1,981 matches
-
și o parte din mine vrea să fugă, în timp ce altă parte vrea să știe ce caută aici. Însă înainte de a mă hotărî eu, mă vede ea și‑și ridică ușor sprâncenele. Și, o, Doamne, acum îmi dau seama în ce hal arăt - îmbrăcată într‑un tricou gri vechi și oribil, cu părul ca naiba și îmbujorată de la atâta cărat miere levănțică. Iar ea are un costum alb impecabil. — Rebecca! zice și‑și duce mâna la gură, jucând disperarea. Nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și, în fine, se întoarce și mă privește. Becky, nimeni nu te‑a obligat să te duci și să cheltuiești atâția bani! Știu că‑ți place să te duci la cumpărături. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, să cheltuiești în așa hal... E dovadă crasă de iresponsabilitate! Nu puteai să te controlezi? — Nu știu! îi răspund cu glasul tremurând. Probabil că puteam. Dar de unde să știu că toate astea or să fie așa o problemă de viață și de moarte, de unde? N
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Oi fi fost la pușcărie și ți-ai pierdut mințile de câte ai pătimit acolo, dacă o tot ții una și bună că eu ți-s mamă! Nu, nu glumește! Chiar nu te-a recunoscut, sărmana de ea! În ce hal a adus-o bătrânețea, dacă nu-și dă seama că a ta este vocea asta care tremură de nerăbdare, de enervare. — Cum altfel vrei să-ți spun? Niciodată nu ți-am spus decât mamă! — Trebuie să fii bolnav, tare bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lucioși are? Nu vezi ce haină scumpă? — Un impostor, vedeți-vă de treabă! — Al cui ești? Ce cauți la noi? — Al cui ești, răspunde? — Sssst! Lăsați-l să plece! Nu vedeți? E de la Securitate! — Un biet nebun! Uite În ce hal arată! Un biet nebun, scăpat de la balamuc! Un nebun periculos — Feriți-vă, eu v-am spus al cui e! — L-au trimis aici să ne Încerce! Vrea s-audă ce zicem, ce vorbim, ca să ne spună! — Sssssst! Noi n-avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
găurită de porii lucioși, cu hainele veșnic șifonate, pe care amicul Alexandru Stan tot insistă să Îi prezinte? Care Îl dezgustă și mai mult atunci când deschid gura și Îi aude vorbind această limbă de nerecunoscut, stricată, stâlcită, vulgară... În ce hal au adus biata limbă, la fel ca și biata, sălbăticita lor țară! A lor, țara, a lor. Nu a lui, nu... E țara care a fost a noastră, dar nu mai e a nimănui... Ar putea să Îi răspundă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
reprize și că acela care a bolborosit această frază a fost tot temerarul Mihnea. Rewind. — Mă duc eu la Lumi să văd dacă nu au ele țigări... — Mai bine te-ai duce În pat, dacă dă portarul peste tine, În halul În care ești, ăia suntem! — Ce treabă am eu cu portarul? Eu o să merg din balcon În balcon, n-ați văzut ce lată e balustrada? Lacună În text. În repriza următoare, Mihnea privește cu nespus regret cutia de carton goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să te ia de guler și să te arunce În patul tău ocrotitor, dar nu ți-a fost dat să auzi decât râsul lui Gimmi, care iar se dădea mare șmecher: — Lăsați-l, bă, să degere puțin afară, că, În halul În care e, n-are ce să-i strice! Așa că, dorind poate din ce În ce mai puțin să vezi ce se Întâmplă la Luminița În cameră, clătinându-te, abia stăpânindu-te să nu vomiți, tu, dragă Mihnea, te-ai urcat pe balustradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
În beznă. Râsetele, glasurile lor să le auzi tot mai de departe și ultima frază care să mai ajungă până la tine, clar repetată mereu, să fie cea a marelui șmecher de Gimmi: — Lăsați-l, bă, să degere puțin afară, În halul În care e, nu-i strică! Să-ți fie frig, să-ți fie greață și totuși să mergi mai departe cu Încăpățânare, ca să nu pierzi pariul pe care n-ai avut cu cine altcineva să-l faci decât cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
