1,698 matches
-
își dă asentimentul pentru revendicările fiecărui grup" (Tilly, 2002:20). În funcție de situație și consecințe, adică de prezența sau absența transferului puterii și a diviziunii în organizarea de stat, Tilly (2002:21-8) clasifică tipurile de revoluții în: a) schimbări inițiate de guvernanți; b) lovitură de stat; c) revoltă; d) război civil; e) mare revoluție. Cea din urmă implică ambele componente în versiunea deplină. Smith (1973:111-3) discută patru tipuri de mișcări sociale care presupun participare masivă a maselor: a) rebeliunea simplă care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fost dezvoltat sistemul de stat modern 134. Înainte de aceasta, organizarea medievală europeană a autorității politice a fost bazată pe o vagă ordine ierarhică bazată pe considerente religioase. Westfalia a instituit conceptul juridic de suveranitate care, în esență, a însemnat că guvernanții, sau suveranii legitimi nu aveau corespondenți egali în cadrul unui teritoriu definit și nu se subordonau niciunei autorități supreme în afara granițelor teritoriului suveran 135. Un mod simplu de a înțelege conceptul de suveranitate este următorul: "Eu nu am voie să vă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
neștiutor copil, pe lângă Emil Boc al zilelor noastre, care a ajuns să-și asume răspunderea până la două legi într-o singură zi. Deci Domnul Isus Hristos când mai aruncă și el o privire spre noi îi dau sugestia să învețe de la guvernanții noștri cam cum este cu Legea și cum se manipulează ea. Ca altă dată, să nu se mai umfle în pene pentru o singură Lege amărâtă, pe care numai tâmpiții și proștii bisericoși o respectă. De cine se tem hoții
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Doar că noi suntem doar niște mingi de cârpă, cusute și răscusute fiindcă acolo unde coși se rupe iar. Sau se crapă în altă parte. Nu-i nimic. Coșul istoriei este plin vârf cu „mingi umane", încă vii! în care guvernanții șutează. Ne aruncă peste gard, căci la dat cu piciorul nu-i întrece nimeni. Băieți de maidan, jucători iscusiți, care te joacă-n picioare. Nici măcar „Au!" sau „Vai!" nu mai au puterea românii să strige. Și chiar dacă ar striga, oricum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fi accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român, cu o urmărire sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român). Când au aflat asta guvernanții au pus-o de mămăligă fiecare pe cont propriu și s-au retras strategic spre alte izvoare de bani mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sunt cele eligibile care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc" ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fonduri. Bunăoară, în cursul anului precedent aderării, România, prin fondurile Phare, Sapard și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția sa de 1,1 miliarde de euro. Concluzia care se desprinde din toată această aventură, (pentru că guvernanții noștri și întreaga clasă politică așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a pierdut? Grele întrebări, ascunse răspunsuri! Dacă nu vom afla noi curând pe pielea noastră, în mod sigur o vor afla, probabil, nepoții noștri din manualele de istorie Un popor cu dor de ducă Mă întrebam, de ce se tot încăpățânează guvernanții noștri să modernizeze această țară la modul cel mai original, curat românesc. Așa cum delicte, infracțiuni și păcate pe care ți le iartă doar grade bisericești de la protopop în sus, se pot face și prin omisiune și nu numai prin comitere
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
parcă întotdeauna Dumnezeu a ținut cu împilatorii. Până nu s-a pus mâna pe armă, nimic nu s-a mișcat. In mod sigur, nu cu cădelnița s-au făcut revoluțiile. Sunt azi de Sfântul Dimitrie foarte mâhnit, când văd cum guvernanții jubilează și zâmbesc plini de încredere cu gândul la moțiunea de cenzură de mâine, în timp ce amărâții acestei țări în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grupului, într-o convivialitate care întărește în mod eficient legăturile sociale. Sportul este o activitate puternic legată de nobilime. "O întreagă educație aristocratică, cu rădăcini foarte vechi, a dat tânărului nobil aptitudinile intelectuale și facultățile fizice necesare sarcinii sale de guvernant. Nobilul este, începând cu modelele grecești ale nobilitas-ului roman, un "sportiv" în sala de gimnastică, ca și în sala de scrimă, la manej ca și la vânătoare. În toate aceste activități, riscă să se aleagă cu răni mai mult sau
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912. Leferman, Mihaela, Braun, Gabriela, Nastase, Adrian (coord.), Dicționarul personalităților doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1919-1920, pp. 71-87. 15 Vezi, spre exemplu, Albumul Partidului Conservator din România, publicat sub îngrijirea lui George D. Eremia, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912 sau, mai nou, Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994, p. 222. 16 Vezi, spre exemplu, Stoica Lascu, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257 / pp. 237
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cele numai câteva popoare din Europa care au fost în stare să elaboreze un cod juridic propriu, vestitul jus valachicum... Deci domnilor este clar, așa s-au petrecut lucrurile după Trianon! A fost un moment jenant pentru bieții unguri, iar guvernanții și mai apoi istoricii români, ca niște veritabili domni, ca niște adevărați boieri, ca niște buni vecini, ca niște oameni adevărați, sau abținut să-l popularizeze, să-l mediatizeze și să-l comenteze! Nu au făcut caz și nici măcar haz
