5,312 matches
-
redactare a unor compuneri personale în care ei folosesc discursul la persoana I și a III-a. Pentru receptarea și prelucrarea textelor vom avea în vedere: prezentarea la lecție a materialului ilustrativ; lectura expresivă prin respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale; explicarea cuvintelor și expresiilor noi; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers; compuneri după ilustrații și șir de întrebări. Un rol important în receptarea unui text îl constituie parcurgerea unei etape de împărțire a textului în fragmente logice și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
va încerca povestirea orală a textului folosind ideile. g. Elevii vor citi textul în întregime pentru finalizarea activității didactice, urmărind reîntregirea planului de idei, realizarea fixării noțiunilor comunicate anterior. Elevii participă activ la lecție, îmbogățindu-și forma de exprimare, structura gramaticală a propozițiilor și frazelor. Metode interactive folosite în studiul textului epic În procesul de predare - învățare, esențialul constă în modul de proiectare a activității didactice. La baza proiectării fiecărei lecții se află scenariul didactic, unde etapele lecției se găsesc într-
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mierea. Apa limpede ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare a cititului pe roluri; exerciții lexicale; povestire orală după planul de idei; mesaje desprinse din text; dictări. Exerciții de construcție a comunicării: identificarea și analiza gramaticală a unor substantive, verbe, adjective. Exerciții de identificare a unor însușiri, exprimate prin comparații, personificări. Caracterizarea personajelor din poveste folosind expresii din text. Scenariul didactic - ora a VI-a (evaluare formativă) Test de evaluare Elevii vor avea de rezolvat următorii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
La substantive elevii vor preciza: felul și numărul. La verbe vor preciza: persoana și numărul. Descriptorii de performanță Foarte bine Bine Suficient Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face corect analiza gramaticală a substan Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face analiza substantivelor și verbelor Scrie corect titlul și numele autorului fragmentului dat Identifică corect două adjective. Face analiza substantivelor și verbelor cu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
titlul și numele autorului fragmentului dat Identifică corect două adjective. Face analiza substantivelor și verbelor cu frecvente Foarte bine Bine Suficient tivelor și verbelor date. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația (asemănarea) întâlnind rare abateri de la categoriile gramaticale. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația. greșeli la categoriile gramaticale ale acestora. În studierea textelor epice sunt aplicate cu succes metode active și interactive; elevii participă direct la actul învățării, au posibilitatea să și exprime ideile, gândurile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și verbelor cu frecvente Foarte bine Bine Suficient tivelor și verbelor date. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația (asemănarea) întâlnind rare abateri de la categoriile gramaticale. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația. greșeli la categoriile gramaticale ale acestora. În studierea textelor epice sunt aplicate cu succes metode active și interactive; elevii participă direct la actul învățării, au posibilitatea să și exprime ideile, gândurile, sentimentele, opiniile. Aceste metode vin în ajutorul elevilor timizi, lenți, cu un bagaj
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sau să-și ajute colegii. În continuare vor fi prezentate câteva din aceste metode. a. Exercițiul - este o metodă prin care elevul este pus să efectueze operații mintale sau practice în vederea perfecționării activității intelectuale. Exercițiile pot fi: fonetice, ortografice, lexicale, gramaticale, de citire. Indiferent de tipul exercițiului, el trebuie să îndeplinească anumite condiții: să aibă un caracter aplicativ pentru noțiunile teoretice studiate; să fie corect formulate, să nu fie numeroase, nici voluminoase, să fie gradate ca dificultate, să îndeplinească un rol
