1,396 matches
-
asemenea atacuri, ar fi câteva lucruri de spus. Primul - dacă ar fi consultat colecția Vieții Românești din perioada Iași, ar fi văzut că grafia cu “î” era folosită în acea revistă de căpătâi a culturii române înainte de „coloratura” lui Al. Graur. Al doilea - când minți cu grosolănia de care se dovedește capabil dl Nicolae Breban, mai contează că o faci cu “î” sau cu “î”? Al treilea - în ce limbă este scris pasajul: „Apoi, foarte multă lume, printre care și foștii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
limbii perfecte, Polirom, Iași, 2002 Frumușelu, Mihai Daniel, Välkommen. Manual de conversație în limba suedeză, Polirom, Iași, 2003 Gimbutas, Marija, Civilizație și cultură. Vestigii preistorice în sud-estul european, Editura Meridiane, București, 1989 Glessgen, Martin-Dietrich, Linguistique romane, Armand Colin, Paris, 2007 Graur, Al., Dicționar de cuvinte călătoare, Editura Albatros, București, 1978 Halvorsen, Arne, Dicționar român norvegian. Rumensk Norsk Ordbok, Polirom, Iași, 2004 Hefeisen, Britta & Marx, Nicole (Hg.), EuroComGerm Die sieben Siebe. Geranische Sprachen lesen lernen, Shaker Verlag, Aachen, 2007 Høybye, Poul, Dicționar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
per. veche) deși am acasă istoria lui Cartojan, a lui Călinescu (a lui Radu Florescu), altele. 2) Cursul de fonetică și fonologie 1976 al lui P. Zugun. 3) eventualul curs al lui Petru Ursache 4) Scurtă ist. a lingvisticii Al. Graur și Lingvistică generală și comparată Ariton Vraciu 5) Materialism dialectic și istoric, vol. II și III, curs litografiat al Catedrei de Filozofie, "U" din Iași. Te rog să mă ajuți și cu aceasta! Poate ți-ai mai revenit. Te-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
rude apropiate, folosind un limbaj neadecvat pregătirii lor intelectuale. Mulți tineri au tendința de a folosi un limbaj altfel decât cel obișnuit, puternic "colorat" pentru a fi "la modă". "Limbajul este o latură estetică deloc de disprețuit" afirmă academicianul Al.Graur. În satul meu am rămas uneori surprinsă de atitudini "frapante" exprimate prin adoptarea unor ținute (îmbrăcăminte, coafură) deosebite, pentru a fi departe de cele tradiționale. Fără a fi la ocazii speciale, îmbracă haine cu ornamente, numai din dorința de a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cerchez, sunt consemnați printre martori Văscan și Simion din Frenciuci . Popa Simion din Mogoșăști și Vasile Poiană de Frenciuci sunt martori la tranzacția din 26 septembrie 1642 prin care Vărvara, fiica lui Văscană din Sacaluș, ținutul Vaslui, soția Pelei din Grauri, și cu fiul său Dumitrașco, vând a lor , cu cinci zloți . Simion din Frenciuci apare ca martor În zapisul de vânzare din 15 octombrie 1642, prin care Gligore Țapul și frații săi vând părțile lor din Drăgușeni. La 4 octombrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
figurează în calitatea respectivă. * Orizont, revistă condusă de dl. Octav Rusu a ajuns la al 5lea număr de realizări. Semnează domnii: Mircea Străinul, Octav Rusu, Al. Plăeșu, N. Roșca, Cristofor Vitencu, Mircea Grumichievici, Mircea Ropceanu, Victor Săhleanu, N. Tăutu, Radu Graur, Dragoș Vicol etc. Admirăm puterea de muncă a domnului Octav Rusu pe terenul literaturii bucovinene și-i transmitem cele mai sincere urări pentru izbânda idealurilor Orizontului.” (Din Muguri, nr.1/1940) * Orizont, revistă literară, apare la Cernăuți în iunie 1939
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu-s, mi-ați spus, și vă cred, atunci ce atâta Operă ? — Cineva ți-a luat mințile, Cristiane ! țipă și domnul Vrăbiescu. Or fi muierile care s-au udat când au văzut un domnișor așa de arătos cu voce de graur ? — Nicidecum. — Or fi banii atunci, Cristiane ? Te-ai plictisit de cămin și de delicatesuri văzute doar prin vitrină ? Vrei să guști din plin din orașul ăsta care îți dă numai așa, câte o porțioară ? — Sunt și bani, da, dar nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva, în depărtate singurătăți. Și vântul trece șuerând ușor. care păzește la coșere, coșărar = humelnic. calfă Faliboga UN CONAC DE MOȘIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dracului minuscule biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un epure! Magari din când în când, cuminți. Stă cu fața încolo și întoarce capul privindu-ne cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela Tekir-Ghiol văleu! Otelurile Movilă cu dosul și closetele la mare și la lac! Marea la Constanța. Bat valuri, și vin din larg cu horbotă albă de ghiare mărunte. Brătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țările Iugoslaviei se află și în limba română, dovadă de lungă conviețuire, cândva. Socot că lucrările comisiei pentru clarificarea formării limbii și poporului român trebuie în primul rând să cerceteze în peninsula balcanică. 