6,001 matches
-
ei. Cafeaua domnului Whittier se varsă fierbinte, aburindă, pe podea. Mâinile îi atârnă tremurând, zvârcolindu-se prin aerul prăfos. Punga de clătite a Sfântului Fără-Mațe cade și împrăștie pe covorul vioriu cireșe lipicioase și frișcă. Și pisica se repede să guste. Cu ochii aproape atingându-i pe cei ai domnului Whittier, Miss America spune: — Așadar am dreptate dacă te ucid? Cuțitul e din setul adus de BucătarulAsasin în valiza lui de aluminiu. Și domnul Whittier o privește în ochi, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
întors asudat și mort de foame de la câmp, mâncând, astfel, din strachina cu borș, voi izbucni în râs și ăștia mă vor arunca pe poartă crezând că sunt nebună". S-au ridicat de la masă fără să fi avut curajul să guste măcar un biscuite. Considerând apropierea de vârstă un bun motiv de a-și petrece împreună zilele de vacanță, mătușa Aneta îndemnă copiii să-și dea întâlnire pentru a doua zi. Era ora șapte când în casa Anetei sună telefonul. Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
notă a vocii și chitarei. Obsedată de versurile unui cântec al grupului " Ecoul", scrise, într-o pauză, pe tablă: "Să nu ne vadă îmbrățișarea, steaua, Prin craterul geamlâcului îngust. Ridică brațul și trage jaluzeaua. Hai, vino mai aproape să te gust!" Din bancă, Rosti aruncă stiloul spre ea: Neserioaso, scrii prostii pe tablă. Fata citi versurile și nu văzu nimic în neregulă. Erau sensibile, rimau și simțea că ascund un mister anume pe care ea nu-l cunoștea. Nu văd nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privi în ochii tăi rotunzi, ca de fată, Nădăjduiesc să pot citi ușor și profund al tău gând, Nădăjduiesc, ca o biată fărâmă umană uitată, Oriunde, oricum și oricând! Nădăjduiesc ca buzele tale copilăresc desenate Să mă lase să le gust, să le frământ, Nădăjduiesc această uitare de tot și de toate, Oriunde, oricum și oricând! Nădăjduiesc să-mi dăruiești trupul tău, sufletul tău....toate! Nădăjduiesc să colind peste ani al tău nume purtând Și tot nădăjduiesc, într-o singurătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sport, într-un moment de savantă filozofeală, trase concluzia că între domnișoara Luana și Dorin Velea ar fi oarece relații nepotrivite, aceasta fiind singura explicație a interesului plin de elan al bărbatului. Consideră că are dreptul, la rândul său, să guste din "bunătățile" pe care le afișa "copila". Într-una din zile, se postă în fața ei și-i spuse galeș: Domnișoară, ce-ar fi să mergem împreună, duminică, să ducem ziarul la tipografie? Putem lua, apoi, o cameră la hotel, bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aici ți-e drumul, tataie! Lasă, Carmina, că ai să pleci, n-ai să mai stai toată ziua în calea lui, pe urmă poate-ți găsești și tu pe cineva, te măriți și scapi de el definitiv. Vrei să-mi guști magiunul? Ce simplu era pentru Elena totul! Pleci, te măriți și gata! Pleci, te măriți și gata! Ce însemna "gata"? Pe ea cuvântul o ducea cu gândul la moarte. Era frig afară, înnourat, se gândi că peronul autogării trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prăjitură! Spune-i și tu, Nik, nu-i așa că și tu vrei prăjitură? Să se răcească, spunea autoritară Marga, altfel vă doare burtica și nu o să vă fie bine. Trebuie să aduci măcar o bucățică, una mică de tot, să guste și Carmina, încercă Nina o altă strategie. Carmina să aștepte și ea până se răcește, spunea autoritară Marga. Dar Carmina nu avea răbdare să aștepte până se răcea prăjitura, avea un soi de neastâmpăr, de gelozie, se simțea în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