porumbelul continuă să se țină cu Încăpățânare după ei. — Du-te odată, dacă ți se spune! Hai, pleacă! Christa clatină din cap, dezaprobator. — Bietul porumbel! De ce te răstești așa la el? —Porumbel? Asta mai e porumbel?! Uită-te În ce hal a ajuns! De gras și de greoice este, nici să zboare nu mai poate, se lovește cu aripile de pietriș!! Îmi amintește oamenii de dincolo, deși captivitatea lor e infinit mai inconfortabilă. Dar acolo puțini au mai rămas, cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Lăsați dracului covorul! Nu vedeți că mor de durere? ― De ce nu ți-ai căutat un doctor? îl certă Toinette, indispusă și iritată la culme din cauza covorului compromis. Doar te-am prevenit! Cu măselele nu te joci. Uite, uite în ce hal arată covorul acum! ― Julien! Mmm! Cheamă-l pe Julien! Ledoulx se târî până la un fotoliu, zvârcolindu-se neputincios când pe o parte, când pe cealaltă. Mor!...Mmm!... Mor!... ― Trebuia să-ți cauți un doctor priceput, așa cum te-am tot sfătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de - la urma urmelor, sângele meu și de rădăcinile mele. Și Încerc, În continuare: - N-am nimic de a face cu voi!, anunț. - Așa a zis și bunică-ta, când a plecat! Povestea cu mulsul, treacă-meargă, dar știi În ce hal a ajuns, după ce s-a dus după alde Popescu? - În ce hal, domnu’? (mă simt iarăși bine În rolul de apărător al românismului bunicii mele, Greaca). - Umbla desculță, domnule! Desculță! Dac-ai mai pomenit așaceva - dar neam de neamul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În continuare: - N-am nimic de a face cu voi!, anunț. - Așa a zis și bunică-ta, când a plecat! Povestea cu mulsul, treacă-meargă, dar știi În ce hal a ajuns, după ce s-a dus după alde Popescu? - În ce hal, domnu’? (mă simt iarăși bine În rolul de apărător al românismului bunicii mele, Greaca). - Umbla desculță, domnule! Desculță! Dac-ai mai pomenit așaceva - dar neam de neamul nostru... - Ce vorbești, domnule?, mă mir și eu. Desculță! Dar asta-i crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
le trage jos din jeep erau în mare măsură zădărnicite de faptul că acesta era prins în ele. Pinky, auzind zgomotele, ajunse să descopere că Hungry Hop fusese capturat de armată. Îl privi dezgustată. Ah, vierme jalnic. Legat fedeleș în halul acela! Niciodată nu-i mai păruse atât de adorabilă, atât de furioasă și de răzbunătoare. Hungry Hop îi aruncă o privire rugătoare, dar expresia de pe chipul ei era nemiloasă. O dezamăgise într-un moment crucial. Domnul Chawla alergă la copacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ușurare atunci când Bill a intrat și el în bucătărie, ținând-o de mână pe Milly. Instantaneu, ochii bărbatului s-au luminat la vederea unei uși de la dulap care atârna puțin într-o parte, din cauza balamalei stricate. Ia uite în ce hal e ușa asta, a remarcat el țâțâind din buze, în vreme ce palmele uriașe se ridicaseră ca să așeze ușa în poziție corectă. O s-o repar cât ai clipi. —Mulțumesc, Bill, dar nu e nevoie. De ce nu te odihnești și tu? Susan și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o îndepărteze pe Julia de adevăratul subiect al discuției. Dar n-ar fi trebuit să-și facă griji. Capacitatea de concentrare a Juliei era foarte scăzută, așa că femeia își pierduse deja interesul pentru răspunsul primit. Apropo, ați văzut în ce hal arată prietena mea Annie? le-a întrebat ea indicându-le din cap o femeie aflată într-un alt colț al sălii, care era îmbrăcată într-o rochie microscopică din lycra, care se mula pe toate curbele trupului. Ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Nick sare peste mine de pe șifonier, îmbrăcat în costum de Superman, atunci nu, asta nu se întâmplă, dar nici nu aveam o viață sexuală plată. Principala mea problemă e lipsa mea de încredere în mine. Am ajuns într-un asemenea hal încât, atunci când suntem în pat împreună, până și eu îmi închipui că sunt altcineva, a încheiat ea oftând din rărunchi. În plus, e foarte dificil să ai o viață sexuală spontană atunci când ai copii, care mișună invariabil pe la tine prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
