2,931 matches
-
aducându-l și pe marele istoric Nicolae Iorga în casa lui badea George din Băsești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viața și activitatea marelui patriot George Pop de Băsești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni care prin sufletul lor cald și prin portul popular - cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Fuego este conștiința. Toate cântecele artistului cu rădăcini paterne moldovene, au o infiltrație lucitoare a unui tulburător mesaj, continuat de la poetul Grigore Vieru: unirea! Noi nu avem azi un alt artist care să transmită idealul restaurării României, nici zidar mai harnic ce lucrează la temelia spirituală a ceea ce oamenii politici nu urnesc din loc, reunirea țării românilor vecini cu români! De ani buni, Fuego e ca un apostol în al cărui glas e ceva din glasul sângelui: fraternitatea și chemarea la
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
se alcătuiește portretul de față, oglindit întrucâtva cu mândrie în spusele fără aparențe lacunare ale cuvîntului românesc ci, dimpotrivă, foarte bogate în vocabular și expresie. Părinții artistului bănățean, Gheorghe și Domnica erau țărani nici prea înstăriți, nici prea săraci, dar harnici și fericiți pentru că aveau trei urmași sănătoși și cuminți pe cât puteau fi de cuminți, așa isteți, voioși, neștiutori ai grijilor, cum erau: Gheorghe, Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
atenționează că am greșit câte ceva și că am încurcat de fapt legenda. - Se spune că Baba Dochia, era o bătrână răutăcioasă și cârcotașă, care avea un singur fiu, pe nume Dragobete. Crescând el mare, se îndrăgosti de o fată frumoasă, harnică și nespus de bună la suflet, pe care o luă de soție. Doar că, oricât ar fi fost de bună nora sa, Baba Dochia nu era mulțumită și căuta tot timpul să-i facă greutăți. De cele mai multe ori, Dragobete își
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Mărțișor o liniști pe fată și îi promise că, dacă va mai merge puțin prin pădure va găsi frăguțe. - Mama, nu vreau să se termine trist! Nu poți face legenda să se schimbe? Nu vreau ca fata aceasta bună și harnică și frumoasă să se dezbrace pe drum și să înghețe. Te roooog!!! - Bine! Atunci, fata mai făcu câțiva pași, și, așa cum îi spusese Mărțișor, într-o poieniță luminată de câteva raze de soare, găsi un loc în care se topise
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
am observat. Față de răcoarea primăvăratică de afară și ceața ce m-a urmărit în ultima parte a drumului, apartamentul era călduros și elegant mobilat, însă un aspect ce nu puteai să nu-l observi odată pătruns în el, era mâna harnică și grijulie ca totul să fie perfect de curat și la locul său. Da, în el locuia o doamnă în adevăratul sens al cuvântului și această calitate nu i-o dădeau doar cele două licențe universitare luate, ci modul său
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
și de flori albe și mărunte ca niște fulgi de zăpadă. Era un adevărat paradis plin și cu alte flori de primăvară și de miresme. Albinele scotoceau curioase prin adâncul pistilului și stigmatului polenul ce se depunea pe piciorușele lor harnice ca și nectarul din care făureau adevărate comori dulci. Andrada era uimită de atâta frumusețe, dar Cristian nu o lăsă să se dezmeticească că și deschise ușa vilei boierești. De la intrare fata nu mai avea cuvinte să se exprime când
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
era atât de ocupată cu acțiunile de prevenție, ci se lăsa cu plăcere în vraja dulcelui joc al dragostei. Cristian începu să-i sărute gâtul centimetru cu centimetru, apoi își îndreptă atenția asupra lobului urechii. În același timp mâinile sale harnice mângâiau cu delicatețe merișoarele coapte ale fetei. Melcișorii și-au ridicat imediat cornițele. Andrada gemea de plăcere și se lăsă furată de starea momentului în brațele tânărului. Savura jocul dragostei și abia acum îi simțea fiorii. Când deschise ochii și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De tineri harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă are iz
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului Amar îmi e gândul, amară e Țara Trec anii pe rând și trece și vara. ”Aleșii” se poartă plini de trufie Săracu-și îngroapă speranța în glie. Ce-a fost promis, demult e uitat Poporul harnic este-nșelat. Plânge românul și tare se-ndoaie Sub taxele grele el tot se-ncovoaie. Bătrân, în lacrimi, lipsit de putere De foame și rău, moartea și-o cere. Viața întreagă din greu a muncit De-o mână de hoți acum osândit
OPREŞTE, DOAMNE, PERFIZII ŞI HOŢII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354090_a_355419]
-
ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Valea Berheciului desparte în două o zonă colinară cu desimi de pădure, pășuni, livezi și sate rare locuite de moldoveni harnici, care lucrează palmă cu palmă câmpul, dar au drag și de cântec și joc, dimpreună cu dragul de seva înveselitoare extrasă în a suta parte a prunei, ori în parte mai mare din strugure! Deasupra a toate acestea e ruga
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
doamna Gheorghița Diculescu, o casă din zid, încăpătoare, cu gust după modelul Goleștilor, primitoare, o curte cu iarba încă verde, cu pomi tineri și o boltă de viță de vie în continuă întindere. Gazdele, doamna Gheorghița, lângă pragul nonagenar, dîrză, harnică cu gospodăria pusă la patru ace și fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foișorul din curte, îndulcindu-ne cu dulceața de coacăze, preparate de casă, țuică de prună și cu câteva povestioare, timpurile și amintirile amestecându