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
1. A atribui însușiri necuvântătoarelor. 2. Însușire deosebită a unui obiect. 3. Procedeele artistice ne ........... vocabularul. 4. A citi un text sau a ............ 5. Asemănarea unui obiect. 6. În titlul Cioc! Cioc! Cioc! întâlnim ............ METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA - ÎNVĂȚAREA NOȚIUNILOR GRAMATICALE Studierea la clasele primare a noțiunilor gramaticale îi ajută pe elevi să comunice cu cei din jur, să se exprime corect oral și scris, să-și însușească cunoștințe despre limba pe care o vorbesc. Predarea - învățarea trebuie să se bazeze
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
deosebită a unui obiect. 3. Procedeele artistice ne ........... vocabularul. 4. A citi un text sau a ............ 5. Asemănarea unui obiect. 6. În titlul Cioc! Cioc! Cioc! întâlnim ............ METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA - ÎNVĂȚAREA NOȚIUNILOR GRAMATICALE Studierea la clasele primare a noțiunilor gramaticale îi ajută pe elevi să comunice cu cei din jur, să se exprime corect oral și scris, să-și însușească cunoștințe despre limba pe care o vorbesc. Predarea - învățarea trebuie să se bazeze pe exerciții, aplicații practice, jocuri și mai
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziția simplă; faci schema propoziției simple. analizează predicatul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. rezolvare a. partener b. partener copiii - subiect exprimat prin substantiv comun; numărul plural; Copiii merg. PĂRȚILE SECUNDARE DE PROPOZIȚIE Din rezolvarea exercițiilor, elevii fac analiza gramaticală a părților principale de propoziție; observă că pe lângă acestea mai sunt cuvinte care ajută la îmbunătățirea, claritatea, precizarea și ușurarea comunicării. În clasa a III-a, elevii analizează aceste cuvinte doar ca părți secundare de propoziție, fără a le defini
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
modificat peste tot. "Colaborări" cu Gerald Prince am îndrăznit, firește, și acolo unde nu am avut încotro. Astfel, cuvintele-titlu time și tense (ambele însemnînd "timp") sau mode și mood (ambele însemnînd "mod") le-am rescris sub intrări noi ("timp", "timp gramatical"; respectiv "mod", "mod narativ", "mod dramatic"), mergînd pe urmele referințelor sper să fi avut inspirație. Cititorul va trebui să mă crediteze și atunci cînd am de-a face cu termenii proposition, clause, sentence, toate însemnînd "propoziție"; am fost tentat o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui ACT ILOCUTORIU (îndeplinit în actul de a spune ceva pentru a atinge un scop oarecare: a face o promisiune, o aserțiune, o cerere, a da un avertisment, a emite un ordin etc.) și (ca om posibilitate) a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
INDIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-indirect liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă cel puțin una din trăsăturile ENUNȚULUI personajului (cîteva din trăsăturile asociate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sisteme semantice și axiologice. Totuși, unii teoreticieni (de ex., Banfield) argumentează împotriva acestei IPOTEZE A DUBLEI VOCI că el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj anumit ca discurs-indirect liber (corespondența timpurilor, conversia pronumelor personale și posesive, DEICTICA referitoare la cadrul spațio-temporal al personajului etc.). Aceste trăsături gramaticale nu apar totuși în fiecare exemplu de discurs-indirect
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj anumit ca discurs-indirect liber (corespondența timpurilor, conversia pronumelor personale și posesive, DEICTICA referitoare la cadrul spațio-temporal al personajului etc.). Aceste trăsături gramaticale nu apar totuși în fiecare exemplu de discurs-indirect liber (și nu garantează în ele înseși faptul că acesta se diferențiază fără echivoc de DISCURSUL NARATIVIZAT). Cu alte cuvinte, discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Aceste trăsături gramaticale nu apar totuși în fiecare exemplu de discurs-indirect liber (și nu garantează în ele înseși faptul că acesta se diferențiază fără echivoc de DISCURSUL NARATIVIZAT). Cu alte cuvinte, discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prezenta gîndurile