2,069 matches
-
spre a ascunde femeia începând cam pe la jumătatea veacului al XVII-lea, din timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu, adică din acea epocă în care sunt tot mai frecvente accentele unui ceremonial aulic fastuos (cortegii impunătoare, audiențe solemne, ospețe grandioase). Chiar dacă istoricii din vremurile mai noi au arătat că gineceul bizantin („moștenit” apoi de turci) nu era, în primul rând, un spațiu al închiderii, ci, mai degrabă, un mic imperiu unde împărăteasa guverna în chip absolut - căci, într-un Bizanț
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omogenizator și ordonator. Prin înțelepciune politică, el instaurează în jur („jurul” fiind țara) momente de fericită conviețuire, stabilitate - condiție a tuturor binefacerilor și a prosperității -, o preceptistică a înțelegerii și a armoniei, acea „stare de liniște” coincidentă cu ordinea. Operă grandioasă - înțelegem - sprijinită - de Voievozi binevoitori, carotată de Domni ostili, întreruptă de replieri și de refugii, articulată de fapte, înțelepte sau abile, caracteristice unui „stâlp mare care au sprijinit toate nevoile țării”, presărată cu acte de generozitate și curmată brutal de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
portretele - iar Herr Schöfft s-a bucurat de mult respect și considerație. Pot menționa aici că Herr Schöfft a păstrat copii după aceste portrete și că la Întoarcerea sa În Europa a pictat, după aceste schițe și după altele, un grandios tablou al Durbarului de la Lahore, considerată capodopera sa, care a fost achiziționată de regele Louis Philippe și Încă mai este, cred, la Paris 305. În centrul orașului Amritsar există un gigantic rezervor de apă, din mijlocul căruia se Înalță un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unele concesii elementului estetic. Literatura își menține însă același caracter partinic, propagandistic, respectând în continuare cerința angajării în slujba politicului. Astfel, în 1964, cotidianul, reproducând o cuvântare a lui Gh. Gheorghiu-Dej, afirmă că literatura trebuie să reflecte viața contemporană, opera „grandioasă” de construire a socialismului, faptele „mărețe” ale omului „nou”, iar judecata critică trebuie făcută de pe pozițiile ideologice ale marxism-leninismului. O bună parte a publicisticii constă în declarații de adeziune a scriitorilor la directivele și normele de „creație” oficiale, precum și în
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
fără succes. Ultimii ani de viață îi sunt marcați dramatic de o boală degenerativă. Printre contemporani, dar și în posteritate, S. s-a impus ca un erudit și polemist de marcă, original până la excentricitate și bizarerie, elaborând proiecte și ipoteze grandioase și donquijotești, asemeni lui B. P. Hasdeu, cu care a și fost comparat tipologic. Cu o conștiință de sine megalomană - în fond, dacă e privită de la distanță, simpatică și dezarmantă prin candoarea cu care S. își proclama meritele, nu o dată
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
conservate pentru o perioada lungă de timp. El apare în cursul evoluției parafreniei (E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceea a francmasonilor și a iluminiștilor și, poate, chiar surclasându-le pe ambele. Întreaga operă a lui Comenius este rozicruciană, fiind direct inspirată de Manifeste și de scrierile lui Johann Valentin Andreae, cel mai probabil autor al respectivelor manifeste. Despre grandioasa construcție a lui Comenius vom stărui în subcapitolele următoare. Specificăm acum doar dovezile biografice, tulburătoare și semnificative pentru istoria europeană a educației. Jan Amos Komenski era doar cu șase ani mai tânăr decât marele „frate invizibil”, fiind născut în 1592
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acolo a scris ceská didaktika (Didactica cehă) pe care, inițial, voia să o numească Paradisul Boemiei; este cartea în care proiecta reforma totală a școlilor, care urmau să devină „ateliere ale umanității”; curriculumul boemian urma să devină „experimentul-pilot” al acestei grandioase înnoiri. În 1631 a publicat lucrarea care i-a adus notorietatea universală: Ianua linguarum reserata (Poarta deschisă a limbilor). Cartea a cunoscut 40 de ediții numai în timpul vieții autorului, fiind tradusă într-un număr considerabil de limbi europene și asiatice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar fi fost probabil alta dacă geniala Consultatio catholica nu ar fi rămas necunoscută vreme de peste trei secole. A fost publicată abia în 1966 la Praga, prin grija Academiei de Științe a Republicii Socialiste Cehoslovace. Dar, la acea dată, programul grandios al lui Comenius părea o relicvă. Surprinzătoare, dar inutilă. Asupra viziunii mirificului iluminat se așezase colbul unei istorii sângeroase și mediocre. Comenianul angelus pacis fusese încarcerat într-o bibliotecă obscură ca o cavernă neanderthaliană. De ce oare? Iată o interpretare care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grupurilor” ș.a. Matematica - temelia cosmică a lumii pitagoreice și temeiul tuturor marilor cuceriri ale științei omenești - și-a dezvăluit brusc „putreziciunea” lăuntrică... 