1,982 matches
-
mult să indice obediența musulmană (incluzând numeroși străini) sau pe cei originari din nord. 36 Astfel, de exemplu, când Ouattara era prim-ministru, introducerea unui permis de rezidență obligatoriu pentru cei veniți din statele vecine a furnizat pretextul unor constante hărțuiri polițienești împotriva rezidenților străini, ale căror victime erau în mod frecvent și cei originari din nord, somați să prezinte un permis de rezidență. 37 Pentru intersectările dintre istorie și antropologie, a se vedea M. Detienne, Comparer l'incomparable, Seuil, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
44%); acesta cuprinde: criticat pe nedrept, merite nerecunoscute sau nerecompensate, mai multe sarcini în comparație cu alții, sancționat pentru o greșeală care nu-i aparține; b. constatarea unui comportament imoral (23%); aceasta cuprinde: a fi martor la minciuni, neglijență, furt, favoritisme, lenevie, hărțuire; c. confruntarea cu incompetența altora la serviciu (15%); se referă la muncă prost executată, prea lent, cu greșeli; d. a fi tratat cu lipsă de respect (11%); aceasta vizează: a fi tratat cu nepăsare, cu aroganță, cu ironie, cu dispreț
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care a participat. Acest gen apare la debilii mintali, la isterici și imaturi. * Mitomania malignă: este mai virulentă și nocivă din cauza consecințelor pe care le implică. Pentru atingerea scopului sunt utilizate toate mijloacele: calomnie, bârfă, denunțuri, acuzații lipsite de temei (hărțuire sexuală, viol). Multe din aceste acuzații sunt făcute din dorința de răzbunare sau gelozie. * Mitomania perversă: este o mixtură a vanității cu malignitatea mitomanică. Este izvorâtă din capacitatea și dorința de a satisface pulsiuni perverse, fie ele morale, sexuale sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și politicieni sunt interpelați și somați să reacționeze. În Franța, orice ministru al educației trebuie să treacă obligatoriu prin propunerea propriului "plan de luptă împotriva violenței", în Anglia este promulgată obligația de a pune în practică programe de luptă împotriva hărțuirii în toate școlile, în Japonia, combaterea școlară a fenomenului ijime este în centrul dezbaterii, care se dramatizează după uciderea unei tinere eleve de către o alta, iar în India pedepsele corporale țin prima pagină a ziarelor (de exemplu, The Hindu din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la începutul anilor nouăzeci. Aria era deja structurată de rapoarte oficiale (de exemplu Elton, 1989; Fotinos, 1995) și cercetări în desfășurare care tratau direct "violența în școală" (Charlot și Émin, 1997) sau o temă care, treptat, i se va alătura: hărțuirea între colegi la școală sau school bullying, topică omniprezentă în Europa de Nord și în lumea anglo-saxonă o dată cu lucrările lui Olweus de la începutul anilor șaptezeci (Olweus, 1978 și Olweus, 1993), care ieșea din aria violenței școlare, dar care își va anexa curând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prea mult pe cercetători. În fine, cel de-al cincilea orizont este cel al ideilor și conceptelor care permit unirea celor patru orizonturi precedente, care sunt însuși conținutul activității științifice. Dezbaterile despre indicatorii violenței, despre delincvență, despre purtarea necuviincioasă și hărțuire sunt tot atâția indici ai existenței unei comunități active. Cercetările legate de metodologii, reconsiderarea modelelor (factori de risc, abordări holistice sau sistemice, perspective disciplinare diferite), evaluările programelor pun în joc analize mai deschise decât cred cei care îi condamnă laolaltă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
neadaptat situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență suportat de aproape jumătate (47
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de respect", remarcăm, de exemplu, că 23,7% dintre elevi se declară victime ale furturilor, 15,6% ale loviturilor, 9,7% ale rasismului, 4,3% ale extorcării și 2,8% ale hărțuirii și agresiunilor sexuale. Dacă ne amintim cifrele oficiale franceze, aceste categorii diverse nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să ținem cont că aceste cifre privesc un departament "obișnuit" și nu cuprind zonele cele mai "sensibile" de pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unităților școlare și vom vedea principalele rezultate studiind, mai departe, cauzele violenței școlare. Această integrare a variabilelor organizaționale și a "ambianței" școlare n-a fost prea frecventă în cazul anchetelor despre school bullying (a contrario cf. Olweus, 1998), fenomen de hărțuire uneori brutală între elevi care nu a fost studiat în Franța, dar care stă la baza unor anchete foarte ample din zeci de țări. Aceste anchete se apropie de anchetele de victimizare (proporția elevilor "hărțuiți") și de anchetele de delincvență
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2002 Italia (școala primară) 14,7 Fonzy, 1997 Anglia 4 10 Smith și Sharp, 1994 Olanda (școala primară frecvent) 12 Mooij, 1992 Australia (frecvent) 15 Rigby și Slee, 1991 Medie 5,80 9,42 Diferență-tip 1,96 3,15 Hărțuirea între elevi, cum vom traduce provizoriu locuțiunea school bullying, i-ar cuprinde așadar, în medie, pe 6% dintre elevi ca agresori (uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimizare și am dat diverse exemple în acest sens, fără a ascunde uneori divergențele. Totuși ancheta de victimizare nu este singura: anchetele de diagnosticare a comportamentelor riscante sau de delincvență autodeclarată în mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca victime) de către dascăli, părinți sau de către personalul directoral al școlilor. Încrucișând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
