999 matches
-
Ungur, descriind clar conturul zidurilor de incintă, cu turnurile de colț, turnuri cu planul rotunjit în exterior. Toate acestea sunt vestigii din sec. XIV-XV. În curtea bisericii voievodale se afla piatra cinzaiului unde erau bătuți localnicii pentru a trece la greco-catolici la sfârșitul sec. XVIII. Biserica voievodală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a familiei Moga, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, asa cum reiese din cercetările arheologice, este o construcție unitară, care se compune dintr-un altar pătrat, o
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În 1934 Parohia Câmpulung avea biserici filiale la Moldovița, Prisaca Dornei, Vama și Vatra Moldoviței, precum și filiale fără biserici la Frumosu, Paltin și
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică construită în anul 1883 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Câmpulung Moldovenesc. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi Moldovița) - cu Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din 1914 și Vatra Dornei - cu Biserica "Schimbarea la Față" din 1908. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. Până la desființarea cultului greco-catolic rutean, în această biserică au slujit următorii preoți: După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic Ilie Veneciuc, împreună cu familia sa de 5 persoane. Preotul Veneciuc a început o serie de demersuri pentru recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea bisericii în folosința Bisericii Ortodoxe Române, aici au slujit următorii preoți: În primul deceniu al secolului al XXI-lea, biserica a suferit o
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). Ca urmare a persecuțiilor la adresa evreilor (înlăturarea din funcțiile publice), s-a dezvoltat curentul sionist. Președinții organizației sioniste din Câmpulung au fost Dr.
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). Ca urmare a persecuțiilor la adresa evreilor (înlăturarea din funcțiile publice), s-a dezvoltat curentul sionist. Președinții organizației sioniste din Câmpulung au fost Dr.
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
8.550 români (26,58%), 4.255 unguri (13,23%), 1.248 evrei (3,88%) și 227 de naționalitate necunoscută. După confesiune, erau 15.783 evanghelici-luterani (49,08%), 6.533 ortodocși (20,31%), 4.471 romano-catolici (13,90%), 2.078 greco-catolici (6,46%), 1.916 reformați (5,95%), 1.238 mozaici (3,85%) și 137 unitarieni. În anul 1930, populația Sibiului crescuse la 49.345 locuitori, dintre care 21.598 erau germani (43,6%), 18.620 români (37,7%), 6.521
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
în luptă: Toader și Avisalon Șușman.Șef respectat și recunoscut în Țara Moților, Șușman va intra rapid în colimatorul autorităților comuniste, apoi va fi destituit din funcția de primar, la puțină vreme după ajungerea comuniștilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic și susținând Partidul Național Țărănesc, va fi calomniat și acuzat pe nedrept de comuniștii locali oportuniști și geloși pe reușita lui personală. După ce a încercat de mai multe ori, fără succes, prin mai multe scrisori, să își dovedească inocența și
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
în localitatea învecinată Osoi. Tot din Osoiu era originar și preotul Petru Gavriș, hirotonit pe seama satului Escu în decembrie 1851 de către episcopul Andrei Șaguna. În 1857 satul avea 50 de case și 277 locuitori din care 275 erau ortodocși, un greco-catolic și un reformat. În anul 1869 se înregistrau 329 locuitori și 58 de case. Spre sfârșitul pastorației preotului Petru Gavriș, acesta murind în anul 1883, satul este înregistrat în anul 1880 cu 58 de case, 244 locuitori din care 205
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
reformat. În anul 1869 se înregistrau 329 locuitori și 58 de case. Spre sfârșitul pastorației preotului Petru Gavriș, acesta murind în anul 1883, satul este înregistrat în anul 1880 cu 58 de case, 244 locuitori din care 205 ortodocși, 30 greco-catolici și 9 izraeliți. Pentru scurtă vreme, între anii 1883-1885 parohia este administrată de către Grigoriu Crăciunaș, preot și în Ciubanca. Din anul 1885 și până în anul 1922, preot în Escu a fost Ioan Goron, fiul preotului Vasile Goron din Gâlgău. Urmează
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]