1,670 matches
-
58, - op. 60, op. 73, op. 150, op. 156 (1834) - op. 158 (1834), op. 163 și op. 168 Dijk, Jan H. van (n. 1918) Compozitor, critic și pedagog olandez - Sonatină (1956) Dorn, Heinrich (1804 -1892) Dirijor, pedagog și compozitor german. - Grande sonate în Re major op. 29 (1838) Duscheck, Franz Xavier (1731 1799) Pianist, profesor și compozitor ceh. - 3 Sonate Do major (1788), Mi b major (1788), Sol major (1796) Dussek, Jan Ladislav (1760 -1812) Organist, pianist și compozitor ceh. - 9
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
leur validation par une commission de spécialité (surtout après la loi de 1876), donnaient à leur propriétaire le droit à l'exercice de la profession respective; des diplômes scientifiques, qui ne pouvaient pas accorder ce droit et qui étaient destinés, en grande pârtie, aux étrangers. Par conséquent, leș Roumains qui ont suivi leurs études dans leș universités de Bruxelles, Gând, Liège ou Louvain et qui obtenaient un diplôme scientifique qui ne donnait pas, en Belgique, le droit à l'exercice de la profession
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se situent à la limite entre la philosophie, la littérature et la communication. On a parlé excessivement, parait-il, le dernier temps du manque d'actualité d'Eminescu sans que certains soi-disants commentateurs eûssent compris que toute forme de séparation de la grande lyrique roumaine ne puissent pas se faire sans le nécessaire partage. La réception sine ira et studio surtout de l'œuvre de journaliste d'Eminescu est encore un désideratum. Mais en dépassant l'attitude esthétique d'un protectionnisme esthétique mal
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
que les facteurs ne sont pas ceux attendus, notamment le capital social. Comme nous avons vu dans différents contextes, le soutien de la démocratie est déterminé par le capital humain, les ressources et les attitudes des citoyens. L'éducation est en grande partie responsable pour le soutien de la démocratie. "L'offre" du nouvel système démocratique, c'est-à-dire les libertés politiques et civiles, sont souvent plus importantes que les contraintes économiques et les déceptions de la transition. Mais les ressources sont elles aussi importantes
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
veniturile. Micii fermieri, țărani proprietari ai pămîntului lor, care nu au drept țel decît propria lor supraviețuire și nu au de plătit salarii, sînt mai puțin afectați. Marii proprietari au și mai puțin de suferit: posesori ai unor vaste domenii, Granzii de Spania, Junkerii din Germania orientală, marii seniori englezi sau ordinele militare (cavalerii teutoni, de exemplu), obțin surplusuri enorme de recoltă, a căror comercializare aduce beneficii considerabile, mai ales în timpul anilor de foamete. Dar numărul mare de mici nobili de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau Granzii de Spania cu trufia lor structurală... Locul pe care îl ocupă nu este rîvnit întrucît ei nu se confruntă cu existența unei burghezii dinamice. În fața acestei nobilimi nu există decît o masă de țărani analfabeți și supuși. Este adevărat că
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1894. 46 Paul Gavault și Georges Berr, Madame Flirt, comedie în patru acte, Paris, 1901. 47 Suzanne Chebroux, op. cit. 48 Marcel Prévost, Les Demi-Vierges, Lugano, Paris, 1894. 49 Alain Corbin, Histoire de la vie privée, vol. IV, "De la Révolution à la Grande Guerre", Seuil, Paris, 1984. 50 Auguste Forel, La Question sexuelle exposée aux adultes cultivés, G. Steinheil, Paris, 1906. 51 Henri d'Alméras, La Femme amoureuse dans la vie et dans la littérature, vol. 5, Albin Michel, Paris, 1925. 52 Oscar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Roland Dorgelès, Le Cabaret de la belle femme, A. Michel, Paris, 1928, citat de Françoise Thébaud. 77 Dr. Huot, La Psychologie du soldat, La Renaissance du livre, Paris, 1918, citat de Françoise Thébaud. 78 A. Leclerc, Des chansons, des vers. La Grande Guerre, Éditions Fallet, Bois-Colombes, 1917. 79 Mic anunț al unui ostaș citat de Françoise Thébaud. 80 Paroles de poilus. Lettres et carnets du front, 1914-1918, Librio, Paris, 1998. 81 A. Leclerc, op. cit. 82 Delphine Wauthier, L'Image de la femme dans
