4,781 matches
-
Alexandru Florin Țene este Președintele Ligii Scriitorilor din România, Domnul Dan Lupescu este reprezentant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, în timp ce criticul Stefan Dumitrescu este membru al Uniunii Scriitorilor din România). Cu toții nutrim aceeași dragoste de țară, gândim și simțim în același grai, iubim aceleași minunate locuri, așa cum sunt redate în motajul imediat următor din paginile virtuale ale revistei: „Trăiesc în România și asta îmi umple tot sufletul“. Alte locuri binecuvântate prin suflu românesc, chiar dacă sunt situate departe de granițele geografice ale României
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
Doux, la vânatoare în pădurile din muntele Kykkos, rătăcindu-se, acesta l-a întâlnit pe monahul Esaias și l-a solicitat pentru a-i arăta calea de întoarcere. Monahul hermit, nefiind interesat de nimic din lucrurile lumești a rămas fără grai în fața cerinței guvernatorului. Acesta furios, văzând indiferența hermitului Voutoumites, a ordonat maltratarea și schingiuirea monahului. Când s-a întors la Nicosia a căzut greu bolnav, suferind de o boală incurabilă. În disperarea sa, guvernatorul și-a amintit de comportamentul său
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
unde se poate întinde parfumul orbirii? Când tot ce înseamnă politic va privi în ochii tăi cu Pupila mărită de cultură, abia atunci vom simți cum se stinge vidul mizeriei din noi. Aș vrea să am copite de bou și grai de măgar, să boncăluiesc în idei filosofice și să rag în vers de poet: Retorica culturii Aș putea lumii să-i spun decât s-alerge Pe lângă boi, și s-asculte cum Vorbește măgarul, mai bine să se-ntoarcă la ale
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
de câțiva ani se organizau astfel de ieșiri. “Să știi tu, Corina dragă, că Viena-i un oraș, nu o țară!” mi-a povestit într-o zi tanti Florica, o țanțoșă precupeață, vecină cu mine...de când mă știu. Mândră de graiul ei încă bihorenesc, mi-a zis, ca la carte, tot ce aflase de la “popa Pepi” despre Viena, deși ea e trecută de ani buni la penticostali. Atunci, după Revoluție, mânați de mirajul ajutoarelor și al emigrării în America, mulți au
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
care a ținut-o P.S. Episcop Nicolae, după ce constată frumoasele progrese pe care școala românească le-a realizat sub imperiul primilor ani de unitate națională, adaugă: În mijlocul bucurie praznicului de astăzi al domniilor voastre, fie îngăduit Bisericii să vă facă, prin graiul meu, în clipele puține pe care le are la îndemână, o rugăminte izvorâtă dintr-o sfântă iubire față de școală și față de binele pe care neamul îl așteaptă de la ea și ca una care va dat și în zilele grele tot
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
veniseră să-și întâmpine Arhipăstorul. Automobilul oprește. Corul Școlii Normale de fete intonează: ,,Pre Stăpânul...'' O clipă de liniște. În ton solemn, domnul Șuta Ion primarul Beiușului, adresează salutul de bun venit. Îi urmează P.C.Prot. Petru Papp, care în grai colorat, cu inflexiuni învăluite în discretă căldură, își exprimă bucuria că lucrul P.S..Nicolae dă putere neînfrântă ortodoxiei de pe plaiurile Beiușului. Amândurora le răspude P.S.Episcop, mulțumind pentru cuvintele ce i s-au adresat și arătându-și bucuria pentru ajutorul
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Acasa > Versuri > Iubire > LIMBA ROMÂNĂ Autor: Ana Georgescu Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ești leagănul codrilor ce-n adiere-mi șoptesc Sa fiu semeață de tine mereu... În lumea această oriunde trăiesc, Un grai românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
această oriunde trăiesc, Un grai românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicand nu se-aud. Ești Patria mea, și cu mândrie cuvântu-ți rostesc
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
Luându-l, dară, ucenic, Rămase să-l învețe Cum viața crește din nimic Și tâlcuind povețe Din al naturii tainic tom, Secrete să deprindă, Iar de la plante, păsări, pomi Leac pentru boli să prindă; Ființelor fără cuvânt Să le învețe graiul Și semnelor de pe pământ Ce magic și-ascund traiul; În codrii-l învăță apoi De fiare-a nu se teme. De-acum, să plece înapoi În sat venise vreme. * * * Și când în lume-a revenit Din lumea de mistere, Cu
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
de postav moale. Tragodas rămase încremenit: la numai un pas de el, înspre malul rece al râpei, zări atârnând un cadavru. Părea a fi un oștean al Atalyei. Privi înspăimântat ciudățenia aceea din fața ochilor lui, care părea inert și fără grai. Se apropie de fața lui, i-o atinse cu grijă și constată că nu respiră și era rece ca gheața. Ar fi vrut să încerce să se strecoare pe lângă mort, dar nu avea loc. - He, hei, frățioare! Dintr-ăsta îmi
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
în arhitectura clădirilor aflate în perfectă stare de conservare. Sunt multe clădiri foarte frumoase din punct de vedere arhitectural care păstrează încă un aer de măreție, poate chiar puțin trufaș. Clădirile imperiale, seducătoare, emanând eleganță și rafinament îți vorbesc în graiul lor de epoca de mare înflorire. Foarte multe palate așezate unele lângă altele impun orașului un puternic parfum de epocă, de distincție. Întreg centrul orașului precum și multe clădiri fac parte din patrimoniul UNESCO. Cu toată vechimea lui, orașul respiră și