20 Iulie 1956 [NOTĂ referitoare la Al. Graur]* Articol al lui Alexandru Graur în Gazeta literară, în care, vorbind despre limba literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că moldovenii de la Botoșani spun "șiboțăli". N-am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în limba română, dovadă de lungă conviețuire, cândva. Socot că lucrările comisiei pentru clarificarea formării limbii și poporului român trebuie în primul rând să cerceteze în peninsula balcanică. 20 Iulie 1956 [NOTĂ referitoare la Al. Graur]* Articol al lui Alexandru Graur în Gazeta literară, în care, vorbind despre limba literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că moldovenii de la Botoșani spun "șiboțăli". N-am auzit niciodată asemenea rostire la țăranii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și frânele/ Cu fluturi,/ Și cioltarul/ Podobit/ Numa-n aur/ Și-n argint”. Acesta este calul eroului întemeietor, primit ca recompensă pentru aducerea capului de leu în suliță: „Frumos dar că îi găteară:/ De-un cal galben ca și-un graur,/ Frâu-i galben fluturat,/ Cum nu s-a mai de-aflat;/ Șaua-i albă poleită,/ Cum nu s-a mai pomenită;/ Chinga-i albă de mătase,/ Cum nu se mai de aflase;/ Scăricele-n turnurele,/ Cum nu mai sînt ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parcă și mai multă emoție mi au dat cele câteva întâlniri particulare, ca să le zic astfel, cu exponenți ai climatului intelectual interbelic, chiar și atunci când nu erau de marele calibru al celor amintiți înainte. O colegă a noastră, regretata Doina Graur, era nepoata criticului Ion Chinezu, protagonist însemnat al mișcării literare ardelene de după Unire, editorul lui Pavel Dan, conducător de reviste, printre care și al cunoscutei Gând românesc, prieten cu Blaga, care trăgea la el când venea în București, unde Chinezu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cea mai spurcată gură. Cel mai mult îl invidiam pe unul Rățoiu. Când jucam la școală vreun meci, Rățoiu ăsta își lua un bolovan sau un bloc de BCA și se așeza între noi să comenteze. „Verde, că vine Dumitru Graur!“, spunea - și se făcea vid în jurul lui. Și dădea din clanță ceva de speriat. Se oprea uneori și meciul. Râdeau ăia care jucau de drăciile pe care le inventa Rățoiu de se țineau cu mâinile de burtă. N-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Automatizări, Identificarea sistemelor, Fiabilitate, Sisteme adaptive. Cercetare științifică : în domeniul automatizărilor industriale. Publicații: 4 cărți, peste 100 lucrări științifice, 14 brevete de invenții. Alte mențiuni: între anii 1984 și 1994 director al Filialei Iași a Institutului de proiectări pentru automatizări. GRAUR Iulian Data și locul nașterii: 23 iunie 1949, Caransebeș, județul CarașSeverin. Studii universitare: Institutul politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică, pro-moția 1972. Doctorat: 1987, Institutul politehnic din Iași, specialitatea Acționări electrice; subiectul tezei „Studii în vederea realizării unui sistem
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
se făcea muzică precum în Germania secolului al XVIII-lea. Apoi - radioul, discurile erau lucruri comune în casa lor îndestulată, iar mai târziu, concertele simfonice de la București. și tot aici, în clasa a opta de liceu - simpatia profesorului Ale xandru Graur echivala cu o benedicțiune suplimentară, adăugată întregului bagaj de literatură acumulat prin mânuirea curentă a ultimelor noutăți apărute în franceză, germană, engleză și română, bineînțeles... În sfârșit - facultatea, desigur, dar mai cu seamă frecventarea unor anumite cercuri de tineri intelectuali
