1,344 matches
-
INCIDENȚA/PREVALENȚA [2-4] 2,5 % (SUA, Europa), crește cu vârsta (8-13 %); etiologia reumatică 10-15 % [6]. LEZIUNI Fibroză valvulară, deformare valvule, calcificare în valvule și inelul aortic, sudarea comisurilor, diminuarea progresivă a orificiului aortic, modificarea indexului de stenoză (cm2/suprafață corporală). Hipertrofia VS apare ca răspuns la modificările de mai sus. Se apreciază că numărul de miocite este fix la naștere: hipertrofia reprezintă o mărire a miofibrilelor producând creșterea miocitelor în grosime nu în lungime. HVS este concentrică (menține volumul VS). Crește
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
calcificare în valvule și inelul aortic, sudarea comisurilor, diminuarea progresivă a orificiului aortic, modificarea indexului de stenoză (cm2/suprafață corporală). Hipertrofia VS apare ca răspuns la modificările de mai sus. Se apreciază că numărul de miocite este fix la naștere: hipertrofia reprezintă o mărire a miofibrilelor producând creșterea miocitelor în grosime nu în lungime. HVS este concentrică (menține volumul VS). Crește colagenul interstițial, dar nu fibroza. HVS inițială permite creșterea presiunii VS pentru menținerea CO debit cardiac prin stenoză fără disfuncție
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
marginea stângă a sternului inferior se accentuează în inspirație, cu iradiere limitată Abdomen: ficat pulsatil, ascită. Diagnostic: clinic, ecocardiografic, hemodinamic. Imagistică: • Radiografie AP: AD crescut în dimensiuni • Radiografie laterală - VD obliterează spațiul retrosternal, ceea ce indică creșterea în dimensiuni a VD (hipertrofie, dilatare) • Ecocardiografie: Diferențiază stenoza tricuspidă de insuficiență. Cateterismul cardiac nu este necesar în multe cazuri. Examenul color Doppler evidențiază regurgitarea tricuspidă în AD. Aria de regurgitare care ocupă o mare parte din AD indică o IT severă, orificiul insuficient efectiv
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
la nivelul fasciculului Hiss sau chiar sub acesta. Atunci când tahicardia ventriculară are forma unei succesiuni de trei sau mai multe contracții ventriculare premature poate duce la fibrilație ventriculară. Cauzele tahicardiei ventriculare pot fi cardiopatia ischemică, miocarditele de diferite etiologii, hipertrofia patologică sau dilatația cardiacă, dar și hipokaliemia. O formă particulară de tahicardie ventriculară este tahicardia ventriculară de tract de ejecție al ventriculului drept. Mecanismul de producere este o sensibilizare cardiacă la adenozină, tulburarea putând să apară în cursul efortului fizic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
insuficiența cardiacă se realizează prin creșterea frecvenței contracțiilor cardiace, iar pentru a corecta scăderea forței de contracție miocardul se hipetrofiaza, reușind să expulzeze un volum sistolic suficient. Aceasta compensare este însă de scurtă durată, deoarece după un anumit grad de hipertrofie miocardica, forța contractila scade, conform legii lui Frank-Starling. Cardiomiopatiile pot fi de tip hipertrofic, restrictiv, dilatativ, peripartum, cu determinism genetic sau consecința alcoolismului, bolilor infecțioase, terapiei cu citostatice, unor boli neuromusculare ori a diabetului zaharat. Cardiopatiile pot fi cauză de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
intracardiacă din timpul sistolei și ca urmare se dilată (are loc expansiunea camerelor inimii). Aritmiile cardiace pot induce scaderea debitului cardiac dar relația poate fi și reciprocă, în sensul că o cardiomiopatie poate fi cauza unei tulburări de ritm cardiac. Hipertrofia cardiacă poate fi patologică, de tip concentric, caz în care are loc remodelarea arhitecturii ventriculare cu micșorarea camerelor, sau fiziologică, de tip excentric, cu creșterea dimensiunilor camerelor ventriculare. În hipertrofia cardiacă patologică are loc creșterea ratei apoptozei miocardocitelor și creșterea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