personajului mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus în circulație de William James pentru a descrie modul în care se prezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează problemele de TIMP GRAMATICAL, MOD NARATIV și VOCE. 3. Studiul anumitor (seturi de) narațiuni în funcție de modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983; Genot 1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate. Mai mult, timpul gramatical de bază folosit în povestirea ficțională preteritul desemnează situațiile și evenimentele povestite ca fiind fictive și nu le caracterizează ca fiind trecute (trecutul există numai pentru un eu-origine; situațiile și evenimentele din ficțiune sînt atemporale). În sfîrșit, povestirea ficțională prezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în cursul cărora au loc situațiile și evenimentele prezentate (TIMPUL ISTORIEI, TIMPUL NARATULUI, TIMP POVESTIT), cît și prezentarea lor (TIMPUL DISCURSULUI, TIMPUL NARĂRII, TIMPUL POVESTIRII). ¶Chatman 1978; Mendilow 1952; Metz 1974; Müller 1968; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ, TIMP GRAMATICAL. timp gramatical [tense]. 1. O formă care trimite la o distincție temporală. Psihologii, lingviștii și teoreticienii literari (Bühler, Benveniste, Weinrich) argumentează frecvent că timpurile se pot grupa în două mari categorii: timpurile legate de sistemul DEICTIC "Eu aici acum", de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cărora au loc situațiile și evenimentele prezentate (TIMPUL ISTORIEI, TIMPUL NARATULUI, TIMP POVESTIT), cît și prezentarea lor (TIMPUL DISCURSULUI, TIMPUL NARĂRII, TIMPUL POVESTIRII). ¶Chatman 1978; Mendilow 1952; Metz 1974; Müller 1968; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ, TIMP GRAMATICAL. timp gramatical [tense]. 1. O formă care trimite la o distincție temporală. Psihologii, lingviștii și teoreticienii literari (Bühler, Benveniste, Weinrich) argumentează frecvent că timpurile se pot grupa în două mari categorii: timpurile legate de sistemul DEICTIC "Eu aici acum", de situația ENUNȚULUI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPUL ISTORIEI; arcul de timp acoperit de situațiile și evenimentele reprezentate (în opoziție cu TIMPUL POVESTIRII). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. timpul discursului [discourse time]. Timpul alocat reprezentării NARATULUI; timpul NARĂRII; TIMPUL POVESTIRII. Vezi și DURATĂ, TIMPUL ISTORIEI, TIMP GRAMATICAL. timpul istoriei [story time]. Perioada de timp în care are loc NARATUL; TIMP POVESTIT. ¶Chatman 1978. Vezi și TIMPUL DISCURSULUI, DURATĂ. timpul povestirii [Erzählzeit]. TIMPUL DISCURSULUI; timpul ocupat de reprezentarea situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se descrie. Distincția lui Weinrich între univers narat și univers comentat e analoagă distincției lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și se leagă de distincția lui Hamburger între POVESTIRE FICȚIONALĂ și POVESTIRE FACTUALĂ. ¶Ricoeur 1985; Weinrich 1964. Vezi și TIMP GRAMATICAL. univers narativ [narrative world]. Setul sau colecția de MOTIVE dintr-o narațiune dată sau dintr-o parte a sa, autentificate și căpătînd astfel statutul de fapte. Se poate face o distincție între universul narativ real (sau absolut) și unul posibil
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
momentul în care s-a derulat, apoi revine la ordinea cronologică); 6. dramatică; 7. structură diamant (povestirea se îmbogățește și captează interesul pe parcurs). Citatele pot fi folosite direct și complet, parțial și fragmentar și prin parafrazare. Indiferent de corecturile gramaticale și decupajele care intervin în citat sensul informației transmise nu se poate modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
degrabă interdicția, decât prescripția. Lon L. Fuller preia din lucrarea lui Adam Smith, Theory of Moral Sentiments, o comparație pe care o consideră deosebit de utilă în definirea celor două forme ale moralei. Morala ca datorie poate fi comparată cu "regulile gramaticale", iar morala ca aspirație "cu regulile pe care criticii le enunță în scopul de a sublinia ce este sublim și elegant într-o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare, la fel cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]