6,153 matches
-
fixat o clipă și a început să mă împungă cu coarnele. După câteva împunsături în spate, Mia a reușit să-l prindă de coarne și împingându-se el pe ea și ea pe el, a reușit să-l ducă în grajd, închizând ușa. Stăteam jos și urlam din ce în ce mai tare. -Bine că l-am găsit, mi-a spus Mia apropiindu-se de mine. Când a vrut să mă ridice a văzut că scăpasem un pic de pipi. -Să nu-i spui lui
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
apropie de mașină. Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam de obicei, am strigat după tataie care ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
lui Fane, care se uita după un băț prin curte înjurând ca un nebun, o ciuguleau de la spate. Mă uitam la mîinile mele zgâriate și nu îndrăzneam să spun nimic. Cocoșii puși pe fugă de Fane se refugiaseră sub streașina grajdului și obosiți de atâta luptă, nu mai aveau forță nici să cotcodăcească și nici să-și legene crestele trufașe. -Ce faceți, bre, țață Susano, cu dulăii ăștia? a întrebat Fane obosit, după ce a scuipat în mai multe rânduri printre dinți
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
-i de ajuns? De data asta a fost rândul lui tataie să se mire și să-l injure. -Cum, Susano, a tăiat un taur sau un pârlit de cocoș? Când am băut eu două căni? Necăjit s-a îndreptat spre grajd, plângându-se “măicuții lui“ de risipa făcută de mamaie pe nenorocita de burtă a lui Fane. -De mamaie, îmi spui mereu că am limba lungă și o să mi-o taie popa. Mi-ai zis să nu-i spun, dar te-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Gheorghe în sat, cine ți-ar cumpăra țuica și vinul, în pragul Paștelui? Mamaia avea răspuns la toate. Nu-i plăcea lui tataie, dar știa că avea dreptate, așa că își lua furca sau lopata și își găsea de lucru prin grajd sau pe la glugile de coceni. Mă țineam după el mai ceva decât umbra lui, spre disperarea mamaiei. -Să nu mergi decât prin noroi! mi-a strigat ea într-o zi. La prânz eram murdară de nu se mai vedea nici
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
dar-ar praful în năravul tău! Și tu, măi Gogule, bătrân și nebun; ai ținut-o după tine și nu ai văzut-o mă?! A căzut la porci! Tataie se uita mirat la mine. Scuturase glugile și cărase cocenii în grajd, nu avusese timp să vadă ce „meșteream prin grădină”, cum îi plăcea să spună. -Nu mi-ai spus, bre, matale să nu merg decât prin noroi?! i-am strigat și eu supărată. Mamaie m-a prins de gulerul paltonului și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și el: -De, fa, Susano, fata a făcut ce i-ai spus tu; acum spală, că de nu, pun eu caii la căruță să o duc la mă-sa, tocmai la oraș. Mă uitam după tataie cum mergea grăbit spre grajd; era stropit pe pantaloni și știam că peste puțin timp avea să-l certe și pe el. Toți țăranii își făceau de lucru; fie prin ogradă, fie că stăteau de vorbă pe marginea șanțurilor. Din când în când se uitau
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
-Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la mine și nervos a continuat: Nu mi-am terminat treaba. Mâine or să crească buruieni și am via de legat, porumbul de arat și plivit, mă-ta-mare vrea să-i fac chirpici pentru grajd. Vrei să mor ca să întâlnesc două berze bătrâne? În plus, nici nu mai erau frumoase, aveau penele jegărite. Îi vorbisem de moarte, lucru care îl speria mai mult decât povestea cu pământul, așa că am întors spatele lăsându-mă cu gâtul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cunosc? am sărit ca arsă, aproape să cad din căruță. -La ăia bătrâni ai lui mă-ta-mare. Aveam grijă de le dădeam apă vitelor, măturam prin curte, eu știu ce mai făceam? Și toate astea numai pentru mâncare. Vara dormeam în grajd în fân, iarna nu-mi mai aduc aminte, dar cred că mă lua țățica Ioana acasă. Mi-am luat palma încet de la gură și fără să clipesc, am simțit că mă durea ceva și nu știam ce. Aceeași durere ca
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
seară, când s-a întors tataie mi s-a părut cea mai lungă zi. Când a intrat în curte eram pe scaun în bucătăria de vară și îmi sorbeam laptele liniștită. Mă uitam la el cum alerga de la căruță la grajd, transpirat și ars de soare, avusese o zi grea. Înainte să se spele și să mănânce, se ocupa de vite, întâi caii și pe urmă vaca. De restul se îngrijea mamaia. Am ieșit în curte și îl urmăream cu privirea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
atunci tataie își făcea de lucru să o termine și tot ieșea. După alte câteva minute, care au trecut destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-a întors la bucătărie, unde mamaie era nervoasă. Din două trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi pomenea într-una de Floarea. -Fa, ai înnebunit?! i-a strigat tataie. Mamaie a luat felinarul și a plecat la grajd, iar tataie a început să mănânce mămăliga rece cu borșul care, probabil se răcise și el. M-am uitat la el și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a spus nervos. Am închis ușa și am văzut cheia în broască, am răsucit-o încet și indiferentă m-am îndreptat spre grajd. Mamaie mângâia vaca și îi vorbea încet la ureche. Aceasta se uita la mamaie cu o privire tristă, că fără să vreau m-am scuturat și m-am lipit de perete. -Parcă ar vrea să-ți spună ceva, cred că