o cardiomiopatie poate fi cauza unei tulburări de ritm cardiac. Hipertrofia cardiacă poate fi patologică, de tip concentric, caz în care are loc remodelarea arhitecturii ventriculare cu micșorarea camerelor, sau fiziologică, de tip excentric, cu creșterea dimensiunilor camerelor ventriculare. În hipertrofia cardiacă patologică are loc creșterea ratei apoptozei miocardocitelor și creșterea acesora mai mult în grosime, în timp ce fenotipul hipertrofiei cardiace excentrice este cu creșterea volumului celulelor musculare cardiace prin adăugarea de sarcomere în serie și în paralel (grosimea crește proporțional cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
caz în care are loc remodelarea arhitecturii ventriculare cu micșorarea camerelor, sau fiziologică, de tip excentric, cu creșterea dimensiunilor camerelor ventriculare. În hipertrofia cardiacă patologică are loc creșterea ratei apoptozei miocardocitelor și creșterea acesora mai mult în grosime, în timp ce fenotipul hipertrofiei cardiace excentrice este cu creșterea volumului celulelor musculare cardiace prin adăugarea de sarcomere în serie și în paralel (grosimea crește proporțional cu lungimea). Hipertrofia fiziologică poate fi indusă de sarcina sau de exercițiile aerobe, cauzele celei patologice fiind stenoza aortică
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
patologică are loc creșterea ratei apoptozei miocardocitelor și creșterea acesora mai mult în grosime, în timp ce fenotipul hipertrofiei cardiace excentrice este cu creșterea volumului celulelor musculare cardiace prin adăugarea de sarcomere în serie și în paralel (grosimea crește proporțional cu lungimea). Hipertrofia fiziologică poate fi indusă de sarcina sau de exercițiile aerobe, cauzele celei patologice fiind stenoza aortică, hipertensiunea arterială sau tulburări de dezvoltare. În timp ce antrenamentul de rezistență are ca efect creșterea volumului sistolic, a presiunilor intraventriculare, dilatația și creșterea ușoară sau
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
creșterea presiunii sistolice peste 140 mm Hg, în timp ce presiunea arterială diastolica rămâne la valori normale, sub 90 mm Hg. Sunt cercetări care au evidențiat că o creștere exagerată a tensiunii arteriale sistolice ca răspuns la efortul fizic este asociată cu hipertrofia ventriculului stâng [36]. O formă particulară de HTA este creșterea excesivă a presiunii arteriale în cursul exercițiilor fizice (creșterea tensiunii arteriale sistolice între 200 și 230 mm Hg în cursul exercițiilor dinamice la subiecți normotensivi). Un procent semnificativ din aceste
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cursul exercițiilor fizice (creșterea tensiunii arteriale sistolice între 200 și 230 mm Hg în cursul exercițiilor dinamice la subiecți normotensivi). Un procent semnificativ din aceste persoane cu hipertensiune izolată de efort urmează să fie diagnosticate cu hipertensiune arterială cronică. Dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi este dependenta mai mult de presiunea sistolică medie din cursul unei zile decât de ascensiunile tensionale izolate provocate de exercițiile fizice, iar tratamentul medicamentos al hipertensiunii de efort nu este recomandat decât dacă reducerea în greutate, restricția consumului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
scăderea debitului ventilator și apariția insuficienței respiratorii hipercarbice. Atelectazia pulmonară, retracția întregului plămân sau a doar a unui lob al acestuia, poate avea etilogie congenitală, infecțioasă (consecința unei bronșite sau bronhopneumonii), sau compresivă, caz în care se poate complica cu hipertrofie cardiacă sau cu tulburări de creștere dacă survine în copilărie. Colapsul pulmonar este însoțit de insuficiență respiratorie, pacientul având aspect cianotic. Emfizemul pulmonar, ce are drept consecință hiperinflația pulmonară (creșterea volumului rezidual și a capacității reziduale funcționale) datorită ruperii pereților