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
au mai rămas om trăitor în tine, de mare mirare iaste...!”. La aceasta s-ar mai putea adăuga o constatare mai recentă, pusă pe vers și cântec: „Bună țară, rea tocmeală. Mama ei de rânduială!”, la care subscriu și eu. Guvernanții nu mai prididesc în a ne spune, ca să ne intre naibii în cap odată, că vremurile s-au schimbat. Vedem și noi că s-au schimbat, dar nu în bine. De când Bocul cel mic e la guvernare, întreaga Românie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Și fac lucrul acesta, cu conștiința că oricât m-aș forța eu ca să fac o glumă bună, niciodată n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român, cu o urmărire sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român). Când au aflat asta, guvernanții au pus-o de mămăligă fiecare pe cont propriu și s-au retras strategic spre alte izvoare de bani, mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sunt cele eligibile care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc” ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fonduri. Bunăoară, în cursul anului precedent aderării, România, prin fondurile Phare, Sapard și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția sa de 1,1 miliarde de euro. Concluzia care se desprinde din toată această aventură, (pentru că guvernanții noștri și întreaga clasă politică așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
totul se termină cu bine. Dar ce fel de bine și, mai ales, cum merge scenariul spre binele ăla, vă îndemn să vedeți singuri dacă mai ieși în primăvara următoare după toate bucuriile ce ni le aduc zi de zi guvernanții noștri. Hei, caut sponsori pentru scenariul meu! Vă rog, nu dați buzna ce naiba, stați la rând în mod civilizat. Luați-vă libertatea și crăpați Vorbeam azi la telefon cu un amic, (de altfel, un intelectual de rasă pură), despre unele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
purta cineva de grijă dacă au acte în regulă, tot le va fi mai bine ca "acasă". Oricum, migranții au rezolvat prin simpla plecare probleme altfel irezolvabile, cred, pentru orice guvern românesc. Altă șansă pe care au avut-o toți guvernanții din România, nu mai vorbesc de românii individuali afectați de asta, este susținerea financiară considerabilă pe care au primit-o unele elemente ale structurilor intermediare, așa-zisa societate civilă, ONG-urile, începând din 1990. Nu am cifre exacte privind sutele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
felicitau sus și tare prin acte publice pe un ministru turc care se împotrivea din toate puterile, cum era datoria lui de turc, estensiunei drepturilor și privilegielor națiunei române guvernate de conservatori."78 Asemenea, ziaristul le amintea că, în 1876, guvernanții "desființau armata prin buget", au suprimat recrutările și anunțau "vânzarea prin mezat a efectelor de îmbrăcăminte", încât au intrat în război "cu o armată nepregătită", dar "și fără o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
basarabene și pe Balcani. Cum s-au comportat elitele politice, economice și culturale românești în această foarte complicată ecuație istorică, în care România a fost la un pas de a fi rasă de pe harta Europei? Eminescu acuză nu doar pe guvernanții liberali de inadecvare istorică în chestiunea războiului ruso-româno-turc, el "incomodează", totodată, și pe comilitonii conservatori, după principiul aristotelian Amicus Plato, sed magis amica veritas. Am invocat deja exemplul lui I.A. Cantacuzino. Acesta cel puțin dovedea că se poziționează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sau se câștigă prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă."158 Refuzând ecuația confuză Basarabia-Dobrogea, Eminescu are a se lupta, de-acum încolo, cu o nouă problemă, cea a Dobrogei. El se temea că guvernanții vor trata Dobrogea cu aceeași superficialitate ca pe Basarabia. Mai mult, că vor trimite administratori incompetenți și corupți, care să înșele așteptările localnicilor. Și nu se înșela. Cu atât mai supărătoare perspectivă, cu cât și inși cu pretenții au urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
criterii sunt taxele de înscriere și de școlarizare, deloc neglijabile, pe care trebuie să le achite aspiranții la diploma de învățător-educator sau institutor, transformându se, astfel, o activitate de importanță maximă pentru națiune, în S.R.L.-uri care comercializează diplome. Stimați guvernanți, care aprobați asemenea practici, dar vă trimiteți proprii copii și nepoți să învețe la școli de elită din străinătate, gândiți-vă și la bieții părinți români, care sunt nevoiți să-și dea copiii pe mâna unor învățători și educatoare cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scenariu optimist. Dacă ni se acceptă un nivel de doar 60%, atunci timpul se poate reduce pînă la 8-9 ani. În concluzie, am putea fi pregătiți să intrăm în Euroland cam cu un cincinal mai tîrziu decît și-au propus guvernanții, cu condiția să și facem ce trebuie. Diferențialul de dezvoltare economică dintre România și UE este prea mare pentru a fi ignorat. Iar o aderare nepregătită cores punzător prezintă riscurile Greciei. Trebuie să fim realiști, aceasta nu este campanie electorală
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]