957 matches
-
pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistică a chipului, credem că cei trei gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vespasian V. Pella i s-a decernat, la cea de a zecea aniversare a Biroului Internațional pentru unificarea dreptului penal, inițiat și condus de el, o medalie omagială și aniversativă, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Nembrod clădire, Semeață ca și turnul, își dă a ei privire În raiul suspendat. Boliac a fost un jurnalist distins (amator onorabil și în arheologie), cu idei dacă nu profunde, cel puțin limpezi, expuse uneori cu o excelență tehnică de gravor istoric. IOAN CATINÀ Marșul revoluționar al lui Ioan Catinà (1828-1851), cântărețul muntean al anului 1848, era prea fățiș instigator la lupta de stradă între clase ca să fi putut deveni imn național: Haideți frați într-o unire, Țara noastră e-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leaga construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
subtilitate, mesajul că Proclamarea Regatului a fost posibilă ca urmare a obținerii Independenței. Aceasta nu ne îndreptățește să o considerăm drept medalie a Independenței cum de altfel fac autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migala impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu sensibilitate diferită față de anumite momente din istoria națională. Medalie a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în bună parte, comercianților Elias și Samoil Saraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistica românească, {\cîte 14} care acreditează ideea că Saraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografica a lui Ion Massof {\cîte 15} vor clarifica statutul familiei Saraga în raport cu creația medalistica ieșeana. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la medaliile Alecsandri din 1905-1906 și una la medalia Carol I din 1906), deci în total treizeci de realizări medalistice {\cîte 17}. Nu putem fi de acord însă cu acele opinii conform cărora vreunul dintre frații Saraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Saraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Saraga, Saraga - Jassy sau F. Saraga-Jassy (ceea ce
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1905-1906 și una la medalia Carol I din 1906), deci în total treizeci de realizări medalistice {\cîte 17}. Nu putem fi de acord însă cu acele opinii conform cărora vreunul dintre frații Saraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Saraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Saraga, Saraga - Jassy sau F. Saraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Saraga și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești {\cîte 21}. Dacă cele două librarii Saraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de drept
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a invenției D-nei F Saraga ? Este opera unui furt, a fotografiei statuei”{\cîte 22}. fig. 7av fig. 7/8rv fig. 8av Medalii cu revers comun, cunoscute sub genericul Dreptul Nostru și Apărătorilor ei Țară Recunoscătoare. Editor Fani Saraga în 1913. Gravor prezumtiv Celești Fabio Apare cu claritate, așadar, procedura editoarei în cazul medaliei statuii lui V. Alecsandri, la care se referă avocatul lui G. Lascăr. Putem admite că procedura era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora nu era vorba despre „furtul”, ci de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au că reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătăm mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin artă reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
editate de frații Saraga, posibil după proiecte ale profesorului Celești Fabio). Medalistica ieșeana din perioada interbelică poate fi ilustrata cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, Ț. Maiorescu, Grigore Trancu-Iasi, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin, Oscar Han. Dintre medaliile realizate după cel de al doilea război mondial, al căror obiect de reflectare are legătură cu Iasul, pește cincizeci sunt dedicate unor marcante personalități ale vieții politice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din vită de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Lăpusneanu) cu precizarea că inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transforma medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetiță, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552-1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculara ALEXADRU LĂPUSNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1988{\cîte 44}, Societatea de Stiinte Filologice, din 1989, Mihai Eminescu, tot din 1989, inițiată de Secțiunea din Bârlad a SNR{\cîte 45}, Școala M. Eminescu Lipova și medalia Mihai Eminescu realizată după bustul lui Ion Irimescu, din 1922. Artistul gravor găsește totdeauna elemente grafice în plus prin care să redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mănăstirii Voroneț, cum ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mănăstirii Voroneț, cum ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin această
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin această să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu cel al medaliei precedente (fig. 40rv), iar aversul (fig. 40av) prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativa ni se pare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
împlinirea a 75 de ani de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERA DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICA 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B - CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL. I. Cuza” din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafică a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contră o sporesc. Ne putem
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
CASETE: - pag 35, placheta unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativa ieșeana. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; - pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]