21,683 matches
-
în privința adoptării izmenelor scurte, a chiloților. Cică nu i-ar îmbrăca tocmai de rușine, îi argumenta el lui Mișu, hotărât să nu accepte în ruptul capului, să se îmbrace "caraghios". Dar până la urmă, ce să-i faci, i-a făcut gustul lui Mișu și și-a comandat la Craiova, la Tenembanu, vreo zece perechi, deși s-a cam rușinat față de domnișoara care însemna măsurile într-un carnețel. Gusturi copilărești și gata! Dar vezi, că și gusturile astea copilărești au avut un
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
se îmbrace "caraghios". Dar până la urmă, ce să-i faci, i-a făcut gustul lui Mișu și și-a comandat la Craiova, la Tenembanu, vreo zece perechi, deși s-a cam rușinat față de domnișoara care însemna măsurile într-un carnețel. Gusturi copilărești și gata! Dar vezi, că și gusturile astea copilărești au avut un rost al lor. în izmene mai calea-valea să-și deretice hârtiile și să-și facă "aritmetica lui" dar în chiloți? îi era rușine de slugi, care puteau
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
-i faci, i-a făcut gustul lui Mișu și și-a comandat la Craiova, la Tenembanu, vreo zece perechi, deși s-a cam rușinat față de domnișoara care însemna măsurile într-un carnețel. Gusturi copilărești și gata! Dar vezi, că și gusturile astea copilărești au avut un rost al lor. în izmene mai calea-valea să-și deretice hârtiile și să-și facă "aritmetica lui" dar în chiloți? îi era rușine de slugi, care puteau să-l vadă și mai ales îi era
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
o cheme când făcea baie în cadă, să-l frece zdravăn pe spate și pe piept cu mănușa aspră sau spre toamnă cu mănunchiul din frunze de nuc, care lăsa între aburi un miros, de-ți venea amețeală și un gust așa de, de... Veta se oprea câteodată din frecat și izbucnea puternic în cascade de râs, pe care nu i le puteau opri nici cuvintele blânde, nici apostrofele cele mai violente. - "Măi femeie, ce ți-a venit?", prindea el să
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cadouri "unicat mondial"... Pentru că are despre suferință o concepție dostoievskiană. Pentru că știe câte ceva despre cele mai cumplite lucruri, dar le ține pentru ea, ca să nu-i împovăreze pe ceilalți. Și are curaj. Pentru că râde ușor și cu plăcere. Pentru că are gust. Și dezgust. Pentru că seamănă cu doamnele de secol 19. Pentru că admiră cu pasiune și pasiunea ei e literatura, iar cronicile ei din Formula AS sunt numai la cărți care îi plac. Pentru Toma și pentru Tommy ai ei (pentru care
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
împodobi caleașca La spițe-n trandafiri feroci, Însă mi-e sufletul ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu nara să-l mai gust, Roua-i plesnită, crinul zace, Hai să mîncăm batog, somon, Amurgurile prind caimace, Bărbații zic bonjourpardon... Dar asta n-are importanță, Sub fusta-n flux și în reflux, Cecilia, o-ntreagă Franță E-n cizmulița ta de lux! Îngerul Emil
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
acum c-o trăiește, e năucită." Firește, Dina Georgescu, care avea o bună cunoaștere de sine, era conștientă de această inaptitudine în fața realului și o răscumpăra mutându-se în cărți. Mai ales că în universul lor își putea exercita un gust artistic fără greș, un sigur simț al valorii. Nichita Stănescu, M. H. Simionescu, George Bălăiță, Mircea Cărtărescu, Radu Cosașu, Costache Olăreanu, Ștefan Agopian, Norman Manea datorează ceva din recunoașterea dobândită mai târziu entuziasmului trezit de operele lor în cuvântul sau
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
o bagatelă ca un ciorchine cuvântul ca zmeura proliferându-și aroma urcând pe aracul cunoștinței răului & binelui oarecum acrișor mărul devastat omonim în femeie rotund și amicul ei șarpele șuierând voios vânzătorul de mere crude lipsite de fond și de gust.
