952 matches
-
motive importante: primul privește mutația postmodernismului către/în postmodernitate trăsăturile sale se regăsesc în contextul vieții cotidiene, sunt inserate în condiția globală în care trăim. Al doilea motiv se referă la transformarea postmodernismului într-o categorie interpretativă, într-un instrument hermeneutic. Aceste caracteristici mă interesează în mod particular, deoarece aceasta este și perspectiva pe care o abordez în general asupra acestui concept. Dincolo de complexele dispute care au avut loc fie plecând de la termen, fie în interiorul său, mă interesează în mod fundamental
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință de a căuta soluții noi la problemele discutate. Unele dintre ideile ce vor fi reluate mai târziu din perspectivă postmodernă sunt teoretizate chiar acum, dar ele se subsumează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
producției de bunuri este oarecum depășită de situația în care societatea se preocupă mai mult de producerea de semne și imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă un motiv al distanțării de acest nucleu hermeneutic. Așadar, privită din perspectiva logicii sociale a consumului, Baudrillard susține că analiza poate fi realizată pe cel puțin două paliere: cel al procesului de semnificare și de comunicare (consumul reprezentând un sistem de schimb, dar și un limbaj specific) și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
început ale lui Jean Baudrillard, acest cod dominant este modelul teoretic marxist și semiotic, care îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema noțiunilor și ierarhiilor marxiste. Într-o metafizică a codului, valoarea este pur tactică, având și ea structura unui cod care deține operațiile de comandă și de control, devenind un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mișcare și pentru care încadrările stabile reprezintă în general un nonsens. În urma acestei analize, am extras o altă direcție importantă pe care am asumat-o ca esențială tezei, și anume abordarea postmodernismului sub semnul unei categorii interpretative, al unui instrument hermeneutic. Importantă pentru demersul de față a fost considerarea postmodernismului drept filtru prin intermediul căruia sunt interpretate istoria, filosofia, discursul. Perspectiva aceasta a conferit retoricii un rol special, mulți critici considerând chiar că ea ar reprezenta cadrul cel mai prielnic de înțelegere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantapolitica ar putea fi cheia adevărată a enigmei terorismului românesc. 6. În materie de teroriști i-am depășit și pe americani Urmează apoi alte două variante hermeneutice ale fenomenului terorist din decembrie '89. Prima recunoaște în aceste corpuri de elită ale morții o realitate generică, oarecum diferită, și anume forțele fidele lui Ceaușescu. Teoria a fost mediatizată de Teodor Brateș, atunci cînd acesta a făcut corecția la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru obținerea unui anumit rezultat sau scop (chiar dac] nu este indicat). Dar dac] este vorba de un mandat, atunci persoană este obligat] s]-l înf]ptuiasc]. Mimamsa a dezvoltat riguroasă hermeneutic] a dharmei, care a adus recunoașterea școlii și care s-a dovedit a fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai tarziu. Cele mai cunoscute texte, cunoscute sub numele de Dharmashastras, dintre care cele mai relevante sunt Cartea legilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cărora se petrece chiar legătura cu tradiția. Hermeneutica filosofică rezolvă multe probleme ale raportării la tradiția ("istorică", poate istoric-naturală) eficace (corespunzătoare "conștiinței eficacității istorice", Wirkungsgeschichtliches Bewusstsein, despre care vorbește Gadamer). Astfel, "jocul" la care suntem participanți potrivit chiar și perspectivei hermeneutice -, cel social, intersubiectiv, public, are propriile reguli, iar fiecare dintre noi are șansa de a se raporta la regulile jocului într-un mod "liber", folosind spontaneitatea proprie ființării care de fiecare dată are sensul ființării omenești. În plus, jocul însuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o numesc non-judicativă, deși va fi aplicată tot asupra judicativului însă nu celui constitutiv, redus deja la timp, ci aceluia regulativ, a cărui situație logică și fenomenologică se va lămuri prin aplicarea primei reducții este, în esența sa, de tip hermeneutic, fiindcă recuperează originea istoric-naturală a evenimentului autonomizării gândirii, "lumea vieții" umane care a privilegiat, la un moment dat, "fenomenul" timp judicativ (gândirea autonomizată prin ea însăși), și care a fost, cumva, suspendată în chiar istoricitatea sa, prin aplicarea reducției judicative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
