1,516 matches
-
lor gălbuie, ca de lămîie, aduse parcă o schimbare În cameră. Păcat că era galbenul acela cam veștejit, de parcă lămîia stătuse În magazin o veșnicie... Oricum culoarea a Înviorat brusc Încăperea aceea fără stăpîn, care arătase pînă atunci ca un greier năpîrlit. Se putea spune că nu EL, care dispăruse, Îi lipsea camerei, ci culoarea lămîii. Deodată, deasupra bibliotecii am zărit o pisică Împăiată. Sub schița motorului Formula 1, se afla un răftuleț ornamental pe care se găsea o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
natură. E o colină cu un șir lung de morminte, ascunse între ele de copăcei, de narcise, de trandafiri încă neexplodați și neîmbobociți, de pruni care se scutură în metamorfozele lor spre țuică. Acolo pot asculta cum crește iarba printre greieri și pe sub mierle. Și tot acolo pot vedea o imagine simbol a unei lumi care trece de la secolul XX industrial înapoi la secolul XVIII. Cândva, în anii ’80, de la Călan la Hunedoara s-a făcut o mare conductă de gaze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
avem informatori care ne țin la curent cu starea armatei lui Vitellius? Soldații împăratului îl imită pe acesta și se îmbuibă, iar în clipa de față nici nu se gândesc la război. Tăcu. În liniștea serii se auzea doar cântecul greierilor. — Mă auziți cu toții? le strigă Antonius soldaților. — Da! răspunseră aceștia. Chiar și cei din ultimele rânduri. Tăcură cu toții. Numai unul strigă din spate: — Continuă! Te ascultăm, generale! — Soldații lui Vitellius nu se gândesc la război, dar dacă le lăsăm timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe Velunda. Nu întâmplător a ales numele ăsta. În miturile noastre, Orpheus coboară în împărăția morților ca s-o caute pe femeia iubită și s-o aducă înapoi pe pământ. Antonius privi afară, spre grădină. Se lăsase întunericul. Ascultă cântecul greierilor, singurul sunet care se auzea în liniștea serii de septembrie. Calvia îl privea; văzu tristețea care îl cuprinse și își înăbuși un oftat. Continuă să-i vorbească, aproape în șoaptă. - Știu că multe femei bogate din Roma vin la arenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cărămizile de sub el, suprafețele inegale și zigzagul cu creste subțiri pe care îl alcătuiau liniile. Era recunoscător pentru netezimea răcoroasă, ocazională, a unei frunze căzute. Le aduna una câte una și le ducea la buze ca să imite cri-cri-ul monoton al greierilor, le rula pe obraji, între degetele calde și lipicioase, până se încălzeau și se umezeau prea tare. Gustă niște ghimbir murat lăsat la maturat într-un borcan pe acoperiș, alături de șiruri de borcane cu mango, lămâi verzi și dovlecei murați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de dinainte, pe când dealurile se înmuiau și se colorau în albastru ca fumul de lemn și pe când tufișurile, care adunaseră umbrele încă de la sfârșitul după-amiezii, se uneau în aerul din ce în ce mai întunecat. Simțise briza pe obraji, auzise cum începeau să cânte greierii, prima întrebare ciudată a unei broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mă ducă De unic uitând, și de număr - Un foșnet uscat mă usucă, Pe-un arbore plâng ca pe-un umăr. Nocturnă Clar de noapte parfumat, O grădină cu orizontul depărtat... Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic, Greierul zimțează noaptea, cu nimic. Cum te-am așteptat... Totul a trecut - Luna pare, în oftat. Un continent cunoscut. Aici e frumos aranjat Orice fir; Veacurile-au stat Un oraș, pe vale - Suvenir Clar de noapte parfumat, O grădină cu orizontul
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
trecut - Luna pare, în oftat. Un continent cunoscut. Aici e frumos aranjat Orice fir; Veacurile-au stat Un oraș, pe vale - Suvenir Clar de noapte parfumat, O grădină cu orizontul depărtat... Și în somn, pe banca veche, tot mai mic... Greierul zimțează noaptea, cu nimic. De iarnă Cum ninge repede, apoi încet Și nu știu cât timp mai trebuie de-acum, E la fereastră, alb - O fată cu șalul negru în cerdacul nins... Dar prin copaci largi înserează - Într-un departe nins era
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Pe o floare-n fața porții Cânt-un greier o tiradă, Iar bunica cu nepoții Stau pe-o bancă în ogradă. E în strai de sărbătoare Cu catrință și ilic Și-o cămașă mândră are Din fir alb de borangic. Păru-i strâns, cu o cărare, Ochii negri de