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Gaucher, medic la spitalul Villemin, citat de Louis Fiaux, L'Armée et la police des moeurs. Biologie sexuelle du soldat. Essai moral et statistique, F. Alcan, Paris, 1917. 85 Gabriel Perreux, La Vie quotidienne des civils en France pendant la Grande Guerre, Hachette, Paris, 1966, citat de Françoise Thébaud. 86 Afirmații ale suprarealiștilor, citate de Annie Goldmann, Les Années folles, Casterman, Paris, 1994. 87 Maurice Sachs, Au temps du Boeuf sur le toit, La Nouvelle Revue Critique, Paris, 1939. Le Boeuf
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
două terminații și cele cu o terminație urmau declinarea a treia (ca avis, mare, serpens). Prin dispariția genului neutru, adjectivele cu trei terminații au rămas cu două (bous, -a), iar cele cu două numai cu una (grandis, care a devenit grande). Dintre limbile romanice, italiana și româna au rămas mai aproape de latină, păstrînd la prima clasă de adjective două forme, în italiană una pentru masculin și alta pentru feminin (buono, -a), iar în română una pentru masculin și neutru (bunu) și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Își omorî odraslele/ Nimic să nu mai rămână/ Ca înainte/ În ticăloasa Grecie (II, p. 621). În ultima confruntare dintre cele două femei, Dida îi amintește Marghioalei de spectacolul în care a fost distribuită mai demult : Nu te mai da grande, că ești barbara Medeea ! Ai jucat și tu în piesa asta la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale deslușesc inserția planului mitic în cotidianul prozaic. Într-o piesă în care protagoniștii au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o trupă franceză de operetă având o celebră stea, frumoasa și talentata artistă Keller. Aceasta a adus pentru prima oară în România operetele lui Offenbach, Lecocq și alții, precum: La Fille de Madame Angot, La Belle Hélène, Les Brigands, La Grande duchesse de Gérolstein etc. Succesul acestei artiste e foarte mare și mulți ani în urmă s-a vorbit în București de această divă a operetei. Parlamentul votează legea răspunderii ministeriale. Armistițiul încheiat între turci și beligeranți provoacă o nouă fierbere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
există o prăpastie între comportamentul focos și brutal al lui Carol, pe de o parte, și natura simțitoare și rafinată a încântătoarei sale soții, între educația neglijată și lipsa de scrupule morale ale Principelui Moștenitor și ținuta de „cocoană mare” (grande dame) a domniței din Elada”. Duminică, 9 iulie. După o călătorie prin Oltenia, Regina Maria revine la Castelul Pelișor în Sinaia. „Mihai a venit să ne vadă. Este, pur și simplu un splendid copilaș, alb și rozaliu - cu un început
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Încetează, mergând după contrabandiști. Prin Texas. Expoziția centenială (centenară). De la El Passo avem de străbătut statul Texas, cel mai mare stat al Uniunii cu Întindere cât Franța și cu populație de abia 6 milioane locuitori. Mergem paralel cu fluviul Rio Grande del Norte, granița cu Mexicul. Statul are un trecut frământat. La 1686 a fost colonizat de francezi. Apoi a trecut sub dominație spaniolă până la 1810, când a trecut la Mexic până la 1835-1836. Până la 1845 a fost republică independentă. În urma războiului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În tronsoanele Brătianu, Bălcescu și Magheru), cel mai larg și mai monumental dintre bulevardele bucureștene. Calea Victoriei și cele două șiruri de bulevarde structurează zona centrală a Capitalei. Întretăierea bulevardelor — punctul cel mai central din București — e de inspirație „haussmanniană“ (la grande croisée, Încă și mai evidentă la București ca la Paris); chiar aici este așezată Universitatea (construcția inaugurată În 1869 și extinsă după 1900). În Piața Universității se Înalță câteva statui reprezentative, prima și cea mai simbolică dintre toate fiind statuia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secolele și specialitățile, în vreme ce cea mai mică deambulare prin acest labirint incită la o studiere sistematică a miilor de feluri de a obstrua trecerea. Am putea numi asta haide să fim pretențioși murologie. Și observând ceea ce se înalță pe Rio Grande, în jurul Gibralatarului, la Bagdad și, mâine, într-o sută de alte locuri, nu văd nicio altă disciplină mai urgentă, niciun alt viitor mai măreț. Nu știu dacă nevroza incintelor e fizic contagioasă sau doar înclină