da, o să meargă într-o zi la Fana pe care abia aștepta s-o revadă, că, da, îi va relata mai apoi pe larg întâlnirea, fără să-i ascundă nimic. Spera, prostește că, apropiindu-se de Sidonia, va reuși să guste din mierea prea plinului ei sufletesc, că descoperise, în sfârșit, un om din lumea largă, în fața căruia să-și poată deșerta amărăciunile, ca să primească în schimb, vorbe de duh, bine chibzuite, trecute prin ciurul experienței de peste ani, ca să poată căpăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei seara, când s-au despărțit și fiecare în baia lui, în fața oglinzii s-a privit cu atenție să vadă dacă a mai rămas vreo urmă de fard ori poate n-au mai redevenit Ei și s-au culcat așa, gustând din plăcuta extenuare a unei zile pline, li s-a părut că rolul li se potrivește de minune și este destul de ușor de dus. Până în ziua nunții a urmat un pelerinaj prin casele prietenilor, ale rudelor, cu multe gesturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Uneori Carmina se gândea cu uimire la existența lui atât de puțin cunoscută, la universul mic sau uriaș, prin care se rotea neștiut de cei prezenți în casa aceea, apărat de atitudinea Sidoniei care-l credea terminat și-l ignora, gustând în felul lui, ascuns după pavăza oferită de soția sa, din nesperata libertate a celui neluat în seamă. Și dacă acum se purta plin de solicitudine, asta se datora faptului că se simțea obligat, ca tată, să se manifeste în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sertare burdușite cu plicuri, blestematele plicuri ale devălmășiei. Ar fi vrut să închidă ochii și să rămână așa, un timp, nu știa cât anume și în ea una câte una să se reorganizeze celulele, să regăsească jocul uitat al ambiției, gustat cu atâta nesaț cândva, aici, în casa profesorilor. Lângă ea, la celălalt capăt al canapelei, Nina răsfoia un album de artă, parcă mai slăbise, avea o paloare accentuată pe obrajii supți, dar ceea ce-i atrase atenția erau degetele micuțe, agile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amantă ca oricare alta ce așteaptă, flămândă, ziua când cealaltă femeie, soția, sătulă fiind, pierde din vigilență și astfel poate și ea să se bucure de puțină dragoste, pe furate, la adăpostul unor minciuni banale, incitată de bucuria de a gusta din fructul oprit. După o vreme Carmina realiză că pentru ea timpul trece ireparabil, că nu era bine să se mulțumească cu acel rol minor și își ceru libertatea, voia să se liniștească, să termine povestea, protestă la început vehement
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
întrebată și tresări neatentă, scormonind în memorie. Era plecată pe alte meleaguri. A, nu, răspunse repede, când înțelese că se referea la Emilia, doar colege. Ne-am întâlnit azi la cantină și mi-a oferit biletul ei. Spunea că nu gustă concertele de muzică simfonică. Preferă să doarmă sau să citească o carte de amor. A, da, foarte, foarte probabil. Își ridică o mână de pe volan, un gest care exprima neputința. Aștept indicații. Nu cunosc traseul, zise din nou foarte sobru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că nici eu nu mi-am închipuit asta până nu s-a întâmplat. În fine, cam așa arată introducerea. Și acum motivul pentru care am telefonat: am două bilete la film, un film din acela pe care Emilia nu-l gustă, preferă să doarmă sau să citească o carte de amor. Sala cinematografului o să fie cu siguranță aproape goală, dar eu personal am speranța că n-o să ne ducem degeaba. Filmul este făcut de un regizor care merită toată atenția. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
doamnă bine, fără doar și poate. Diferența de ani era neglijabilă, bineînțeles! O, dacă ar fi reușit să se observe cu ochii lui, pentru o fracțiune de secundă măcar, ar fi înțeles pe dată adevărul. Dar așa, așa reușea să guste din prea plinul speranțelor înfiripate pe loc, reușea să fie conștientă de tulburarea din sânge. Sufletul ei... pălălaie arzând cu flacără mare! Sunt foarte presată, domnul meu, zise, de o mie și una de probleme, așa m-am obișnuit, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zâmbi amuzat. Oricum e tardiv. Știu, e tardiv să-mi mai fac probleme, chestiunea s-a și întâmplat și culmea e că, în loc să fiu incomodată, simt că, dimpotrivă, m-am destins. Ce puțin îi trebuie de fapt unui om ca să guste un pic din pacea unei zile. Doar o clipă de neatenție. Nu-i caraghios să descopăr asta abia acum? Nu-i pur și simplu incredibil? Niciodată nu e prea târziu să... Să ce? Să-ți schimbe felul de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mulțime de necazuri, el nu credea, relatările ei i se păreau prea sterpe, gândea că este imposibil, cum să ducă ea o viață atât de insipidă, așa că relua interogatoriul. Acasă, în compania părinților se simțea apărată, ferită de toate, acolo gusta din liniștea și seninătatea vieții de zi cu zi. Bătrânii își reluau