1,117 matches
-
dintre însușirile mele de frunte. Adeseori, în timpul războiului, mă întrebasem cum de reușesc oamenii să înfrunte alți oameni și să-i omoare. Probabil că-i o chestiune de antrenament și, presupun, de frică. Eram bucuros că mie nu-mi fusese hărăzită asemenea soartă. Mi-a mai venit [i ideea, în timp ce urmăream, cu severitate, țâșnirile de delfin ale lui Titus, că, de fapt, nu știam exact cum avea să reacționeze el. Îmi dăduse a înțelege destul de clar că-l ura pe tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dacă știai că nu-mi poți împlini cerința? Ce mai pot face acum cu întregul mecanism inutil al iubirii mele, care și-a pierdut obiectul ac]iunii? Nu mai pot face nimic pentru tine, dragostea mea!“ Mă întrebam dacă eram hărăzit să trăiesc toată viața cu această iubire, convertind-o într-un sanctuar care nu mai putea fi profanat. Poate când voi trăi complet singur și voi fi unchiul tuturor nepoților, ca un preot celibatar, voi preface iubirea stearpă în tainica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Oare valsau în momentul acela fugitiv, când aparatul de fotografiat i-a prins și i-a proiectat în viitor? Tălpile ei abia de ating podeaua ringului de dans. Tatăl meu a fost ceva ce mie nu mi-a fost niciodată hărăzit să fiu: un gentleman. O fi fost oare și unchiul Abel gentleman? Nu prea. Dar James? Întrebarea e absurdă. James pretindea că eu nu o iubeam pe Hartley, ci imaginea propriei mele tinereți. Clement m-a împiedicat s-o găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mea nici mort. Dorința lui mai veche era de a se întoarce în pământul de la Stănișești, acolo unde a văzut lumina zilei, dar nu întotdeauna iese așa cum am vrea. Fiecare cu soarta lui, cu destinul lui, care i-a fost hărăzit de la naștere. Din câte am observat, sunteți profund legat de aceste locuri. Nu ați avut, totuși, niciodată dorința să vă stabiliți în altă parte? Nu. Ce vă leagă cel mai mult de spațiul românesc? Iarna, când te gândești că vine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
foarte emotivă, sfioasă. Când mă duc la ea, pentru orele de curs, mă așteaptă mereu la biroul de studiu, îmbrăcată în uniformă, celebrând, prin aceasta, iubirea, frumusețea și bucuria pentru învățătură, căreia i se dedică după posibilitățile ei, așa cum a hărăzit o Dumnezeu. Comparativ cu Leo, are o gândire mai lentă, își pierde foarte repede concentrarea (chiar dacă la începutul orei pare să aibă o implicare satisfăcătoare), știe să citească, să scrie și să socotească. Familia manifestă o atitudine pozitivă față de activitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
acelora în a cărora stăpânire cu legiuitu titlu va trece după vremi fondulu asigurator acestui venitu. b. Din dobânda anuală a capitalului de una mie galbeni No. 1000 galb. pe cari Doamna Elena Șubin propietara târgului și moșiei Vasluiu a hărăzitu acestui stabiliment cu osăbit înscris, cari bani acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din averea pe care răposatul paharnic
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
toată clasa la biserica Sf. Atanasie (paroh fiind dirigintele nostru), situată pe o stradă din spatele Institutului de Medicină. Nici nu îndrăzneam să gândesc că aș putea să devin student la acel Mare For Universitar. Și totuși soarta mi-a fost hărăzită ca printr-un concurs sever, în anul 1948, să ajung student la medicină. Eram copleșit de admirație față de marile personalități medicale ale vremii, la ale căror cursuri am asistat, avându-i și ca profesori la examene pe academicienii: Vasile Rășcanu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sufletul coplilului, în care se regăsește și multă culoare, și multă muzică ! Diana Radu CE VREI SĂ DEVII ? DATORIE ! S-a spus adesea că omul se naște, este trimis pe pământ pentru a îndeplini o anumită sarcină ce-i este hărăzită, după care, odată datoria făcută, este rechemat acolo de unde s-a ivit. Totul se petrece între cele două hotare : naștere și moarte. Între aceste două granițe, se ascunde temătoare în fața destinului viața.Viața unui om este subordonată datoriei pe care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo a exer‑ citat o influență puternică asupra contemporanilor săi și asupra artei din Ves‑ tul Europei în general