până acum, dar cu care vom începe capitolul următor -, diversele anchete cantitative care măsoară "violența" măsoară oare același lucru și putem face cu atâta ușurință un salt între school bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a înțelege ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a înțelege ce este această violență obișnuită, căreia i s-au dat mai multe denumiri: hărțuire, incivilitate, microviolență. Trebuie să înțelegem în ce mod devine cineva victimă. La finalul capitolului precedent, am pus în mod tehnic problema definirii violenței în școală: ce trebuie să considerăm și totodată să contabilizăm drept violență în școală? numai faptele de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violenței în școală: ce trebuie să considerăm și totodată să contabilizăm drept violență în școală? numai faptele de violență fizică? să includem și violența "morală"? Cercetările mondiale sunt foarte diverse și avem de-a face cu un câmp semantic vast: hărțuire și brutalitate, tulburări de comportament, purtare necuviincioasă, chiar scandal, indisciplină, infracțiune sau delincvență sunt, pe rând, termeni invocați. Să fie o simplă chestiune de cuvinte fără interes practic? La urma urmei, ar spune dascălul și elevul care suferă de pe urma uneia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
furios, și aruncă un scaun. "Spune numai tâmpenii și porcării despre mine." Asocierea lui Dany cu Anna pe o bucată de hârtie e oare pasibilă de Codul penal? Nu-i o injurie evidentă... A doua zi (să fie începutul unei hărțuiri penalizabile?), Christelle scrie "Dany + Pascale". Pascale e o fată trisomică. Dany izbucnește din nou: asocierea dintre numele unei fete trisomice și cel al altui elev este oare un delict marcat și, în cazul acesta, cum să-l explici... fetei trisomice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar cercetarea empirică arată în mod insistent că experiența victimară precoce legată de ceea ce numim "microviolențe" trebuie luată în considerare. Două noțiuni pot fi folosite aici: noțiunile de incivilitate și de bullying, termen pe care-l vom traduce provizoriu prin "hărțuire între colegi". Prima noțiune, de origine criminologică, a fost foarte mult folosită în cercetarea franceză (Roché, 1996) și s-a răspândit larg în corpul social. Cea de-a doua noțiune, mai psihologică, este încă puțin cunoscută în Franța, dar e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
riscăm să-i negăm orice drept experienței victimare și să uităm importanța repetării în această experiență. School bullying Importanța experienței victimare stă și la baza cercetărilor referitoare la bullying. Conceptul de bullying este asociat cu o experiență particulară de victimizare: hărțuirea între colegi în incinta școlii. School bullying, tradus prin "hărțuire și brutalități între elevi" în versiunea franceză a cărții lui Dan Olweus (1993), este un concept major în combaterea violenței din mediul școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
uităm importanța repetării în această experiență. School bullying Importanța experienței victimare stă și la baza cercetărilor referitoare la bullying. Conceptul de bullying este asociat cu o experiență particulară de victimizare: hărțuirea între colegi în incinta școlii. School bullying, tradus prin "hărțuire și brutalități între elevi" în versiunea franceză a cărții lui Dan Olweus (1993), este un concept major în combaterea violenței din mediul școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a fost studiat îndeosebi de Olweus, care a realizat prima cercetare pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în mod continuu este victimă a fenomenului de bullying. Dimpotrivă, nu e vorba de bullying când doi copii cu forțe egale se bat sau se ceartă". Efectele fenomenului asupra victimelor au fost atent studiate. Astfel, Smith (2001) precizează: "Victimele hărțuirilor suferă adesea de anxietate și depresie, pierdere a stimei de sine, disconfort fiziologic și psihosomatic (Williams et al., 1993). În cazuri extreme, pot avea tendințe de sinucidere (Kaltiala-Heino et al., 1999). Hawker și Boulton (2000), încercând o meta-analiză a unui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere (Smith și Sharp, 1994, p. 2). Victima nu se poate apăra cu ușurință din motive pe care psihologii s-au străduit mult să le
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine și în ceilalți, a opacității lumii. Sentimentul de părăsire augmentează resentimentul și retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză puternică de identitate, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care nu există nici prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
istoria unei lente descoperiri a victimelor, acei "uitați ai istoriei", după expresia inspirată a lui Benoît Garnot (2000). Această descoperire trece printr-o recunoaștere treptată a cuvântului lor și deci a puterii lor de a exprima verbal suferința. Astfel, legile hărțuirii morale în întreprinderi au urmat după desemnarea a ceea ce treptat a devenit un delict într-o mare parte a țărilor europene sau nord-americane, iar puterea hărțuitorului a fost treptat delegitimată, în favoarea cuvântului victimei. La fel și în cazul violențelor sexuale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi spații de intoleranță, discriminare și violență o violență căreia fetele îi cad uneori victime de o manieră disproporționată. Numeroase sunt cele care, după ce au surmonatat obstacolele care le împiedicau să frecventeze școala, sunt, odată admise la școală, confruntate cu hărțuirea și violențele sexuale din partea colegilor sau a dascălilor. Un raport recent despre Africa de Sud (Human Rights Watch, 2001) constată că amenințarea violenței în școală este unul dintre principalele obstacole în educația copiilor. În Ghana, Malawi sau Zimbabwe, prea numeroasele agresiuni sexuale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]