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai departe și mai departe, spre linia invizibilă a orizontului însoțit de un stol de păsări de companie mari, gălăgioase, obraznice și răgușite, ca urmare a vocalizelor stridente emise alandala, nonstop... Cireada înainta păscând liniștit. În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă prin bălării. S-așază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Și cum se duc,acum ș-acum Se mai zăresc încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu deosebită trufie, a respins cu scârbă și totdeauna cu indignare ordinea hitleristă, alăturându-se hotărât, sub conducerea comuniștilor, la frontul antifascist, pentru redobândirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Cinchiză, Cinteza ( Fringilla montifringilla L.), Franțoz (Ligurinus chloris), Țaisăl (Frangilla spinus L.), Știgliță (Frangilla carduelis L.), Cânepariu (Cannabina linota L.), Vrabie de casă (Passer domesticus L.), Vrabie de câmp (Passer montanus L.), Cireșariu (Coccothraustes vulgaris Pall), Ghimpăl (Pyrrhula rubricilla Pall) Graurul (Sturnus vulgaris L.), Corbul (Corvux corax L.), Cioara (Corvux corone L.) Cioara sură (Corvus cornix L.), Cioara de holde (Corvus frugileus L.), Ceuca (Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o mai fi aducând aminte, oare, vechiul meu amic, scena aceasta? În cartea sa, pe care am citat-o, d-nul Athanasiu povestește istorioara aceasta, pe care într-o variantă ceva mai simplă o povestise odată și Jean Bart: "...C. Graur din Botoșani (actualul director al "Adevěrului") se adresase printr-o cartă poștală lui H. Sanielevici, cu dubla întrebare foarte precisă: "Te rog să-mi comunici ce este socializmul și dacă există Dumnezeu". Fără nici o întârziere, H. Sanielevici a răspuns tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
IOAN (1933-2010) chimist și profesor............................ 134 32. FILIOREANU, ALEXANDRU (1926-2009) inginer feroviar ............137 33. FILIPESCU, GEORGETA (1927-2011) biolog și profesoară ............... 140 34. GÂLEA, DAN(1948-2008) inginer electronist și profesor ................ 144 35. GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009)inginer constructor și profesor ........... 149 36. GRAUR, IULIAN (1949-2009) inginer electrotehnic și profesor ........ 152 37. HĂULICĂ, IOAN (1924-2010) medic și profesor ................. 156 38.HRISCU, ANIȘOARA (1944-2008) farmacistă și profesoară ............. 161 39. HUSAR, ALEXANDRU(1920-2009) estetician, critic literar și profesor .............. 164 40. IGNAT, CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
meritelor sale științifice a fost ales membru al Societății Academice de Construcții „Anton Șesan“ Iași; SACS; SIAC. Prof. univ. dr. ing. Dumitru Gorbănescu a trecut în neființă la 18 mai 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. GRAUR IULIAN (1949 - 2009) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Cadru didactic de o mare probitate profesională, prof. univ. dr. ing. Iulian Graur a contribuit prin competență, pasiune și exemplu personal la formarea a numeroase generații de specialiști și la dezvoltarea învățământului electrotehnic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ing. Dumitru Gorbănescu a trecut în neființă la 18 mai 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. GRAUR IULIAN (1949 - 2009) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Cadru didactic de o mare probitate profesională, prof. univ. dr. ing. Iulian Graur a contribuit prin competență, pasiune și exemplu personal la formarea a numeroase generații de specialiști și la dezvoltarea învățământului electrotehnic ieșean. S-a născut la 23 iunie 1949, în orașul Caransebeș, județul Caraș-Severin. A urmat școala primară, gimnaziul și Liceul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
controlul vectorial al acționărilor electrice, automatizări în energetică, raționalizarea consumurilor de energie electrică. Încă din perioada studenției a participat la cercul științific studențesc de la disciplina Acționări electrice, coordonat de prof. dr. ing. Eugen Balaban. Rezultatele cercetărilor prof. dr. ing. Iulian Graur sunt concretizate în peste 110 lucrări științifice elaborate ca singur autor, prim autor sau colectiv; articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, în volume de lucrări ale conferințelor internaționale și naționale de prestigiu. A realizat 3 brevete
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]