ocupațiile lor mărunte în prezența ei, ca și cum nici nu s-ar fi aflat acolo cu adevărat. Tatăl continua să citească și să memoreze cifre, mama se ocupa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu ea ceva grav care-l va nemulțumi pe Ovidiu și el va porni într-o bună seară ancheta, plină de neliniști, de tensiuni și se vor trezi într-un miez de noapte total epuizați sub cearceafuri, după ce vor fi gustat cu lăcomie din pacea unor înțelegeri de scurtă durată, sau se vor trezi prea târziu când unul, din prea multă ură sau din prea multă iubire, îl va sfâșia pe celălalt. Violența stăruia între ei de multă vreme, atârna deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la limită, și știi că mâine Cuiva vine să-mi repare calculatorul? Asta chiar e o chestie... Filosoful se întoarce de pe scară și ne sărutăm pe gură, așa cum nu voia Marius, unul dus spre celălalt, cu ochii mici, apoi el gustă sărutul încă o dată rămas pe buzele lui, mie îmi seamănă cu o cămilă de fiecare dată când face așa, geme într-un fel disperat, dar la modul pierdut, fără apărare, ca și cum ai putea să-l ucizi indiferent cu ce, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ochii închiși, râd și eu, acum tu de ce râzi? da’ tu de ce râzi? 10 centimetri distanță și parcă tot corpul e la radiografie, mă culc pe brațul lui și ne liniștim doar 1 secundă în îmbrățișare, sărutându-ne și el gustând sărutul cu limba atunci când trage aer, vezi... acum nu mai suntem într-un scurtmetraj prost. Ești în formă... oarecum, mă faci, îmi trimite el mesaj de la mare, când eu, beată, am avut tupeul să-l sun, dar deja lucrurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pozne. Bugs-Bunny ronțăia din morcovul său. Acolo tot timpul e cerul senin, iar veselia domnește pretutindeni. După ce ne-am spălat pe mâini, am fost poftiți la masă. Meniul era foarte bogat. Eram așa de veselă! Dar când am început să gust din delicioasele mâncăruri, m-a trezit soneria. Era Ioana care venise să mă invite la cinema, să vedem împreună un nou film cu desene animate. Elena Ciobanu, clasa a V-a E O călătorie în țara vânturilor Într-o zi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că da. Cele din interior nu contează, cum ați spus. Nu, pentru că sunt subiective: câinii vagabonzi, nomenclatura, șomajul, inflația, corupția, incompetența... Ce rău am ajuns, domnu' Precup. Dionisie nu-l mai asculta. Lângă sobă, cu un șorț colorat la gât, gusta scrupulos și pofticios când supa, când friptura. Varza călită era gata de mult. Mai rămânea „pireul”. 2. Gheretă a ieșit În curte Într-o ceață vineție, deasă, care Îi cenzură pe loc elanul Întoarcerii la realitate. Se grăbi să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aerul de prohod al petrecerii ar fi fost greu de pus sub semnul Întrebării. Se apropia de ora unu și anunțul din ziar de la mica publicitate era tot mai aproape de ceea ce păruse multora: o farsă. Cei puțini, dornici să o guste, erau aici, vag interesați de miza evenimentului. Sau deloc. Pentru a nu-și ofensa amfitrionii și stăpâna absentă a casei, cei mai puțin familiarizați cu pictura citiră totuși pioși etichetele Înguste ce Însoțeau tablourile, păstrând În memoria artiștilor un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu forță negativă, de rejectat, statul național monstru de ucis ca orice monstru, cu lancea societății civile fără frontiere. Defăimarea Mioriței n-ar fi gustat-o. Nici n-ar fi încercat să mă liniștească, așa cum ar fi încercat, poate, tata: "A mai trecut ea prin detractări și a rezistat, Iordana. Ce, e ușor să iubești o capodoperă? Te copleșește". Dacă vom face cartea-dialog, trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ca să trăiască și ei în bună înțelegere/ cu ceilalți oameni./ Dumnezeu să-i binecuvînteze pe poeți,/ Ca să nu fie ca istoricii". M. Sadoveanu, Divanul persian joi, 1 noiembrie, 2001 Îmi pare rău că Șichy n-a acceptat invitația de-a gusta ceva împreună. Poate pentru că i-am spus (gafă?) că, în ce mă privește, am trecut și prin sărăcia socialistă (de revelion, musafirii veneau cu mîncarea de-acasă; aveai prieten măcelar, ți-era bine; Magda U. descoperise "delicatesa sărăciei", stiksuri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]