CASA CU POVEŞTI. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_722]
-
Sanda Sfichi Era odată un greier care își petrecea zilele, dar mai ales seara și noaptea cântând. Dar cântecul lui nu era ca al celorlalți, era cel mai minunat de pe toate câmpiile. Era ascultat, iubit, căutat și programat la toate manifestările de gală ale confraților. Dar
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
Vai de capul lui, fanii nu-l iertau! Se făcu sărmanul subțire, subțire că abia se mai ținea pe picioare. Dintre apropiați unii săriră să-l apere, făcând un zid în jurul lui. Veniră ajutoare și dintre furnici și dintre fluturi. Greierul se împuținase de tot, dar așa cum era, cânta, cânta încât și păsările cerului se adunară uimite. Greierașul se transformă în iubire pentru toată făptura, iar iubirea s-a făcut lumină, ce a cântat așa de minunat încât și oamenii au
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
Era prima dată când Grințu se hotăra să arate acest document cuiva. Venise să facă pe conciliatorul Între Ana și Gelu și se trezi vorbind despre partea neclară a genealogiei lui: branșa dinspre mamă. Ea, absentă, Îl Întrebase dacă aude greierii. Era trecut de miezul nopții și, de la Înălțimea ferestrei dinspre curte a mansardei ar fi fost de presupus că nu pot fi auziți. Își Încordă auzul și se lăsă surprins: aici, În centrul orașului? Poate că acela a fost momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
său de un an Înainte de a se despărți de el fără voie și probabil definitiv. Grințu Încă se Îndoia că tocmai el ar fi fost acel copil. Ea Începu fără veste să plângă Încetișor. Suspinele ei se auzeau o dată cu cântecul greierilor sau alternativ. Multă vreme acesta fu singurul fond sonor și e greu de stabilit În ore și minute acea durată. Liniștea fu spartă În cele din urmă tot de Grințu. — Totuși, nu Înțeleg de ce refuzi să-l mai vezi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ar accepta să-l primească În gazdă. Când, În sfârșit, Îi comunică lui Stamatescu alegerea lui, i se pare că acesta tresare involuntar. Surpriza adevărată abia acum urma și, povestindu-i-o Anei imediat după ce ea Îl Întrebase dacă aude greierii, nu bănuise nici un moment că o va face din nou să plângă. — Dumneata ai fost de două ori la Casa de copii școlari - spuse inspectorul Stamatescu. Grințu nu prinse din primul moment sensul Întreg al propoziției. Simți numai din frământarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se pare ciudat că afirmăm aceasta. Fiți atenți: energiile creatoare (faimosul libido, de care ne vorbește Sigmund Freud), adică FORȚA SEXUALĂ atunci când se află în procesul de transmutare LIBIDO-GENETICĂ, produce un sunet, sunetul Anahat, acest misterios sunet asemănător celui al greierului despre care am vorbit deja. Trebuie să învătăm să utilizăm această cheie pentru a ieși în Astral. Va voi arata-o: trebuie sa adormiti vocalizând mental silabele LA-RA, astfel: LAAAAAAAAAA-RRRRRRRR-AAAAAAAAAA Dar această practică trebuie făcută cu tenacitate și cu perseverență
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
energiile se situează la o vibrație superioară și puternică, se produce acea literă care este însuși sunetul FOAT-ului, al FOCULUI: litera S. Această literă vibrează astfel: SSSSSSSSS. Se poate simți cum vibrează în creier, ca și cum ar fi cântecul unui greier, sau un sunet asemănător cu sunetul produs de frânele cu aer comprimat. Când auziți acest sunet magic, Anahat, nu vă fie teamă. Accentuați volumul. Puteți să-i dați o mai mare rezonanță cu ajutorul voinței și când deja acest sunet vibrează
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