metodă, lucrarea lui Gadamer. În finalul Părții a doua, II, 3, c): "Preeminența hermeneutică a întrebării", se spune că întrebarea deschide "obiectul" interpretării, istoric în esența sa, aparținând tradiței; așadar, întrebarea este dovada interpelării venite dinspre obiect către subiectul interpretării (hermeneutic), mai bine zis, dinspre orizontul celui dintâi către orizontul celui de-al doilea, în sensul fenomenului "fuziunii orizonturilor", propriu scenariului hermeneutic. Punerea întrebării deschide acel obiect, pentru ca acesta să-și elibereze sensul, care, desigur, nu aparține nici doar obiectului ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectul" interpretării, istoric în esența sa, aparținând tradiței; așadar, întrebarea este dovada interpelării venite dinspre obiect către subiectul interpretării (hermeneutic), mai bine zis, dinspre orizontul celui dintâi către orizontul celui de-al doilea, în sensul fenomenului "fuziunii orizonturilor", propriu scenariului hermeneutic. Punerea întrebării deschide acel obiect, pentru ca acesta să-și elibereze sensul, care, desigur, nu aparține nici doar obiectului ca atare (de exemplu, conștiinței determinate care a produs o operă de artă), nici doar celui care interpretează (care ar transforma în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul ce ne împrejmuiește în calitatea noastră de a fi cei ce întreabă și cei afectați de cuvântul tradiției."29 Tocmai de aceea, "obiectul" poate fi provocat pentru a intra oricând într-o relație hermeneutică; înțelegerea, ca scop al experienței hermeneutice, este posibilă tocmai pentru că interpelarea dinspre tradiție către un subiect poate veni oricând: totuși, numai atunci când acesta din urmă "știe" să interogheze el însuși ... întrebarea venită dinspre tradiție: "A înțelege o întrebare înseamnă a o întreba."30 Reflexivitatea întrebării, a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseamnă a o întreba."30 Reflexivitatea întrebării, a celui care este afectat de ea (un subiect istoric ce se raportează la tradiție) și a celui deschis de ea (tradiția însăși, "concentrată" într-un "obiect" al ei), intrate, toate, în scenariul hermeneutic, se pot petrece, desigur, într-un mod "judicativ"; de altminteri, așa se întâmplă de regulă. Dar tocmai această reflexivitate care face cu putință ceea ce am putea numi "întrebarea întrebării" se poate păstra pe sine însăși într-un "deschis" semnificativ pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai tehnică și mai "încorsetată" de anumite reguli privind înaintarea către ceea-ce-este dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege elementele din structura judicativului constitutiv pe care le reface. Fiecare este însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că fiecare "jucător" poate avea propria sa linie reductivă sau reconstructivă. De asemenea, ambele se desprind de sensul de analitică și de dialectică (sau măcar încearcă), deși au rosturi inițiale subordonate acestora. Cele patru operații nu sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta paradoxală, de schimbare a sensurilor judicativ și non-judicativ între ele, îi este specifică analiticii existențiale și despre ea va fi vorba mai departe. Punctul sigur, apodictic, socotit mai sus, nu poate fi decât temeiul însuși, raportat la tradiție; dar, hermeneutic vorbind așadar chiar în sensul unei bune lecturi a textelor filosofice vechi modalitatea prin care acesta este lăsat să survină nu poate fi decât în sensul unei "relații", unei "corespondențe", unei "comuniuni", cu ceva care este în stare (are "capacitatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe linie de conținut - vizarea responsabilă a comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc. Despre valoarea acestui volum? Întrezărim cel puțin două registre de evidențiere a acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să subliniem divergența epistemologică fundamentală dintre abordările medicală și cognitiv-comportamentală, pe de o parte, și abordarea psihodinamică, pe de altă parte: primele două se bazează pe raționamentul experimental pentru a studia fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comparabili. Aceste legi nu pretind să explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea sa. Ele nu sunt „adevăruri” intangibile și imuabile, ci sunt susceptibile de a fi schimbate sau infirmate (criteriu de falsifiabilitate) în funcție de evoluția cunoștințelor în domeniu. Raționamentul hermeneutic Abordarea psihodinamică se bazează pe postulatul conform căruia, persoana fiind o istorie, „certitudinea științifică în cazul respectiv nu se sprijină pe o demonstrație experimentală în maniera în care aceasta este utilizată în cadrul științelor naturii... este vorba despre a înțelege și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o istorie, „certitudinea științifică în cazul respectiv nu se sprijină pe o demonstrație experimentală în maniera în care aceasta este utilizată în cadrul științelor naturii... este vorba despre a înțelege și nu despre a explica”. La fel ca și în științele hermeneutice, demersul diagnostic adoptă un raționament bazat pe interpretare în scopul de a face inteligibil sensul latent al conduitelor. Analiza datelor se sprijină mai ales pe un proces de gândire non discursiv ce privilegiază intuiția. Aceasta permite înțelegerea sensului unei conduite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe celălalt. Introducerea cognitivismului, a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea sa (Gestalt) și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
19,9.29). Corelarea dintre bămâ și unele descoperiri arheologice denumite astfel (precum la Tel Dan) este, de asemenea, deosebit de problematică, pentru că definirea acestor locuri de cult ca „locuri înalte” cade în riscul de a intra într-un cerc vicios hermeneutic după care, bămâ fiind o platformă de cult înaltă, orice suprafață de cult din afara cetății ar putea fi clasificată drept bămâ. Unele studii recente despre bămâ (Gleis, 1997; Fried, 2002), cu o anumită prudență, consideră mai plauzibil că prin acest
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
acordat Ewei Domanska, poate și pentru că fiecare viitor istoric gândește altfel și gândește altceva în raport cu aceleași teme, problematici care le-au reținut atenția istoricilor din trecut. Astfel avem de a face cu o pluralitate de interpretări și/sau de tehnici hermeneutice pe un același fond tematic. Incompatibilitatea dintre istoria-dinamică și istoria ca mod de a scrie și de a gândi au avut un efect epistemologic în constituirea teoriei istorice și politice. Coerența, ordinea, claritatea argumentelor sunt produse ale culturii scrise moderne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Numai într-o societate de sorginte latină Vorbele (din vânturile mediatice) devin "importante" în raport cu faptele concrete și umane. Decalajul de gândire, de practică social-politică între societățile gintei latine și cele nordice sunt evidente. Multe vorbe, puține fapte... Sărăcii enunțiative, acte hermeneutice par excellence, dar și imobilitate social-politică. Foucault a fost o excepție de la mediul social și intelectual francez, care, astăzi, l-a brand-uit. El se află în zodia celor de la Miazănoapte... Mai aproape de nordici, mai aproape de saxoni, dar într-un spirit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de idei, cunoașteri cardinale. Acești tineri sunt precum peștii din apă. Se mișcă în diverse direcții, în funcție de anumite interese (personale) și în funcție de ceea ce spun "autoritățile" (de cunoaștere sau social-politice). În cunoașterea umanistă, nu există autorități decât pentru creierele slabe, setate hermeneutic, incapabile să dezvolte o cunoaștere plurală într-un anumit domeniu. Ceea ce există sunt intelectuali originali (Febvre, Braudel, Foucault, White) ale căror cunoașteri ne ajută să înțelegem mai bine diverse subiecte, idei și poziții epistemologice din infinitul cunoașterii. Cunoașterea nu are
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de rațiune (logică, retorică). Ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este decât o derogare de la intuiție, de la exersarea acestei practical philosophy of mind, în favoarea unor recitări de pattern-uri logice, retorice și hermeneutice, având un efect de câine palvovian în cunoașterea umanistă. Conceptul de mind ar fi bine să-l înțelegem drept un raport spirit-minte. Cunoașterea nu este doar un angrenaj teoretic, nici un mijloc pentru a atinge unul sau mai multe scopuri practice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]