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
normalizarea tensiunii arteriale). În schimb rinichiul ischemic secretă excesiv renina, care prin sistemul renină-angiotensină-aldosteron duce la creșterea tensiunii arteriale, cu repercursiuni pentru adaptarea cardiovasculară la efort. Acest mecanism fiziopatologic caracterizează hipertonia renală, hipertensiunea arterială provocată de angiotensina II putând induce hipertrofie cardiacă, a cărei consecința poate fi în continuare insuficiența cardiacă și scăderea capacității de efort. Una din reacțiile adaptative la această modificare este creșterea debitului sangvin renal, prin poliurie rinichii reușind să mențină o concentrație sangvină în limite normale a
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
la macrosomie sau gigantism, iar dacă survine la adult, la acromegalie. Acromegalia, consecința hipersecreției de somatotrop după închiderea cartilagiilor de creștere (este diagnosticată de obicei la adulți de vârstă mijlocie, fiind consecința unui adenom hipofizar), se soldează nu numai cu hipertrofia mușchilor striați, viscerelor, îngroșarea oaselor și modificarea trăsăturilor faciale, dar, dacă nu este diagnosticată și tratată în timp util, duce la diabet de tip II, hipertensiune arterială, polipoză rectocolică, artrită, hipertrofie cardiacă. Hiposecreția de hormon somatotrop în cursul perioadei de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
consecința unui adenom hipofizar), se soldează nu numai cu hipertrofia mușchilor striați, viscerelor, îngroșarea oaselor și modificarea trăsăturilor faciale, dar, dacă nu este diagnosticată și tratată în timp util, duce la diabet de tip II, hipertensiune arterială, polipoză rectocolică, artrită, hipertrofie cardiacă. Hiposecreția de hormon somatotrop în cursul perioadei de creștere se soldează cu nanism hipofizar, caracterizat prin păstrarea proporțiilor corporale. Copiii cu nanism hipofizar au mai puține fibre musculare striate, consecința fiind diminuarea forței musculare. În ceea ce privește modificările funcționale ale glandei
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
simptomele diabetului pot fi ameliorate prin exerciții fizice practicate cu moderație, care contribuie la scăderea rezistenței la insulină (prin diminuarea greutății corporale) și îmbunătățesc complianta vasculară. Obezitatea este definită ca o creștere ponderală peste 20% din greutatea ideală realizată prin hipertrofia și/sau hiperplazia țesutului adipos, în timp ce prin supraponderabilitate se înțelege creșterea greutății fără participarea obligatorie a masei țesutului adipos. În funcție de surplusul de țesut adipos exprimat procentual față de greutatea ideală, obezitatea se clasifică în medie (+25 %), accentuată (+50 %), foarte accentuată (+75
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
corticotropină folosit în tratamentul afecțiunilor neurologice (encefalopatie mioclonică infantilă cu hipsaritmie, scleroză multiplă) și a celor de natură autoimună sau alergică (boli reumatice, pemfigus, psoriazis, eczeme cronice severe, colită ulceroasă). Reacțiile adverse includ manifestări alergice, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă congestivă, hipertrofie miocardică reversibilă (administrarea îndelungată a unor doze mari la nou-născuți și copii), convulsii, vertij. Unele efecte adverse vizează direct aparatul osteo-condromuscular: miopatie steroidică, sarcopenie, osteoporoză cu fracturi patologice, rupturi tendinoase, necroză de cap femural sau humeral. Tratamentul cu corticotropine poate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și metroragiilor, sunt dotați cu puternice efecte anabolizante. Datorită efectului de stimulare a sintezelor proteice mai sunt folosiți în tratamentul bolilor cu bilanț azotat negativ, osteoporozei, arsurilor, pentru stimularea consolidării fracturilor. Reacțiile adverse pot consta în închiderea cartilagiilor de creștere, hipertrofia benignă sau cancerul prostatic, icter colestatic în caz de modificări ale funcției hepatice, hipercalcemie, edeme. Administrați la femei pot induce fenomene de virilizare, iar în timpul sarcinii virilizarea fătului de sex feminin. Steroizii anabolizanți sunt contraindicați și în caz de hipertensiune