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
felina, Candidă ca o panteră, Mistică Evanghelina... Mantrică Evanghlina, Sănii tăi sunt vii vestigii, Mergi dansând ca balerina, Nu ai jenă și religii, Tantrică Evanghelina... Strașnică Evanghelina, Rezervată și distinsă Ești zeița, melusina De rivali cea mai pretinsă, Pașnică Evanghelina... Harnică Evanghelina, Când gestionezi iubirea Nu-ți asumi păcatul, vina Că îți este slabă firea, Darnică Evanghelina... Falnică Evanghelina, La picioare-ți stă armata, Aviația, marina... Dar mai știi câți ai dat gata, Jalnică Evaghelina...? Referință Bibliografică: Evanghelina / Romeo Tarhon : Confluențe
EVANGHELINA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347097_a_348426]
-
folclorice, iar dacă nu vor fi îngrijite aceste flori, vor invada incontrolabil artificialitatea, managementul muzical cu orice preț, amatorismul... Dacă mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica artistă Maria Șalaru, mâine vom asculta ceea ce lăsăm să crească sub încuviințarea noastră: muzică asurzitoare, discordantă, degenerată, subculturală, cu poetica și mătasea melodiei lăsate de strămoși în mina cu zăcământ, sfâșiate...! Tot astfel s-ar întâmpla și cu istoria României
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
tensiunile mari din anii 1989 - 1990 au lăsat asupra acestui spațiu încă un nor, motiv pentru care cele două județe și o parte din județul Mureș nu prea sunt văzute de investitorii străini. Deși oamenii din această zonă sunt foarte harnici, atât maghiarii, cât și românii. Dacă veți trece prin localitățile de aici, veți vedea casele lor, toate cu temelie de piatră, bine zidite. Astfel încât, în județele Covasna și Harghita nu veți găsi case din chirpici, cum sunt atâtea în alte
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
știe că puțini dintre noi, scriitorii, să se conecteze, cu toată ființa-i, la ,,generatorul,, de imagini care leagă lumea reală de lumea imaginara, reușind de fiecare dată să atingă spații care, unui muritor de rand îi sunt adesea irelevante. Harnica, dotată cu hâr și putere de muncă uluitoare, scriitoarea face adevărate pelerinaje spirituale prin paginile cărților pe care le-a scris și publicat până astăzi. Se apleacă cu seriozitate și dorința de-a descifra mesajul și asupra cărților semnate de
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
rupte din inimă amintirile celor dragi de-acasă, dorul de țară, prețuirea culturii și limbii române îți înmoaie inima de duioșie și te trezești că ți se umezesc ochii. Satul, pentru nea Mitică, este "o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat", notează autorul Octavian Curpaș. Despre bunicul său, autorul notează: "Din toate poveștile dumitale, bunicu
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
logică anume peste grădină unde “Lili, Lică și Ionică/ și-au ales-nu prea departe-/ lângă bloc, grădină mică,/ hotărând tot, ca la carte! “(Grădinarii ), micul cititor se bucură de hărnicia furnicilor” Când le vezi, pe loc îți zici:/ Ce mai harnice furnici! În poiana cu urzici). Iar în poezia “La grădiniță “ este vorba despre povestea unei fetițe care”Are patru ani fetiță/ Frecventează grădiniță... “, unde “zeci de dalbe mogâldețe/ au venit aici să-nvețe “, concluzionând: “Căci mai are o dorință:/ să
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
de atâta plăcere. Din când în când dădea din coamă, semn de mulțumire. Cam peste patru ani, băiatul se afla chiar în grajd, când a intrat unchiul său, Nicolae: Ce faci măi, Mitică? De mult nu te-am văzut! Ești harnic, văd că-l cureți pe Luminosul tău. Între timp l-a luat în brațe pe nepotul său, apoi s-a întors către mânz și începea să-l mângâie pe spate. Băiatul nu mai apuca să spună nimic că în acel
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
relațiilor interumane. Construcția prozelor sale este cinematografică, pe un dialog antrenant omenesc, ceea ce se întâmplă și în recenta-i carte “Dincolo de timp” - Editura Dacoromână - 2012 - care reconfirmă arta scrisului său. Mai adaug că scriitoarea Rodica Elena Lupu este și o harnică editoare (conduce Casa de editură ANAMAROL, în care a apărut, între altele și excelentul roman “Dincolo de bariera tristeții” semnat de românca Mihaela Arbid Stoica din Liban), editură cu o susținută producție de carte; la bogata-i activitate (prea bogată!) se
CITIND IN TRENUL DE SUCEAVA de RADU CÂRNECI în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357126_a_358455]
-
cu sași, în niciun caz cele din munți sau de la poalele acestora. Omul sfințește locul! Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat. Și Doamne, cât de adevărați erau sătenii lui nea Mitică! Ei i-au servit
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
nicicând de freamătul lor. Era invitat și la nunți, și la cele săsești, unde, îmbrăcat în straiul popular moștenit din străbuni atingea inimile mesenilor și le modela după spiritul și sufletul său minunat cu cântecele lui. Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
decât majoritatea celorlalți; Dumnezeu le dăduse doar un singur copil, o fată. Era mândră Tiuca de fata ei și-o voia măritată după un băiat înstărit. După cum am mai spus, în satul nostru erau mai mulți plugari decât bogătani, erau harnici și își munceau pământul cu drag, trăiau cu dragostea de locuri și de oameni, se ajutau și se respectau între ei, chiar dacă nu erau neamuri. Spiritul lor, credința îi unea pe cei mai mulți ca într-o familie, cu mici excepții, binențeles
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]