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosentc " 15.1.2.2. Experimentul Einstein‑Podolsky‑Rosen" Apoi, o altă știință grandioasă, fizica, s-a dovedit o donna mobile... În 1935, Psysical Review (47) a publicat un studiu năucitor care frământă încă lumea fizicienilor: „Can Quantum Mechanical Description of Reality Be Considered Complete?” („Poate fi considerată completă descrierea realității de către mecanica cuantică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nucleare sofisticate, nave cosmice cu viteze superluminice etc. Copiii nu mai citesc poveștile lui Andersen, Creangă și ale fraților Grimm, ci aventurile lui Harry Potter. O uriașă literatură SF a orientat, în anii ’60-’80, privirile adulților spre viitor, cu grandioase epopei eroice despre cucerirea cosmosului și războaie intergalactice. Începând din anii ’90 au revenit la modă temele biblice. Însă locul Satanei a fost luat de „marile comploturi” și „conspirații împotriva lui Dumnezeu”, a papei și a religiei. Noii diavoli sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceasta fiind „o realitate, dar o realitate specifică lui, nu una pur teologică, adică de o nedezmințită fidelitate față de dogme”. În credințele poporului român, Dumnezeu este atotputernic, imaginea sa fiind cea biblică, însă mult mai umanizată. Aceleași credințe propun imaginea, grandioasă, a cosmosului și pe aceea a vieții pământești, cu ordinea sa. Folclorul - afirmă P. - dezvăluie atitudinile fundamentale ale românului, modul lui de a gândi și de a viețui, o viață trăită în respectul unei ordini etice, cosmosul fiind o prelungire
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici contrariază din nou atât reabilitarea unei comunități etnice, cât și
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
de stele, ci în paginile izvodite cu o desăvârșită libertate a spiritului, în acea „stare de reverie a inteligenței” (Vladimir Streinu), condiție într-adevăr fericită, așteptată, întâmpinată, cultivată și fixată în scris. Desigur, proiectele literare i-au fost, la începuturi, grandioase. A încercat să dramatizeze sub înrâurirea romantismului subiecte legendare foarte diferite, schițând tragedia în versuri Mihai Viteazul (1848), o dramatizare a cărții despre Ruth din Biblie, dramele Urban Grandier, Ioanițiu, craiul românilor, Decebal ș.a. Din visurile de dramaturg ale lui
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
mult filosofic decât științific. Dintr-o perspectivă clar stoiciană, Ellis consideră că indivizii nu sunt perturbați de lucrurile în sine, ci de maniera proprie în care le percep (psihologia percepției). Pentru autor, problemele umane sunt funcție de așteptările și de cognițiile „grandioase” pe care subiecții le elaborează. In acest model, emoțiile sunt consecințe ale „sistemelor de credință irațională” dezvoltate de către subiecți. Principiile terapiei se vor baza în primul rând pe identificarea obligațiilor morale sau a imperativelor pe care și le formulează subiectul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și continuând cu 400 de zile în orașul flăcărilor (1958), Meridianul de foc (1959), Marele arc petrolifer (1961; Premiul Academiei RPR), Între Riga și Irkutsk. 30 000 de kilometri prin Uniunea Sovietică (1964), reporterul va încerca să confere o dimensiune grandioasă relatărilor, pornind de la premisa, curentă în epocă, privitoare la datoria de a înnobila prin literaturizare „împlinirile” noii orânduiri, atât de la noi, cât și din „marea țară prietenă”. Scoaterea reportajului din domeniul gazetăriei e însă o falsă țintă, pentru că totul servește
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