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo a exer‑ citat o influență puternică asupra contemporanilor săi și asupra artei din Ves‑ tul Europei în general
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
putem toate, și nici să nu ne surprindă că în toată mulțimea de oameni unul se naște mai bun decît altul: natura, conducătorul și însoțitorul nostru al tuturora, arată fiecăruia partea sa, nimănuia nu-i dă toate, unor puțini le hărăzește multe și fiecăruia cîte ceva"62. Este evident că el prețuiește omul, în care se găsește totdeauna ceva bun, ceva care poate fi folositor. Erasmus crede că educația trebuie clădită conform fiecărui individ, că trebuie să sprijinim natura acolo unde
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
elev care să poată îndeplini cu succes obligațiile sociale pe care le va avea, un om care, nefiind de o anume profesie, dar avînd dezvoltate însușirile omenești în modul cel mai fericit posibil, va putea să ocupe cu cinste locul hărăzit de soartă, oricare ar fi acesta. "Ieșind din mîinile mele, el nu va fi... nici magistrat, nici soldat, nici preot; el va fi mai întîi om; el va ști să fie ceea ce trebuie să fie un om, orice s-ar
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață și s-a făcut omul întru suflet viu"61. După care, Cartea Facerii continuă cu aventura căderii primilor oameni și cu pedeapsa pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă și i-a zis: "Din toți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
București, 2002, p. 171. 138 Ibidem, p. 179. 139 Ibidem, p. 180. 140 Henri Bergson s-a referit la rândul său la ceea ce noi numim în dezbatere "veriga lipsă". El arată în Les deux sources de la morte et de la religion: "Hărăzindu-i omului configurația morală de care avea nevoie pentru a fi un animal social, natura a îndeplinit probabil tot ceea ce putea face pentru specia omenească". Vezi și Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, vol. I, p. 291. 141
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ținutul Orheiului În 29 iunie 1905 - descendentul unui șir de preoți statorniciți În aceeași localitate. De mic a rămas orfan și a Îndurat lipsuri și greutăți, familia fiind Împovărată prin moartea premature a tatălui. Munca și singurătatea i-au fost hărăzite pentru multă vreme. După ce Împlinește 7 ani intră la un orfelinat sărac de la Mănăstirea Hârjanca tot din ținutul Orheiului. În primii ani de școală la Mănăstirea Hârjanca, Își amintește de pedepsele corporale aplicate celor ce au vorbit românește În cursul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
romantic, poate eram și îngrozitor de june...Dă-mi voie să-ți mulțumesc și eu, cu plăcere, în felul lui Eminescu, plăcându-mi foarte mult și poezia lui Ady Endre... V.P.: Să ne îndreptăm spre poezie. Când ați conștientizat că sunteți hărăzit poeziei, că Dumnezeu v-a făcut acest dar minunat? Aceste începuturi nu le consemnează nici o istorie literară. Unde și când ați publicat prima poezie? C.C: Am mai făcut puțină vorbire despre asta, adineaori! Dar dacă e să fiu foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dar minunat? Aceste începuturi nu le consemnează nici o istorie literară. Unde și când ați publicat prima poezie? C.C: Am mai făcut puțină vorbire despre asta, adineaori! Dar dacă e să fiu foarte precis, cred că m-am simțit oarecum hărăzit întru rostire poetică, în Ardeal. Trecusem de douăzeci și vreo trei de ani, eram în echipă cu Romulus Guga, Dan Culcer, Mihai Sin, așa că a trebuit să mă aliniez... "Dar minunat de la Dumnezeu" pare cam riscant spus! Un prim text
