosebire de americani și sovietici, puțină experință despre comportarea grafitului când este supus radiației neutronice. Fizicianul ungaro-american Eugene Winger a descoperit că grafitul, atunci când este lovit de radiația neutronică, suferă modificări în structura lui cristalină, producând energie potențială. Dacă se acumulează, energia potențială, poate produce spontan multă călură. După ce a
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
se necesita plutoniu cât mai greu, se consuma cât mai puțin combustibil. Când reactoarele au fost construite englezii aveau, spre deosebire de americani și sovietici, puțină experință despre comportarea grafitului când este supus radiației neutronice. Fizicianul ungaro-american Eugene Winger a descoperit că grafitul, atunci când este lovit de radiația neutronică, suferă modificări în structura lui cristalină, producând energie potențială. Dacă se acumulează, energia potențială, poate produce spontan multă călură. După ce a fost construit și pus în funcțiune, Pilonul Windsacale 2 a experimentat o creștere
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
vopselele minerale - fac parte unele minereuri, argile și soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau roșu), mumia (roșu-aprins), miniul de plumb (roșu-portocaliu), siena, umbra (brună) ș.a. Proprietăți colorante au și gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii cărbuni ș.a. Vopselele se pot clasifica în: Vopseaua ignifugă este un tip special de vopsea ce poate asigura protecția unei suprafețe în caz de incendiu. Vopseaua ignifugă formează un strat termorezistent în condiții de creștere a temperaturii; acest strat
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]
-
care întârzie răspândirea căldurii. Din motive religioase ori din porniri artistice, omul preistoric a început de timpuriu să folosească substanțe colorante. La sfârșitul Musterianului, el folosea pentru picturile murale fier oligist, ocru de fier și de mangan, iar pentru negru, grafit și cărbune de lemn, ce erau măcinate în pietre concave și amestecate cu substanțe grase pe o piatră plată. Mai târziu, acești pigmenți au fost utilizați pentru decorarea obiectelor de lut, omul observând că protejau obiectele contra acțiunii degradante a
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]
-
biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un sfert din populația țării. Viena este de departe cel mai
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
compuși. Singura metodă industrială de obținere a fluorului elementar, este electroliza unei soluții de KF în acid fluorhidric anhidru. Operația se desfășoară în recipienți de cupru sau nichel, care reprezintă catodul, unde se formează hidrogen H iar la anodul din grafit se degajă fluorul F Faptul că diverși compuși organici, în care hidrogenul este înlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicații industriale: izolatori electrici, mase plastice cu inerție mare, lubrifianți. Fluorul se mai utilizează la prevenirea apariției
Fluor () [Corola-website/Science/304424_a_305753]
-
unei soluții de hidrură de bor pentru a înmagazina hidrogen, care este mai apoi eliberat când soluția trece peste un catalizator din ruteniu . La Northeastern University din Boston s-a descoperit o nouă tehnică revoluționară de stocare utilizând nanotuburile de grafit (fulerene). Hidrogenul este depozitat între straturi de nanotuburi cu un diametru de 5-10nm. Fiecare gram de carbon conține cca 30l hidrogen, ceea ce la un rezervor de 25l și 87kg ar înlesni o autonomie de 8000km. Dezavantajul este că încărcarea durează
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
construi un lift spațial. Presupunând că ar fi un cablu drept fără nicio variație în secțiunea sa transversală, au constatat că forța de rezistență necesară ar trebui să fie de două ori mai mare decât a oricărui material existent, inclusiv grafitul, cuarțul și diamantul. În 1975, un om de știință american, Jerome Pearson, a reinventat conceptul încă odată, publicând analiza sa în revista Acta Astronautica. El a proiectat o secțiune conică considerând că ar fi mai potrivită pentru construirea liftului. Cablul
Lift spațial () [Corola-website/Science/324400_a_325729]
-
lichidă, are culoarea albă și se numește fontă albă. Ea constă în general din compusul cementita, FeC, o substanță rigidă și casantă. Fonta cenușie, obținută prin răcire înceată, consta din grăunțe cristaline de fier pur (numit ferită) și fulgi de grafit. Atât fonta albă, cât și cea cenușie, sunt casante, deoarece principalul constituent al primei, cementitul, este casant iar ultima este slăbita de fulgii de grafit distribuiți prin ea și de ferita dură conținută. Fonta maleabilă, care este mai dură și
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
prin răcire înceată, consta din grăunțe cristaline de fier pur (numit ferită) și fulgi de grafit. Atât fonta albă, cât și cea cenușie, sunt casante, deoarece principalul constituent al primei, cementitul, este casant iar ultima este slăbita de fulgii de grafit distribuiți prin ea și de ferita dură conținută. Fonta maleabilă, care este mai dură și mai puțin casantă decât cea albă sau cenușie, se prepară prin tratarea la cald a fontei cenușii cu o compoziție convenabilă. În acest tratament, fulgii
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
prin ea și de ferita dură conținută. Fonta maleabilă, care este mai dură și mai puțin casantă decât cea albă sau cenușie, se prepară prin tratarea la cald a fontei cenușii cu o compoziție convenabilă. În acest tratament, fulgii de grafit se unesc în particule globulare, care, din cauza ariilor secțiunilor transversale mici, slăbesc ferita mai puțin decât o fac fulgii. Fonta este cea mai ieftină varietate de fier, dar folosirea ei este limitată din cauza rezistenței mici. O mare parte din ea
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]