2,559 matches
-
există diferențe sensibile, asupra cărora nu este locul să insist aici. Să spun doar că Stăniloae Îl depășește pe Crainic printr-o mai bună cunoaștere a izvoarelor, printr-o abordare spirituală, care-i este proprie, În vreme ce Crainic propune o viziune hermeneutică mult mai vastă și, aș spune, mai cultural-inteligentă, asupra tradițiilor creștine În general și asupra tradițiilor patristice În particular. II Stăniloae nu era „specialist” Într-un anumit Părinte. Îl interesau toți Părinții greci acceptați oficial de Biserică, pentru că ei alcătuiesc
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1984), a figurat în volume colective precum Liviu Rebreanu după un veac (1985), însă volumul destinat debutului editorial, Grădina magistrului Thomas, predat editurii Eminescu în 1985, a apărut abia în 1995. Dubla vocație a eseistului, literatura română și cea europeană, hermeneutica și comparatismul, apare aici cât se poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Toma Alimoș, București, 1999; Alexandru Husar, Miorița, Iași, 1999; Al. I. Amzulescu, Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Al. I. Amzulescu, Miorița și alte studii și note de folclor românesc, București, 2001; Ștefania Mincu, Miorița, o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002. L.Cș.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Poezia speculativă (în toate sensurile) nu-l mai satisface pe autor. Cuvântul nu doar răsfrânge, el încearcă să întrupeze. Trecerea de la hermetism la orfism e trecerea de la inițierea în ordinea lumii la încercarea de a o restabili, trecerea de la o hermeneutică a misterului la o soteriologie. Poetul nu mai inițiază, ci speră să salveze. De fapt, el inițiază acum într-o terapeutică a miracolului. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Comuna de aur, pref. Paul Georgescu, București, 1960; Vis planetar, București, 1964; Răsfrângeri, București
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Martin, De la hermetism la orfism, RL, 1990, 10; Cristea, A scrie, 156-159; Andreea Deciu, Dilemele lui Kir Grigorie, RL, 1993, 14; Octavian Soviany, Eseurile lui Cezar Baltag, CNT, 1993, 20; Mihai Gramatopol, Jocurile spiritului, CNT, 1993, 23; Maria-Ana Tupan, De la hermeneutică la virtuozitatea... onomatopeii, VR, 1993, 6-7; Negoițescu, Scriitori contemporani, 32-36; Constantin, Complicitatea, 138-143; Florin Mihăilescu, Ideograme de poet, ST, 1994, 4-5; Victoria Dimitriu, Cezar Baltag, „Chemarea numelui”, JL, 1995, 21-24; Alex. Ștefănescu, Zăngănit de idei, RL, 1995, 34; Dan Cristea
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
B. dovedește că scrierile lui Urmuz nu sunt întâmplătoare și diletante (cum fuseseră multă vreme considerate), că insolitul autor avea antene prin care recepta primele manifestări ale absurdului în literatura europeană. Urmează cartea cea mai coerentă ca viziune și lectură hermeneutică a lui B., Lupta cu absurdul (1971). În primul capitol (Preliminarii. Absurdul, fenomen de criză), autorul demonstrează că motivul „absurdului” reprezintă elementul paradigmatic al unei perioade, când el se manifestă în toate domeniile: estetic, filosofic, moral, cotidian. Absurdul este un
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
45; Ion Simuț, E posibilă renașterea Europei Centrale?, F, 1997, 12; Liviu Antonesei, Inima tumultuoasă a Europei, „Monitorul”, 1997; 5; Cornel Ungureanu, Strategiile seducției, O, 1998, 7; Vasile Popovici, Această exaltare a culturii, O, 1998, 11; Luca Pițu, La cafeneaua hermeneutică, București, 1998, 242-243; Sergiu Ailenei, Ultimul om universal, CL, 1998, 8; Monica Spiridon, Modelul Cantemir, RL, 1999, 1; Cărtărescu, Postmodernismul, 444-456; Dicț. analitic, II, 63-65; Petraș, Panorama, 108. S.V.