se cumpărau mărfuri despre care Ștefănel nici nu știa că există și se găteau pentru călători mâncăruri ce depășeau imaginația omenească. Orice putea fi mâncat În marele oraș chinezesc, de la broaște țestoase la șerpi și de la gâze cu aspectul unor greieri la capete de maimuță. Dar cel mai bine se vindeau mătăsurile și armele. Mătăsurile transformau bazarul Într-o lume viu colorată, plină de grație și de semnificații. Tânărul se gândi că, poate, doar Midori ar fi Înțeles ce Înseamnă fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spus că renunță la logodnă și crede nimerit ca Mika-Le să-i ia locul. E chiar soluția unică ce-i pare cuviincioasă pentru neamul Hallipa. Hallipa se opunea, sperând o împăcare, dar Mika-Le a tranșat diferendul. Cu glasul ei de greier în păpușoi, a spus că are alte planuri de viitor și nu înțelege s-o silească nimeni! Nu? Un studiu! . . . - Lino! zici că inventase, în ultima instanță, să fie tandră cu tată-său! E nostimă, Mini! închipuiți-vă! Ca să nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de bilete. De parcă ar fi fost absorbiți într-o gaură neagră. Duhoarea trupurilor, izolată deodată de celelalte mirosuri ale Indiei, este șocantă. O notă distinctă de ulei de trandafir din sticluțele vreunui vânzător de parfumuri, un miros pur, necombinat, pișcător. Greieri și furnici în cort, vino-ncoace viu sau mort, își aminti brusc Pran. Acesta este mirosul dominant al englezilor, incită mulțimea, miros de căpcăun, îndeamnă la atac. Majoritatea sunt femei și copii, care probabil stau aici de zile întregi. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
noastre nu-ți mai sunt iubire tu n-ai să-mi mai fii îngerii ne-au prevestit dezastre Aprilie, ultima ninsoare Iubirea mea sunt vișinii în floaresărută-mă sub albul nesfârșit. îi scutură Aprilie, ninsoare... stârnește vântul seara-n asfințit. Doar greierii se-aud în depărtare pe două voci în cri-cri, amețit. Iubirea mea, sunt vișinii în floare sărută-mă sub albul nesfârșit. Iți amintesti? aproape întâmplare prezența ta, a mea... cât ne-am iubit! Ningea cu flori de vișin, ceruit privea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ți-e târziu în lacrimi și ti-e lumină-n palme, când triste nopți ascund durerea ta de rouă, cum ochiu ți efemer! Căzând pradă vorbelor ... (celor ce tac) Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au cântat în palme greieri; pacea orelor arzânde... cel mai dulce vis de rouă. Și nu-i capăt sa ne-ajungă... din pământ o mână lungă sparge nourii de ceară, bate Sha, la dor de ducă... un nebun de plin amor zburdă-n cercul stării
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dar eram conștientă că vecinii mei mâncau viermi la cină și își vindeau copiii pentru a-și plăti datoriile. Călătoria înceată spre iad a tatălui meu și efortul mamei de a lupta cu asta mi-au marcat copilăria. Precum un greier cu brațe lungi, mama încerca parcă să oprească o căruță care era gata să treacă peste familia ei. Arșița verii pârjolește cărarea. Sicriul e purtat într-o poziție înclinată, din cauză că oamenii au înălțimi diferite. Mama își închipuie cât de neconfortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu o singură pleoapă, piele fină, nas drept, gură superbă și trup zvelt. În mod sigur hainele sunt cele care ți-au diminuat frumusețea. Lăsând lumânarea jos, Fann își încrucișează brațele. Se plimbă încoace și încolo prin cameră, ca un greier în borcan înaintea unei lupte. — Doar n-o să arăți așa atunci când vei intra în Orașul Interzis, Orhideea. Își pune mâinile pe umerii mei și zice: Haide, lasă-mă să te transform. Budoarul lui Fann Sora cea Mare fu locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Acestea sunt animalele lor de casă. — Ce fac ele cu fluturii? întreb eu. Credeam că își petrec timpul brodând. — Ei bine, doamnele se uită la fluturi și se joacă cu ei. La fel cum împărații și prinții se distrează cu greierii. Singura diferență e că între fluturii de viermi de mătase nu există nici un concurs. Ce distracție e în a te uita la fluturi? — Nici nu știți, doamnă. De parcă ar fi revelat un mister, An-te-hai se entuziasmează: Doamnelor le place la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ție și familiei tale noroc și multă bogăție!“ Nimic nu s-a schimbat după vizita mea la templu. Până la sfârșitul toamnei, speranța mea de a câștiga atenția împăratului Hsien Feng e complet zdrobită. Ascult cât e noaptea de lungă cântecul greierilor. Greierii din grădina imperială nu sună la fel ca aceia din Wuhu, care cântau melodii scurte, cu trei bătăi între fiecare interval. Greierii imperiali cântă fără odihnă. An-te-hai îmi spune că au fost crescuți de concubinele bătrâne care locuiesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]