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
pas de consemnarea unei prăbușiri definitive. Îmi aminteam și astăzi cum, pierzînd-o pe Mihaela, aderența mea la lume încetase brusc și pentru multă vreme, ruptura exterioară dînd naștere, printr-o reflectare simetrică, unei scindări interioare atingînd proporțiile catastrofei. Atunci deprinsesem gustul dezastrului și încrîncenarea cîinoasă a omului care, ani de zile, nu mai putuse crede în nimic. O priveam pe Mihaela cum își scutura părul cu același gest zmucit și atît de fermecător de altădată, un fel de clătinare a frunții
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un semn, dat de un critic pe care nu-l pot vedea, pe scara vîrstelor, nici coborînd spre judecata impetuoasă, dintr-o suflare, și măcar puțin iresponsabilă, a primei tinereți, dar nici urcînd spre bătrînețe, că discuțiile nemînioase nu sînt
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
o prevăd de pe acuma; așadar, nemene nu este mai capabil de a mă înțelege și a compecta începutul acestor memorii, ce eu singur nu le-am putut sfârși, viața devenindu-mi prea amară. În așteptare ca să-ți vină și ție gustul a te împușca, al tău T.N.N.ť Am primit cu bucurie amicala însărcinare și m-am grăbit a aduna din suvenirile mele și din hârtiile postume (subl. mea) ale lui Toderiță, știri despre ulterioarele sorți ale Duducăi Mamucăi ș.a.m.
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
tinere: Ion Negoițescu, ,un băiat serios, cu vocația certă de critic literar, care judecă pe plan european valorile românești" (apreciere din 1947); soții Ileana și Romulus Vulpescu sunt ,culți, iubesc muzica și poezia, sunt sinceri și deschiși în conversație, cu gust"; Mircea Cojocaru, ,talent cert, pe linia liricii românești, actualizată pe alocuri"; Traian Filip, ,om fin, cult, deștept, care va fi un mare scriitor", acesta fiindu-i probabil cel mai bun prieten; Titus Popovici, Dan Hăulică, Valeriu Râpeanu ș.a. Jurnalul lui
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
în nisipul deșertului parcelează măsoară pun capcane pentru vânt ocupați să lase ceva în urmă o casă un copac o dâră de melc așa cânt eu în zadar despre victoriile de seară și înfrângerile de dimineață despre prietenii duși sau gustul zmeurei după ce ai fumat de copilărie bătrânețe nu-mi amintesc nu mă înspăimântă moartea mea doar moartea celorlalți doar vârsta de mijloc se-mpăienjenește în zori cântul de greiere în casa pustie dimineața mă trezesc de-a binelea din coșmarul
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
poemocul acesta neterminat. Dar poftesc să-l închei, așa încât asta și fac. Anno Domini 2005, semnez descifrabil: Ruxandra Cesereanu, după ce l-am găsit în cimitirul Vară pe padre Basilio, bunic patern și personaj de seamă și-n alte papirusuri cu gust de aramă!