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
înțeles sfaturile ei. Într-un târziu s-a sculat și a aranjat cocenii și fânul. -În noaptea asta trebuie să dorm cu tac-tu-mare aici, să o ajutăm, săraca! Tu o să dormi singură în casă, noi venim și ne întoarcem la grajd, să nu-ți fie frică! mi-a spus mamaie. Am dat din cap, cu toate că nu-mi plăcea ideea să dorm singură și mai ales cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
spus: -Bine că am măritat fetele! Noi doi, două guri, ne vom descurca. -Trei guri, tataie! am sărit și eu veselă la întorsătura lucrurilor. -Tu să pleci la mă-ta acasă! mi-a răspuns supărat. Am plecat după mamaie la grajd. Tataie a venit și el. Ne-am așezat amândoi pe cocenii uscați și o priveam pe mamaie care tot o pipăia pe burtă pe „Buna” ei. Am adormit cu capul rezemat de tataie, m-am trezit când mă puneau în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
că mă gonise, mă mângâia și mă săruta pe păr. Dimineața m-am trezit singură, paturile erau nedesfăcute, asta însemna că mamaia și tataie nu dormiseră încă. M-am frecat la ochi și așa cum eram îmbrăcată, m-am îndreptat spre grajd. Nu mă gândeam nici la vaca noastră și nici la vițelul ei. Eram încă obosită și pentru prima oară de când eram la țară, am simțit că îmi era dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă mirosea bucuros și aștepta să-i arunc porția mea de pâine, dar sensibil cum era, imediat m-a lăsat în „plata Domnului” și am putut să deschid ușa grajdului. Mamaia și-a pus degetul la gură, să nu fac zgomot, iar tataie, într-o rână peste cocenii răsturnați de cu seara de mamaie, privea scena pierdut, plângea calm, de un calm pe care nu-l văzusem niciodată în el
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
a făcut semnul crucii, i-a spus mamaiei: -Dumnezeu să mă ierte, dar mă doare sufletul de ea ca de un copil. Eu nu pot să mai stau. Fără să ne privească s-a sculat repede și a ieșit din grajd. Mă uitam când la vițel, când la Buna, nu înțelegeam nimic din ce se întâmpla. Buna a ridicat capul și așa mare cum era, a făcut un efort de s-a tras în jos, suficient cât capul să-i ajungă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
preferată cu “măiculița“. -Și eu am iubit-o pe Bună, mi-a spus Mia. Apoi, căutând-o cu privirea pe mamaie prin curte, mai mult pentru ea a continuat: -Eram mică, tu nu erai când am stat cu mamaie în grajd o noapte întreagă până a fătat-o pe Roșcata. Am dus-o la păscut o vară întreaga. Vrei să o duci și tu pe ... Citește mai mult Capitolul VIIBERBECUL ȘI LOGOFĂTULAm ieșit în drum, m-am așezat pe patul și
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
preferată cu “măiculița“.-Și eu am iubit-o pe Bună, mi-a spus Mia.Apoi, căutând-o cu privirea pe mamaie prin curte, mai mult pentru ea a continuat:-Eram mică, tu nu erai când am stat cu mamaie în grajd o noapte întreagă până a fătat-o pe Roșcata. Am dus-o la păscut o vară întreaga. Vrei să o duci și tu pe ... XI. GLORIE COPILĂRIE III, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 478 din 22 aprilie
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
nou. Asta e: leul nu este conștient de vechimea sa după cum nici de valoare sa reală, nu prea... Eu am telefon mobil cu antenă de ceapă laminată. Pe același telefon am numere pe trei sisteme... L-am instalat pe acoperișul grajdului unde m-am lungit pe o rogojină în care mă pot propti cu unghiile de la picioare. Ca să evit a o lua de vale și să ajung, în acest fel, victimă a unui accident de muncă! Cine naiba ar suporta spitalizarea
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar numai tămâie. Era însă cea care
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
Deși prin preajmă nu era nici un topor, Arghirița luă în serios sugestia și se puse pe blestemat. Extrem pricepută și la acest capitol! Destul de calm, tovul îi repezi un picior în foarte generosul ei fund și o dădu afară din grajd. Afară, lângă ușă, se întâlni cu celelalte mulgătoare care până atunci trăseseră cu urechea, dar prea multe nu prinseseră: - Ia, zi, fa, bău, laptili? - Îl bău, fă, arză-i-ar gâții dă cotrozea și pomamagiu' dracu’! Ce mai râsete se
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
doua zi, după controlul de îndrumare, la fermă a apărut și directorul cu noua specialistă în achiziții. Ambii veseli și cu chef de muncă. Iftode a dat raportul, iar șeful l-a întrebat: - Bă, da câți tauri avem noi în grajdul din vale, ăia pentru sacrificat, nu ăia pentru montă! - O sută șăfu, că-i înmulți alde garoii lu’ Tăciune când cu achiziția aia discretă pe care-o făcurăți matali cu contabila ailaltă! - Foarte bine! În toamnă facem livrările ordonate, raportăm
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea și-și dădea pumni în cap deoarece simțea deja mirosul de grajd pe la nări. Disperat, se duse la șeful de serviciu, un om care se afla acolo, cel mai probabil, încă înainte de înființarea ministerului. Nea Anghelache, șeful deci, se uită la el cu atenția cu care privești un păduche apărut pe guler
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]