1,454 matches
-
mai sensibili față de uzul pe care îl dădea „burghezia” acestor dezvăluiri decât de existența însăși a faptelor. Este adevărat că secretul era bine păstrat și că nu dispunem, astăzi, decât de foarte puține fotografii din Gulag, după cum o arată albumul Gulag al lui Tomasz Kizny. în pofida primelor descrieri aparținându-i francezului Raymond Duguet în 1927, sute de mărturii, de procese răsunătoare - precum procesul Kravcenko din 1949 sau Rousset în 1950 - câștigate împotriva celor care vedeau în denunțarea acestor lagăre o operațiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fost celebra formulă a lui Lenin*, în 1920. Dincolo de nevoile reale ale industriei, electrificarea exprimă un mesaj simbolic: dominând natura, comuniștii aduc lumină poporului. Pentru construirea de centrale termice și hidroelectrice, regimul sovietic utilizează pe scară largă deținuții din Gulag*, în epoca lui Stalin, și exploatează tinerii comsomoliști pe „șantierele comunismului”, în epoca lui Hrușciov* și Brejnev*. Mulțumită acestei politici, încă din anii 1960, URSS* urcă pe locul al doilea mondial în materie de producție de electricitate, după SUA. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de eradicare a religiei* și a colectivizării* provocase reacții intense ale țărănimii, el instaurează în 1929-1933 o teroare de masă: împușcarea a zeci de mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în 1937-1938. Stalin „teoretizează” teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
indică, totuși, niște ordine de mărime. în URSS*, sub Lenin, circa 6 milioane de morți, iar sub Stalin, peste 10 milioane - colectivizare și perioade de foamete în 1931-1933, 5 milioane; 1 milion în 1947; Marea Teroare, 700 000; morți în Gulag, 2 milioane - peste 18 milioane de persoane se pare că au trecut prin Gulag. în Polonia, din septembrie 1939 până în iunie 1941: peste 50 000 de morți prin împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
morți, iar sub Stalin, peste 10 milioane - colectivizare și perioade de foamete în 1931-1933, 5 milioane; 1 milion în 1947; Marea Teroare, 700 000; morți în Gulag, 2 milioane - peste 18 milioane de persoane se pare că au trecut prin Gulag. în Polonia, din septembrie 1939 până în iunie 1941: peste 50 000 de morți prin împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 12 milioane de locuitori. în Estonia, din iunie 1940 până în iunie 1941, apoi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
000; morți în Gulag, 2 milioane - peste 18 milioane de persoane se pare că au trecut prin Gulag. în Polonia, din septembrie 1939 până în iunie 1941: peste 50 000 de morți prin împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 12 milioane de locuitori. în Estonia, din iunie 1940 până în iunie 1941, apoi începând din 1945: 40 000 de morți prin împușcare, 135 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 1 milion de locuitori
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 12 milioane de locuitori. în Estonia, din iunie 1940 până în iunie 1941, apoi începând din 1945: 40 000 de morți prin împușcare, 135 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 1 milion de locuitori. în Lituania, Letonia și Basarabia, nu există cifre stabilite exact, dar funcționează aceleași ordine de mărime ca pentru Estonia. în România și Ungaria - sute de mii de persoane internate sau condamnate la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de locuitori. în Lituania, Letonia și Basarabia, nu există cifre stabilite exact, dar funcționează aceleași ordine de mărime ca pentru Estonia. în România și Ungaria - sute de mii de persoane internate sau condamnate la muncă silnică, și chiar deportate în Gulagul sovietic. în Bulgaria, cel puțin 30 000 de dispariții în toamna lui 1944. în Iugoslavia, peste 100 000 de asasinate comise de titoiști la Eliberare* și zeci de mii de deportați și exilați. în China, între 1949 și 2007: circa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va mai utiliza teroarea în democrațiile populare, acestea s-au prăbușit în decurs de câteva săptămâni. Rămâne de stabilit natura acestor crime. Unele sunt de resortul crimei de război: asasinarea prizonierilor de război (Katyn, prizonierii de război germani trimiși în Gulag). Altele sunt crime împotriva umanității: deportări și împușcări în masă, foame organizată (artificială) etc. Altele, în sfârșit, țin de genocid, definit astfel de Convenția ONU din 1948: „actele comise cu intenția de a distruge în totalitate sau în parte un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totuși, într-un univers intelectual îngrădit, dominat de figura „intelectualului progresist”, refractar față de o teorie ce cutează să compare barbaria nazistă cu... speranța comunistă. Trebuie așteptate expansiunea disidenței* în URSS, publicarea în Franța a operei-far a lui Aleksandr Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, dar și lucrarea de mediere întreprinsă de istoricul Franșois Furet, precum și de către revistele Esprit, le Dîbat, Commentaire și Communisme, pentru ca sus-numitele grupări să se apropie, să-și intersecteze argumentațiile și să scoată, în sfârșit, conceptul de „totalitarism” din clandestinitatea mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care se străduiește să „limiteze” numărul de „elemente dăunătoare societății”, care obligă responsabilii să respecte „cotele”, care tratează, pe scurt, suspecții ca pe materiale ce trebuie inventariate, apoi transportate spre acele întreprinderi de tip special care erau lagărele morții și Gulagul*. și este suficient să ne încrucișăm cu mărturiile lui Primo Levi și Aleksandr Soljenițîn, pentru a ne convinge cum călăii acordau tot atâta preț nimicirii ființei morale a omului, cât și nimicirii sale