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pentru ei, chiar și acum, în contextul noii așezări a lumii, ca un stigmat, paralizantă obsesie, cântec de îngropăciune, memento... V.P.: Se știe că ai debutat ca poet la 16 ani, în Zorile Bucovinei. Totuși, când ai conștientizat că ești hărăzit poeziei, că Dumnezeu ți-a făcut acest dar divin? Aceste începuturi (primele încercări) nu le consemnează nicio istorie literară. A.S.: Am început să scriu foarte devreme, pe când eram elev în clasele primare. Aveam caiete groase pline cu poezii, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
afirmai următoarele "Carpații ne-au dăruit doi copii! Amândoi citesc și scriu literatură... Este cea mai mare bucurie a mea". O întrebare firească pe care am pus-o tuturor celor intervievați de mine: când ai conștientizat că Dumnezeu te-a hărăzit poeziei? Care au fost primele încercări literare, când și unde ai publicat primele poezii? Lucian Vasiliu: Am conștientizat că există Dumnezeu abia când a murit tatăl meu, Ștefan Vasiliu, preot interbelic de țară. Aveam 17 ani. M-am desprins de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
m-a trântit el grămadă la pământul lui în așteptarea veninului izvăvitor, dar... surpriză: părea c-a ostenit și el, ditamai balaurul, și-acum se târâie cu mine-poale, nu-mi rămâne decât să aștept, să așteptăm, el este EL, târâtorul hărăzit veșniciei târâtura, nu se știe încă de către cine, Șarpele... timpul... pământul. TOT MAI STRĂIN Tot mai străin de lume și de ceilalți, ăștia, și ei, tot mai străini de-aceeași lume (ori de alta...), străini de ei, de vii, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
trimisă în Egipt, dar ca soție a sfetnicului regelui, vizirul Putifar, un eunuc bătrân. Într-o zi, a văzut printre sclavi pe tânărul din vis. La rugămintea ei, soțul i l-a cumpărat pe tânărul sclav acesta era Yusuf / Iosif, hărăzit de Dumnezeu să fie profet. Avansurile frumoasei Zuleika au fost respinse de cel ce avea harul tălmăcirii viselor și semnelor cerești. În versiuni islamice, Zuleika i-a adus în camera lui Yusuf femei frumoase pentru a-l seduce. Nu au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
așa fel încît nici o maimuță tzanza să nu îl audă [e5] cînd îți va povesti că, [e6] demult, o căpetenie shuar a devenit rea și sîngeroasă. [e7] Îi omora pe shuarii buni fără nici un motiv, [e8] iar bătrînii i-au hărăzit moartea. [e9] Tnaupi, căpetenia sîngeroasă, văzîndu-se încolțit, a luat-o la sănătoasa [e10] și a fost preschimbat în maimuță leneșă, [e11] dar, pentru că maimuțele se aseamănă atît de mult, [e12] e cu neputință să se știe în care dintre ele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e14]. Povestirea etiologică cu valoare de răspuns și explicație, poate fi descompusă astfel: • Situație inițială-Pn1 [e6] demult, o căpetenie shuar a devenit rea și sîngeroasă. [e7] Îi omora pe shuarii buni fără nici un motiv, • Nod-pn2 [e8] iar bătrînii i-au hărăzit moartea. • Evaluare-Pn3 [e9] Tnaupi, căpetenia sîngeroasă, văzîndu-se încolțit, a luat-o la sănătoasa • Deznodămînt-Pn4 [e10] și a fost preschimbat în maimuță leneșă, • Situație finală-Pn5 [e11] dar, pentru că maimuțele se aseamănă atît de mult, [e12] e cu neputință să se știe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Da! Teama de a nu creiona cu toată durerea momentele și zilele trăite de Mura. Bunica, văduvă de război, reușise să-și crească singură cei cinci copii ai săi. Unul după altul și-au găsit locul, fiecare unde i-a hărăzit soarta. Doar unul a rămas în casa părintească și a adus el o fată, să-i fie nevastă, care era frumoasă, subțirică și veselă. Arăta ca o fragedă copiliță. Tocmai ea, Rada, urma, peste ani, să-i fie leagănul și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
aditivi și astfel stimulează producția lor în continuare, iar guvernul este foarte dispus să permită ușor folosirea insecticiedelor sau E-urilor nesigure sau chiar toxice. Românii - cea mai bolnavă națiune din Europa Am vrut să știu ce destin poate fi hărăzit unei națiuni cu o sănătate atât de precară, cum am ajuns noi. „Este cel mai bolnav popor din Europa”, o spune direct, folosind limbajul implacabil al statisticilor. „Poporul român este pe locul întâi nu numai la cancer. Are cea mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]