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
m-am lăsat purtată de ritmurile diferite ale muzicii, când de un vals elegant, când de o polcă „jucăușă”, când de un marș alert și maiestuos. Muzica fiecărei lucrări mi-a vorbit în limba ei, limba universală, limba inimii înaripate, graiul adevăratelor fulgerări lăuntrice care s-au contopit cu amintirile mele dragi de odinioară într-o armonie plină de viață. Încărcătura trăirilor, ca și cea a informațiilor este mult mai bogată decât poate cuprinde cuvântul, și chiar atunci când notez câte ceva, fiecare
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastră". Câteva aprecieri și mărturisiri personale, precum și câteva
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
astfel avem și ocazia să dăruim un bănuț celui care juca acel rol, de statuie. La un moment dat, am observat că începe să zâmbească, cel care se ascundea dincolo de acel costum. Era un român din Urziceni, care auzindu-și graiul, a reacționat și a intrat în vorbă cu noi, povestindu-ne pe scurt istoricul său. Am lăsat acel bănuț, desigur, dar ne-am și distrat un pic de această întâmplare și de protagonistul ei. În altă zi, pe altă arteră
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt aproape sigur că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi și uscate despre toate cele. Dar
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala. Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens, aceste poeme în adâncul lor, poartă idei, trimit la sensuri, adeseori esențiale. Rareori apare gratuitatea pură, arta pentru artă. Adeseori, poemele spun
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
de iubire / Și să devii prin ea nemuritor, / Înseamnă să trăiești vremelnicia - / Dar nu mai ești un simplu trecător.” Și un poem de înaltă simțire patriotică, intitulat „România” - din care s-a născut și crezul poetic al autoarei: „Avere-n grai și-n inimi demnitate / De la străbunii noștri moștenim. Nu-i glas mai sacru decât limba noastră / Arând de veacuri în acest pământ, / Ecoul ce se pierde-n zarea-albastră / Va dăinui în sacrul legământ.” Partea a doua a volumului este dedicată
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
repetă versul 1. Foarte frumos „Rondel poeziei”: „Am să renasc prin tine, poezie, / Trăindu-mi viața într-un singur cânt; / Și trepte voi urca spre veșnicie / Căci niciodată nu voi fi înfrânt. // Azi am plecat condus de ciocârlie, / Înțelegând că graiul ți-este sfânt, / Am să renasc prin tine, poezie, / Trăindu-mi viața într-un singur cânt. // Iar de voi pierde orice urmă vie / Când timpul îmi va cerne zborul frânt, / Chemându-te cu-aceeași duioșie / Am să plutesc din nou
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și nu mai vreți să vă numiți români!// Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați tulburat și apele-nghețate/ Împăunați cu titluri de lichele/ Ați trădat țară, grai și libertate!” (Ați dat cu pietre). O dovadă a acestui fapt remarcabil este că Virgil Ciucă scrie cuvântul țară, totdeauna cu majusculă, numind-o Mamă, zână și Cetate, Neamul străbun căruia i se închină, găsindu-le acestora, atributele cele mai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg, cum am mai spus, pentru că vorbeam în limba combinată ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
și eu trebuia să mă întorc acasă. Nu pot spune că regretam prea mult plecarea, căci îmi era dor de casă și de ai mei. Parcă tot la noi era mai bine, lângă oamenii cunoscuți sau necunoscuți, însă de același grai. Respectând promisiunea pe care mi-o făcuse, Suzana a mers la agenția de bilete, unde și-a luat bilet de drum, plătind și diferența pentru biletul meu. Iată-ne pe drumul de întoarcere, intrând în Ungaria prin Miskolc, al treilea
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Teodosie și pentru icoanele făcătoare de minuni și pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate și pescărușii Pontului Euxin și pentru sârba oltenească și poarta de lemn maramureșană, Pentru graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor și lacrimile văduvelor de război și ale copiilor așteptându-și soții și tații ce nu aveau să se mai întoarcă, pentru crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
găsești în fața unui scriitor din categoria filozofilor, venind din stirpea lui Dostoievski. Romanul d-lui Berthod Aberman, Deziluzii”, căci un roman este, e o carte singulară în literatura română. Spunem literatura română pentru că dl Aberman și-a scris cărțile în graiul românesc pe care l-a asimilat de cum a deschis ochii, ca și celălalt mare scriitor evreu-român din perioada interbelică Max Blecher, cu care se aseamănă... Scriitor pe nedrept uitat. Domnul Aberman este ceea ce am denumi un scriitor al „sufletului”, un
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
timpului. Nu știai cum e mai bine, să-ți potrivești pașii pentru a sări dintr-o zonă geografică în alta, dintr-un prag al timpului la altul, alunecând în vremuri pierdute în vechime, sau să te lași sedus de un grai interior născut din bogăția de croieli, de culori, de motive inspirate din mediul înconjurător”. „Hei, oameni buni, repetă ecoul în sufletul meu, aceasta este adevărată față a României” M-a emoționat până la lacrimi această dragoste a autoarei față de tezaurul de
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]