fizice. Câmpul de aplicare a conceptului de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marx! Cu inima tresăltându-mi, am pătruns în această lume nouă, dorită de muncitori și de ei făurită”. Către dispariția utopiei comuniste? Odată cu invadarea Cehoslovaciei, în 1968, de către trupele Tratatului de la Varșovia și cu apariția scrierilor disidenților*, între care Arhipelagul Gulag de Soljenițîn, în 1973, URSS își pierde aura utopică. Marele Salt înainte*, însă, orchestrat de Mao Tzedun* în 1958, victoria lui Fidel Castro* în Cuba, în 1959, misterele comunismului albanez, Revoluția Culturală* chineză din 1966, victoria Vietnamului* de Nord asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Frontul Național de Eliberare Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei fronturi FSB FSM FTP-MOI futurism G Stânga/Dîi Lînk Stânga Alternativă Unificată Stânga Proletară Stânga Socialistă Stânga Unitară Europeană-Stânga Verde Nordică stângism georgieni pacte germano-sovietice Gestapo Gladio Glavlit Gorbaciov GOSET Gosplan Gulag GPU Marele Salt înainte Marele Război pentru Apărarea Patriei GRAPO greci Grupul de Rezistență Antifascistă „1 Octombrie” grup conducător grupul Octombrie GRU Grünen GUE/NGL război război civil războiul din Coreea războiul din Spania războiul din Rif Războiul Rece Gomindan
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai trebuie puse În evidență și alte ambiguități, ca discursurile multor membri ai partidelor de stânga din Franța, care apărau, până pe la mijlocul anilor ’80, regimul sovietic, ignorând cu grație tragicele persecuții din Gulag și Închiderea În spitale de psihiatrie a inamicilor regimului. La fel, derivele „corectitudinii politice” furnizează exemple pentru efectele paradoxale ale discriminării pozitive sau ale voluntarismului frenetic, animat de idealuri nobile. Una dintre „perlele” acestui voluminos repertoriu este interzicerea citirii poveștii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și urm.). Putem aminti aici de lagărele de concentrare create de spanioli În cursul războiului de independență al Cubei (1895-1898) și actualizate de englezi În războiul burilor Împotriva afrikanderilor, apoi de sovietici Începând cu 1922 În ceea ce avea să devină Gulagul, instituție de bază a regimului ce se sprijinea pe „reeducarea prin muncă”; sistemul va fi copiat după 1935 de regimul nazist ă care, Începând cu 1942, va adăuga „lagărele de exterminare” (Vernichtungslager), specializate În exterminarea În masă a anumitor categorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a mijloacelor de producție trebuie să ducă la suprimarea luptei de clasă. Friedrich Engels pune mai puternic accentul pe rolul predominant al instanței economice În dinamica socială. Ce exercițiu de forță, dictatura proletariatului! Exemplul stalinist a arătat deriva acesteia Înspre gulaguri, pentru disidenții tratați În mod fals drept psihopați, paraziți sociali sau criminali Înrăiți. În lumea acelor vremi, războiul rece ă bazat pe echilibrul terorii nucleare ă nu a exclus conflictele locale. Înscriindu-se În această descendență hegeliano-marxistă și fenomenologică, Sartre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți de poliție sau de miliție până și În viața privată. Ceea ce a imaginat George Orwell În 1984 a pus În practică Pol Pot În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și reconstrucției, pe de o parte, și copiii răsfățați ai perioadei golden sixties nu sunt regăsibile în țările lagărului socialist, nici chiar în Ungaria, despre care se spunea că era în epocă baraca cea mai agreabilă. Ar însemna să confundăm Gulagul cu un club de vacanță.. Salvarea spiritului paradigmei lui Rokkan presupune, pe de o parte, a considera că nu există clivaj fără o revoluție prealabilă și, pe de altă parte, dacă există clivaje, acestea trebuie să fie de ordin teritorial
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1962, O zi din viața lui Ivan Denisovici* este nuvela prin care Alexandr Soljenițân a deenit unul dintre scriitorii ce redefinesc deopotrivă experiența totalitarismului și a exilului. Cartea este în sine un prim cerc infernal, conturând geografia terifiantă a Arhipelagului Gulag și descinderea autorului în coșmarul istoriei. Autobiografia certifică autenticitatea dicursului și imprimă prozei un realism "rece", prin care literatura se legitimează ca mediator între confesiune și mărturia-document. Ziua lui Ivan Denisovici este, de fapt, o metaforă temporală a deceniilor de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
istoriei. Autobiografia certifică autenticitatea dicursului și imprimă prozei un realism "rece", prin care literatura se legitimează ca mediator între confesiune și mărturia-document. Ziua lui Ivan Denisovici este, de fapt, o metaforă temporală a deceniilor de teroare stalinistă ce au transformat Gulagul într-un spațiu al suferinței și al morții. Vinovăția și pedeapsa erau atribuite aleatoriu, iar motivele încarcerării sfidau logica elementară, într-un joc diabolic ce avea unicul scop de a exacerba orgoliul paranoic al puterii. Existența lui Ivan Denisovici Șuhov
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Partidele rivale au fost lichidate instituțional prin instituirea sistemului monopartit. În timp ce elita partidelor tradiționale - protagoniștii umani ai acestora - a fost eliminată în urma campaniei de arestări, mulți dintre reprezentanții marcanți ai ei, precum Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu și la figurat, mare parte a elitei politice și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului comunist, "teroarea ideologică" prin care s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Preface. În M. Bloch. The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]