către invidii mimetice. Știu doar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sur le goût inné de l'homme pour le merveilleux. Byron: Il ne succombe pas en vain, celui qui tombe pour une noble cause. Il ne périt pas en entier, celui qui a dévoué sa vie au service d'une grande idée! Son souvenir survit dans la mémoire reconnaissante des peuples; son nom a des ailes pour franchir les bornes de l'espace et du temps, et plane sur la conscience de la postérité! Ense et calmo, rostro et unguibus. Il faut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pour franchir les bornes de l'espace et du temps, et plane sur la conscience de la postérité! Ense et calmo, rostro et unguibus. Il faut aller tout nus où le destin commande; Et de toutes douleurs, la douleur la plus grande, C'est qu'il faut laisser nos amours. Malherbe. Mon dernier jour, sois le jour le plus beau! Lamartine. Dans les circonstances embarrassées il faut se faire sauter la cervelle... avec une bouteille de Champagne. Goethe. Odient, dum metuant! Urască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel Mare în biserica garnizoanei. Ghidul: Napoleon vine să viziteze mauzoleul și spune generalilor săi: Messieurs, découvrez-vous, car ici repose un grand homme. S'il était encore debout, peut-être nous ne serions ici. C'est historique. Naturellement, Napoleon avait une grande amiration pour Frédéric. A propos du moulin de Sans-Souci: c'est comme ça qu'il était la vieille justice prussienne. Palatul nou dela Potsdam construit de Frederic cel Mare dela 1763-1769. Aici a murit Frederic III (1888). Aici a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deux années la sécheresse. Nous nous efforçons de faire totut ce qui nous est possible pour relever notre patrie à un état de chose meilleur et de garder notre indépendance. Nous voulons réaliser une démocratie qui puisse pénétrer dans la grande masse du peuple. Nous voulons assurer au paysan et au travailleur un vie humaine. Nous voulons leur ouvrir le chemin vers la culture. /nous ne pouvons encore être consommateurs de marchandises et de fabrications coûteuses; comme toute l'Europe nous
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aud focuri de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă trag. Voltaire: Academia instituție în care intră titrați, prelați, medici, demnitari și uneori chiar literați. Voltaire: Bun trebuie dovedit; frumos nu. Ce întreabă lumea când se informează de cineva? După asta poți cunoaște caracterul fiecărui popor. Spaniolii: E un grande? Germanii: E doctor? Franțujii: E bine cu primul ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce fel de om e? Muscalii: Câte moșii și câți servi? Moldo-Valahii: Ce slujbă și cât îi pică? *1 Când vicleanul izbândește toată lumea îl firitisește. *1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
San Cristobal. Operă a barocului cubanez, închinată se spune lui Cristofor Columb, a fost terminată la 1777. Aici aveau să fie depuse, la 1795, rămășițele Amiralului, aduse din Santo Domingo, sub o lespede cu inscripția "O restos e Imagen del Grande Colon mil siglos durad guardados en la urna" resturile și imaginea marelui Columb, o mie de secole să odihnească în urnă! În 1892 au fost așezate într-un monument instalat în nava centrală, realizat de sculptorul Antonio Melica și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sub protecția Celui de sus și a celui de jos Compañero Fidel. De succesul "planului de apărare" conceput am fost asigurat de José, Zoila și Boris, respectiv șoferul, îngrijitoarea și grădinarul cubanezi, care mi-au declarat: "Cuba es nuestra patria grande, Rumania patria adoptivă, y por las dos juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți în toate privințele și aflați și în paza "poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Aconcagua... Trăisem ani buni ca șef de misiune în Chile, o țară superbă cu oameni minunați, dar din păcate mandatul meu a fost pe vremea dictaturii militare a lui Pinochet. Bătusem în mai multe rânduri deșertul Atacama și El Norte Grande, pe unde trecuse pe motocicletă Che, vizitasem minele de cupru, știam că în 1952 Che poposise la cea mai mare mină de supra-față din lume, Chiuquicamata, și fusese adânc impresionat de soarta mizerabilă și tragică a minierilor și familiilor lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]