înțeles cu un măcelar din Tombuctu, răspunse bătrânul. Am lucrat un an pe degeaba la el și, în schimb, m-a lăsat să mănânc carnea crudă de la cocoașele tuturor cămilelor pe care le tăia - zâmbi amuzat. Mă îngrășasem în așa hal că arătam ca un butoi, dar până la urmă n-am mai scuipat sânge... Aproape două sute de cocoașe de cămilă! exclamă. De atunci nu m-am mai apropiat de un animal ca ăsta în viața mea și prefer să merg pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
uite că nu; Milică-i de plâns. S-a îmbolnăvit, zace, e pe moarte... Nu era totuși genul, așa încât Rafael nu-și dă seama, nu-și închipuie pur și simplu ce femeie ar fi aia care l-a adus în așa hal. Ie dă Doamne ferește, Milică-tată. Ce femeie, ce femeie, ce femeie - Milică își leagănă capul în palme, spunându-i c-ar fi trebuit s-o vadă. Ce să vadă, că nu i-a arătat-o, prostu’ a ținut-o ascunsă. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
știam atât de sensibil la chestii d-astea. Ba i-ar fi arătat-o până la urmă, da’ a fost prea din scurt, n-a stat cu ea decât șase luni, iar Rafael că nu te-ar fi crezut în așa hal de gelos, la care Milică că o fi fost el gelos, da’ pe bună dreptate. Soțioara lui nu se putea stăpâni, mereu cu ochii după bărbați, ba lasă-mă dracului, Milică-tată, păi, dacă-ți spun, îi mai dădeam peste bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
rog, după câtă bere a băut aseară, tot e bine că nu i-a dat o adresă greșită, să-l trimită la altă ușă, la care ea, râzând și tot ca să-l binedispună, că n-a ajuns încă în așa hal ca să-și bea mințile până ar uita unde stă, dar dacă lui i-ar da prin cap... Ba bine că nu, Velicu glumise, n-a vrut s-o jignească... Nu-ți stătea capul la jigniri, Mirelo, te pierdeai și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
femeie care ar umbla brambura și l-ar înșela... Nu știu, habar n-am, nu mi-am pus problema, am mai stat cu câteva femei câte cinci-șase luni, chiar un an, dar n-am tras unul de altul în așa hal. Acuma stau cu soră-mea, m-am lipit de ea, m-a luat de suflet, mă rog, am zis că scutesc banii de gazdă, dar are și ea niște greutăți, în sfârșit... Ar mai dura până m-aș căpătui c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fi zbătut să caute. Ar fi avut la o adică niște relații și niște prieteni. Știa însă și Mirela cum e cu prietenii, mai cu seamă-n vremurile astea, când unii s-au ajuns și alții au decăzut în ultimul hal, și alții s-au stricat la cap de nu-i mai recunoști. Până și familia ei de prietene începuse să se răcească și să se cam îndepărteze de ea dacă nu mai avea de unde s-o aprovizioneze... Peste toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
garsoniera Mirelei. Se simțea, desigur, așteptat și dorit, Mirelo, și din nou se descopereau însetați unul de altul și nu mai puteau, și era la fel de bine ca altă dată. Măcar că se strâmtase și se subțiase și se rărise în ultimul hal, încă era bine. Odată la două-trei săptămâni încă-și puteau permite o ieșire la Cernica sau la Snagov cu mașina. Dacia lui Velicu, Mirelo, mai veche și decât amănțeala lor, ar fi rezistat altminteri și la drumuri mai lungi. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Roșioara... Am văzut-o azi-dimineață pe la cinci. Cobora, lipa-lipa, pe Râmnicu Sărat. Gâfâia parcă, îi era greu... Mă gândeam că ea cu trei copii și fără bărbat o duce mai rău decât tine. Unde naiba s-o fi grăbit în halul ăla cu noaptea-n cap? — Se ducea la muncă femeia. — Parcă nu lucra. — Și-a găsit de câteva săptămâni. Lucrează la covrigăria din piață. — De unde știi? — De la ea. — Parcă erați certate. Ne-am împăcat. M-a chemat la ea săptămâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nu vrea să știe, se face că uită că doar în mormânt se eliberează cu adevărat, când ar rămâne din el doar crucea de la cap, ca un semn și o amintire... Mărgărit îl vede că s-a înfierbântat în ultimul hal, și de la ce? Doar că i-a spus să aibă grijă cu casa, că are o familie, o cruce pe care s-o târâie ori s-o ducă după el, ce mai contează? El e atent la vorbe și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]