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
că nu-ți plăcea copilă fiind să înoptezi de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung din nopțile copilăriei mele cu regina nopții și cu gust de lubeniță vara. Azi după ce am trecut rîul și m-am întors în mica mea grădină am aflat pe drum o oglindă. Tu te-ai privit îndelung în cearcănul ei și ai rostit rar, solemn și cu bucurie: Uite, acum
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
tabac și cafea, la sticla cu vin de lîngă pat, ,gîrbov e timpul, ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui". doamna 0 e vîrful triunghiului pe care-l îmbrăcăm în rochie otrăvită în fiecare dimineață. 5 sîngele băiatului are gust de portocale amare. asta dacă-l ronțăi vărsat în zăpada pe care-o faci bulgăr în palmele fierbinți. cum ți s-a întîmplat pe treptele măcelăriei lui potszudek într-o zi de iarnă grozavă. seara aveau să te cuprindă apele
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
Béezina poezia Mama, care începe astfel: "Mîhnită ca o păcătoasă trecu prin viață biata mamă Legînd în salbă zile negre ce n-aveau preț, nici strălucire Culese din copacul vremei, străină de milostivire, Amarul rod al vieții, putred, ce-n gust de țărnă se destramă." și se termină revenitor: "Și tot ca ție-n vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire Smulg din copacul vremii, dornic, cînd
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire Smulg din copacul vremii, dornic, cînd umbra-ți mută-mi dă de știre Amarul rod al vieții, putred, cu gust de lacrimi și țărînă." Poetul român a avut și el totdeauna un acut sentiment al fragilității lumii, versurile lui dintre Pașii profetului (1921) și Nebănuitele trepte (1943) excelând în exprimarea disperării ființei, care nu-și mai simte înrădăcinarea organică în
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet al vremii) ce ține în mâna dreaptă o trâmbiță ca semn al Judecății de Apoi. Construcția ar putea să treacă drept modestă pentru ochiul vizitatorului de astăzi, dar pe atunci reprezenta o marcă a opulenței (Bolliac susține că autorul
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
al poetului este altminteri foarte larg, el arătându-se primitor pentru aproape tot ce înseamnă valoare în literatura română. Comentariile lui, bizuindu-se pe noțiunile de tradiție, folclor, clasic, specific, poezie pură, nu instaurează noi judecăți de valoare; ele exprimă gustul personal și optica unui poet, care dacă nu reușește să ne ralieze întotdeauna la preferințele sale, ne cucerește cu formulările lui sintetice de caracterizare pregnantă, în felul lui G. Călinescu. Astfel, Ion Neculce ,prin arta lui vie, cronologic, e primul
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
foarte frumoasă, cu ziduri groase, ca de cetate. Tot ce se afla acolo - începînd cu mobila și tablourile și sfîrșind cu antichitățile așezate în firidele adînci ale ferestruicilor - era în perfect acord cu acea construcție medievală și trăda un bun gust desăvîrșit. Am aflat că proprietara, care era profesoară, se afla în Canada. Camera în care am fost instalată se afla la etaj. Ca să ajung la ea, trebuia să urc o scară interioară. Într-o dimineață, cînd am vrut să cobor
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
unei meandre. Privirea fraged-nencepută, Văzul cețos de amintiri Se cercetară cu sfială. Pe dunga frunții licărinde, Trecu o mână de copil Călătorind spre va să fie. Auzul - frate cu tăcerea - Prinse zvâcnirea unui chiot Și larma pașilor cu aripi. Ce gust avu acel departe, Adus de foamea unui vis? - Și cald și trist, pustiu de- aproape - în nări pătrunse ca parfumul Același timp de nepierdut Ce decanta rugina-n aur... Contrast Să fie iadul un revers Al nostalgiei de-a fi
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice noi, rămase necunoscute cititorilor primelor sale volume. Publicate postum, ca și versurile din "Manuscriptum", unele din Cîntecele acestea bizare, de ocnă, mahala și "băcănie" par acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și demistificatoare față de fastidioasele excese retorice, psihologiste și metaforice ale poeziei interbelice. Dar românii anilor cincizeci nu trăiau "vremuri normale". în conjunctura ieșită din țîțîni a sfîrșitului deceniului șase, Nichita Stănescu va
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
este însă unul de cotitură. În iunie Iulian Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu care reformează "Glasul Bucovinei", în dorința de a exclude amatorismul, "puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust". Curând, Mircea Streinul își încetează participarea la "Junimea Literară" și "Glasul Bucovinei", moment ce semnifică și sfârșitul grupării iconariste inițiale, și începe, din iulie 1935, să editeze revista "Iconar" (cu apariție lunară, anul editorial socotindu-se cu începere din septembrie
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
stau posaci pe mal cântecele și scaieții se scurg la canal... clănțănit de stele rele zbate prin tufiș circul lumii se închide (s-a și pus afiș...) SCOATEREA DIN URNĂ unde am fost cândva - nu ne întoarcem nici știm cărarea - gustul nu ni-i harnic pentru vreun rai: nu ne cunoaște - noi nu-l toarcem cine-om mai fi ne întrebăm zadarnic așa pierduți - străinii de lumină vom hoinări istorii fără rost cei ce-or veni s-or întreba de-am
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]