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii, îi arată că "nu obiecte colecționase bătrânul, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
1952) a urmat studii de filozofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, obținând doctoratul în istoria filozofiei moderne la Universitatea din București. Este profesor în cadrul Departamentului de Filozofie din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Filozofie din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE CUVÂNT ÎNAINTE Este destul de vag să spui că, în paginile unei cărți, ai în vedere lumea celor absurde. S-ar putea ivi imediat întrebarea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în urmă logica obișnuită și nevoia sa de justificare continuă. Nu mai urmează a dezlega ceva anume, căci nu are în față o problemă logică, nici o simplă enigmă. De altfel, Borges are grijă să nu devină cititorul prea încrezător în hermeneutica sa. La un moment dat, numește labirintul însuși o povestire () <ref id="32">Jorge Luís Borges, Moartea și busola, ed. cit., p. 299.</ref>. Are dreptate, edificiul care se complică întruna este el însuși o povestire. Iar despre o astfel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
distincție, tare doresc s-o aflu. Dar nimeni nu va ști să mio spună“ (II, 62). Așadar, nenumărate întrebări și - în cele din urmă - nimic sigur, nici un criteriu demn de luat în seamă. În definitiv, întrebarea privește o chestiune dificilă, hermeneutică, anume granița dintre visele cu sens divinatoriu și celelalte. Cum s-ar putea deosebi între ele? Dar între interpretările de încredere și cele false? Cine ar putea să te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sa. Fie că se referă la omul antic, fie la cel oriental, modernul simte imediat cum, din punctul său de vedere, logica vieții istorice pare pusă între paranteze. Iar acest lucru, după cum s-a spus, are legătură directă cu unele hermeneutici de astăzi. Legătura poate fi sesizată atât sub forma unei moșteniri active, deși estompate, cât și în reactivarea unor criterii după care nonsensul este identificat și proscris. De regulă, destule gesturi și credințe străine ne apar lipsite de sens. Uneori
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că Tertulian face încă un pas, dincolo de această logică. Revine la ideea radicalei neasemănări între cele create și cele necreate, ca să recunoască în definitiv paradoxul absolut al Întrupării. Iar acest eveniment nu se rezolvă în datele logicii sau ale unei hermeneutici neutre. Nu cred că e nevoie să aruncăm în joc o altă interpretare, cumva mai potrivită decât cele două de mai sus. Nu aceasta - posibilitatea unei interpretări juste - este adevărata miză a celor afirmate de Tertulian. Aș îndrăzni chiar să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a unor nonsensuri 19, 28, 133, 136, 192 H hazard 75 (n. 59) hermeneutică 46, 91, 150, 160 (n. 158) (vezi și „interpretare“) hiperbolic 66, 84 homo novus 73, 74 I imagine 15-16, 17, 25-26, 31, 32 (n. 17), 49-50, 72-73, 75, 81, 95-96, 105, 119 (n. 107), 140 (n. 139), 192 ~ străină sensului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
1952) a urmat studii de filozofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, obținând doctoratul în istoria filozofiei moderne la Universitatea din București. Este profesor în cadrul Departamentului de Filozofie din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Filozofie din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE CUVÂNT ÎNAINTE Este destul de vag să spui că, în paginile unei cărți, ai în vedere lumea celor absurde. S-ar putea ivi imediat întrebarea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în urmă logica obișnuită și nevoia sa de justificare continuă. Nu mai urmează a dezlega ceva anume, căci nu are în față o problemă logică, nici o simplă enigmă. De altfel, Borges are grijă să nu devină cititorul prea încrezător în hermeneutica sa. La un moment dat, numește labirintul însuși o povestire („Unwin sa gândit că vor dormi în labirint, în camera centrală a povestirii...“)<ref id="32">Jorge Luís Borges, Moartea și busola, ed. cit., p. 299.</ref>. 46 PRIVIND ALTFEL
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vreo distincție, tare doresc so aflu. Dar nimeni nu va ști să mio spună“ (II, 62). Așadar, nenumărate întrebări și - în cele din urmă - nimic sigur, nici un criteriu demn de luat în seamă. În definitiv, întrebarea privește o chestiune dificilă, hermeneutică, anume granița dintre visele cu sens divinatoriu și celelalte. Cum sar putea deosebi între ele? Dar între interpretările de încredere și cele false? Cine ar putea să te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de dinaintea sa. Fie că se referă la omul antic, fie la cel oriental, modernul simte imediat cum, din punctul său de vedere, logica vieții istorice pare pusă între paranteze. Iar acest lucru, după cum sa spus, are legătură directă cu unele hermeneutici de astăzi. Legătura poate fi sesizată atât sub forma unei moșteniri active, deși estompate, cât și în reactivarea unor criterii după care nonsensul este identificat și proscris. De regulă, destule gesturi și credințe străine ne apar lipsite de sens. Uneori
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
că Tertulian face încă un pas, dincolo de această logică. Revine la ideea radicalei neasemănări între cele create și cele necreate, ca să recunoască în definitiv paradoxul absolut al Întrupării. Iar acest eveniment nu se rezolvă în datele logicii sau ale unei hermeneutici neutre. Nu cred că e nevoie să aruncăm în joc o altă interpretare, cumva mai potrivită decât cele două de mai sus. Nu aceasta - posibilitatea unei interpretări juste - este adevărata miză a celor afirmate de Tertulian. Aș îndrăzni chiar să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a unor nonsensuri 19, 28, 133, 136, 192 H hazard 75 (n. 59) hermeneutică 46, 91, 150, 160 (n. 158) (vezi și „interpretare“) hiperbolic 66, 84 homo novus 73, 74 I imagine 15-16, 17, 25-26, 31, 32 (n. 17), 49-50, 72-73, 75, 81, 95-96, 105, 119 (n. 107), 140 (n. 139), 192 ~ străină sensului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii, îi arată că "nu obiecte colecționase bătrânul, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o rafinată voluptate, interesat de experiențe psihologice. Dragostea pare să aibă și un aer experimental, de joc superior. Doar târziu, după epuizarea unor etape, devine expansiv, pasional. Până atunci, pasiunea sa se consumă cerebral, ca un pretext al simțirii și hermeneuticii. Intelectualul are o bogată imaginație cazuistică. Am putea spune că se abandonează euforic raționamentelor ipotetice multiple. Țesătura de presupuneri înseamnă o trăire de gradul doi în izolarea netulburată a camerei și a scrisului. Ca-n Amintiri, ezitările determină proliferarea raționamentelor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de teribila sabie curbă asiatică, din oțel de Damasc, renumitul agen clich, aceasta, desigur, în contextul istoric în care nu se cunoștea nimic, absolut nimic, despre fenomenalele katana japoneze. Da..., da..., da..., dar se manifesta, cumva, în șuvoiul compact al hermeneuticii, un element nelalocul lui, un fapt supărător, un ce, pe care Fratele îl intuia frustrant, nereușind să și-l clarifice. Drept pentru care, se decide să treacă din nou în revistă încăperea, metodic, panoramându-i fără sfială ungherele, suind c-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]