E. Fersman afirmă că: “legea periodicității a lui Mendeleev nu este o născocire ci rezultatul unor generalizări teoretice profunde, a unor fapte comparate într-o legătură spațială cronologică și una energetică și genetică. Lumea substanțelor care ne înconjoară este un grandios tabel al lui Mendeleev desfășurat pe perioadele sale, împărțit în grupe separate potrivit legii periodicității. Vor apărea și vor dispărea noi teorii, generalizări strălucite vor înlocui concepțiile noatre învechite, se vor dezvălui noi orizonturi nebănuite; toate acestea vor veni și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
American Mind - extraordinare pasaje despre confluența specific americană a proiectului de reconstruire a politicii - un nou început teoretic, inspirat de Hobbes, Locke și Rousseau - cu proiectul descoperirii/fondării Lumii Noi - un început practic; acest dublu adamism se desfășoară pe fundalul grandioasei geografii americane - o admir și eu nespus -, în care sublimul, banalitatea, disperarea sunt încrustate parcă geologic și biologic, precum într-o fantasmă a lui Alexander von Humboldt „revizitată” de Leo Frobenius. Cum spune Bloom însuși, America e „o mare scenă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
peisaj, tot astfel, clopotnița înaltă a nasului este indispensabilă pentru orice față, din punct de vedere fizionomie. Sfărîmați nasul statuii de marmoră a lui Jupiter durată de Phidias și veți vedea ce ruină jalnică va rămîne! Totuși, Leviatatanul are dimensiuni grandioase și proporții nobile, încît o deficiență care, pentru statuia lui Jupiter, ar fi oribilă, la el nici nu constituie un cusur, ci dimpotrivă, un spor de grandoare! Un nas adăugat balenei ar fi o impertinență. în timp ce dați ocol uriașului său
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de puternice. E limpede, prin urmare, că, din punct de vedere frenologic, capul acestui leviatan în stare vie, este o enigmă absolută. Nu avem nici un indiciu vizibil sau palpabil în legătură cu adevăratul său creier. Căci balena, ca toate făpturile într-adevăr grandioase, se arată oamenilor de rînd sub o aparentă falsă. Dacă golești acest craniu de masa lui de spermanțet și-l privești apoi din spate, adică pe latura lui mai înaltă, ești izbit de asemănarea lui cu craniul omenesc, văzut din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi resimțită ca excesivă de unii dintre cei apropiați, opțiunile filosofului în alegerea prietenilor și în relațiile cu autoritățile pot fi cel mai bine înțelese din această perspectivă. Consacrându-și toate aptitudinile și forțele construirii unui sistem filosofic de proporții grandioase, Kant a dus o viață exterioară caracterizată printr-o uniformitate vecină cu monotonia, lipsită în mare măsură de evenimente, de provocări care să solicite decizii dramatice. Există totuși o excepție în această privință și ea merită să fie discutată în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ceilalți sunt depreciați, și invers. Prezența acestor două mecanisme constituie un important reper diagnostic, oferind, în același timp, o bază pentru înțelegerea funcționării psihicului la persoane ce prezintă o personalitate narcisică. Kohut (1971) este primul care a utilizat termenul „self grandiose” pentru subiecții narcisici, iar experiența clinică ne arată că acest caracter grandios poate fi resimțit în interior sau poate fi proiectat. În fața tuturor situațiilor cu care se confruntă, persoanele narcisice utilizează un proces de clasare, de ierarhizare: „Care este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând să păstreze un secret (regele avea urechi de măgar), nu a putut să nu se descarce, confesându-se trestiilor, în absența unui interlocutor veritabil. Freud mai notează rolul binefăcător al acestei „grandioase instituții istorice care este confesiunea”. Studiul experimental al afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor a fost întreprins în primul rând de Salter în 1949 și 1961 (în Boisvert și Baudry, 1981) și, ulterior, de numeroși autori la care se face
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evită apariția neplăcerii, dar că, prin caracterul lor inconștient și automatic, pot deveni nocive. Umorul, în schimb, nu prezintă nici un risc, deoarece nu se sprijină pe refulare (1905/1988). El nu este numai eliberator, precum cuvântul de duh, dar și „grandios și exaltant” (1927a/1985), și permite obținerea unei plăceri în ciuda afectelor deranjante. Spre deosebire de glumă, umorul nu are deloc nevoie de un interlocutor pentru a se dezvolta: oricine poate beneficia de bucuria prilejuită de plăcerea umoristică fără a fi obligat să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]