1,509 matches
-
sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
se pot face între unele variante românești și bulgare. Subiectul din Novac și Zâna apare și în baladele bulgărești, unde este însă mai dezvoltat. Motivul tematic din Anița crâșmărița se află la bulgari într-o singură variantă, iar cel din Gruia la arat nu are o răspândire prea largă, în timp ce motivul corbului și cel al travestirii în haine călugărești se întâlnesc în mai toate literaturile sud-slave, unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele românești despre Novăcești din categoria celor fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 15-22; Tache Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 87-89, 106; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926, 116-119; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973, 314-317, 322-324; Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
három román népballada [Încă trei balade populare românești] (1871). Poeziile traduse făceau parte (cu puține excepții) din colecția lui V. Alecsandri. Sunt prezentate astfel, pentru prima oară, cititorilor maghiari, alături de câteva cântece lirice, baladele Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Român Gruie Grozovanul, Blăstemul, Constantin Brâncovanul, Toma Alimoș, Ștefăniță-Vodă, Năluca, Codreanul, Șoimul și floarea fragului. De atunci au apărut alte traduceri, mai reușite, ale acestor balade, dar meritul lui Á. în ce privește prioritatea este incontestabil. A manifestat interes și față de literatura română cultă
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
ministrul aprovizionării tehnico materiale și controlului gospodăririi fondurilor fixe Constantin Zanfir - ministrul contractării și achiziționării produse- lor agricole Aurel Dan - adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Ferdinand Nagy - ministrul secretar de stat la Ministerul Agricul- turii Florea Gruia - ministru secretar de stat la Ministerul Agricul- turii - șeful Departamentului agriculturii de stat Adelin Popescu - adjunct al ministrului agriculturii Ioan Oancea - adjunct al ministrului contractării și achizitio- nării produselor agricole Neculai Mantz - adjunct al ministrului agriculturii Costică Leu - secretar de
DECRET nr. 124 din 24 mai 1989 privind unele măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a campaniei agricole de vara - 1989 -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106758_a_108087]
-
de haiduci sau reluând în prelucrări prolixe pățaniile lui Păcală și Tândală, diferite povești și basme, ale căror surse sunt străvezii (Charles Perrault, Frații Grimm, Petre Ispirescu ș.a.). Și mai puțin inspirate se dovedesc cele 7 000 de versuri din Gruia cel viteaz și tatăl său Novac. Cu posibilități literare modeste, B.-R. a realizat foarte multe traduceri - tipărite în tiraje enorme și frecvent reeditate - din majoritatea literaturilor de circulație. S-a folosit cel mai adesea de un text francez intermediar
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Loti, A. I. Kuprin, Leonid Andreev, Kiku Yamato, Ludwig Büchner, Paul Bourget, Victor Hugo, Jókai Mór, Alfred de Musset, Ernest Renan, Carl Ewald, Charles Dickens ș.a. SCRIERI: Zece zile prin Ardeal, București, 1919; Călina, fiica codrilor, căpitan de haiduci, București, 1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Ardeal, București, 1919; Călina, fiica codrilor, căpitan de haiduci, București, 1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
etc. Revista mai publică o serie de monografii sătești sau ale unor instituții (școli, parohii etc.). Literatura promovată de revista este cea a tinerilor scriitori bănățeni ai momentului. Semnează versuri Pavel P. Belu, Pavel Butan, Ion I. Mioc, Constantin Miu-Lerca, Gruia Floruțiu, iar proza - Mircea Șerbănescu, Aurel Bugariu, Gheorghe Atanasiu. M.F.
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
clădirile impunătoare ale capitalei: municipiul București.” (Istoria și Geografia României, Editura de Stat) Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți o compunere gramaticală în care să folosiți șapte verbe. Noi, albinele Călin Gruia Trântorul a plecat să se plimbe prin grădină și s-a întors seara târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă... A visat ceva, tolănit pe un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Cerințe: 1. Descrieți floarea numită Dalia. 2. Scrieți cuvinte cu același înțeles pentru: zână veșminte jumătate mofturoasă palate pustiu 3. Transcrieți versurile care descriu nemulțumirea Daliei. 4. Alcătuiți propoziții în care să folosiți cuvintele: de mult, demult. Povestea olarului Călin Gruia Cele din poveste s-au întâmplat demult. Într-o dimineață limpede de vară, olarul auzi în văzduh aripi înspăimântate și simți în nări miros de cetini arse. Văzu alergând pe cărarea de pe lângă ograda lui femei cu prunci în brațe, copii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Scrieți pe aproximativ cinci rânduri ce morală se desprinde din text. 3. Formulați enunțuri folosind cuvintele: prețuită, a se rumeni, dospită, vegheau. 4. Explicați expresiile: a zbughit-o, urechea ciulită, foame cumplită, grânele râd pe camp. Un oaspete neobișnuit Călin Gruia La malul apei era o salcie uriașă. Sub salcie creștea cea mai frumoasă iarbă din lume. Apa șușotea printre pietre, vântul legăna încet ramurile copacului, iar Mădălina citea cu glas tare o poveste. Glasul fetiței se amesteca lin cu murmurul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații literare. Au scris favorabil despre poezia lui Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu, Gruia Novac, Valeriu Stancu, Doina Mandache, Ion Mariș, Petruța Chiriac ș.a. Dintre volumele sale de versuri evidențiem: „Totem interior” (1991), „Dioptrii” (1992), „Adio Somnoroasă” (1994), „Obscure” (1996), „Elegii fără timp” (1997), „Soc” (2000), „Poeme maxime” (2007). MAMĂ Am secerat hectare‐ întregi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Coordonate bârlădene”, în prefața primului număr, prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol ș.a. Lucrarea „Coordonate bârlădene” apărea sub îngrijirea prof.Constantin Clisu și a dr. ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gh. Alupoaiei. ÎNCHINARE MAMEI De ce te miri că duc sicriul mamei? Nu e povară trupul ei ușor, că nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care a murit. În casa asta am trăit Privind la soare, oameni, stele! De‐ aici în viață am pornit În pas cu gândurile mele Pe căi când aspre, când rebele, Să cuceresc ce‐am cucerit... În casa asta am trăit! Gruia Novac Născut la 22 noiembrie 1935 în comuna Căprești, județul Soroca, în Basarabia. școala primară a absolvit‐o în 1946 în comuna Celotea, județul Teleorman iar liceul l‐a urmat la școala pedagogică „Vasile Lupu” din Iași, în anii 1946
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]