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
legată de alte afecțiuni cu componentă autoimună: tiroidite autoimune, artrită reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, tumori timice sau pulmonare. Diminuarea funcției contractile a mușchilor striați nu este doar consecința oboselii, ci se poate datora și distrofiilor, atrofiei musculare, sau chiar anumitor hipertrofii. Atrofia musculară semnifică scăderea dimensiunilor și forței mușchilor. Poate fi cvasifiziologică, manifestându-se la grupele musculare care nu sunt folosite decât în mică măsură (indivizi sedentari), iar după vârsta de 45 de ani afectează progesiv toți indivizii, fiind denumită „sarcopenie
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt boli inflamatorii ale țesutului muscular, de etiologie autoimună, mușchii fiind tumefiați și de consistență dură, dureroși la presiune, iar în cazuri severe fiind prezentă și disfagia. Extinderea sistemică a inflamației de origine autoimună este exprimată prin dureri articulare, febră, hipertrofia ganglionilor. Artrita acută poate avea la origine și tulburări metabolice. Astfel, artrita acută gutoasă (cauzată de creșterea concentrației plasmatice de acid uric, cu depuneri de urat monosodic monohidrat) are o formă clinică de artrită monoarticulară, mai frecvent localizată la membrele
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
determinând o creștere de trei ori a riscului de apariție a cardiopatiei ischemice și a infarctului miocardic, în comparație cu o TAS < 135 mm Hg [36, 37]. Totodată, la acestea, complicațiile cele mai frecvente ale HTA sunt reprezentate de accidentul vascular cerebral, hipertrofia ventriculului stâng și disfuncția diastolică stângă [22]. Există câteva diferențe între sexe legate de prevalența hipertensiunii arteriale și factorii determinanți ai acesteia [8]. Aceste diferențe pot fi atribuite în mare măsură factorilor genetici (cromozomul X sau Y), respectiv genelor care
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
joase, ceea ce induce frecvențe cardiace mai mari și o reflectare precoce a undelor de puls arterial. Aceste particularități se răsfrâng asupra tensiunii arteriale sistolice, diastolice și asupra presiunii de puls; factorii hemodinamici menționați pot explica diferențele înregistrate între sexe în ceea ce privește hipertrofia ventriculară stângă, hipertensiunea sistolică izolată sau complicațiile apărute după un eveniment coronarian acut [24]. Femeile premenopauzale au o tendință mai scăzută de a dezvolta hipertensiune față de bărbații corespondenți, dar la vârste înaintate (65-75 ani) există o creștere accelerată a prevalenței
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
pot stimula direct secreția și producția de hormoni natriuretici de la nivelul cardiomiocitelor [34]. Pe de altă parte, peptidele natriuretice cardiace pot exercita efecte protectoare asupra vaselor și cordului, cum ar fi: vasodilatație, stimularea diurezei și natriurezei, precum și inhibarea proceselor de hipertrofie, fibroză și apoptoză [28]. Aceste acțiuni se pot exercita fie direct, fie prin inhibarea sistemului renină angiotensină-aldosteron a sistemului nervos simpatic și a stimulării eliberării de endotelină și vasopresină [34]. Sunt de menționat trei mari studii destul de recente care au
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în ceea ce privește remodelarea (mai rar și mai puține femei prezintă dilatație), activarea bazală a sistemului peptidelor natriuretice cu efecte protectoare [16]. La bărbații cu insuficiență cardiacă, inima este dilatată și fibrozată, iar la sexul feminin cordul este mai mic și predomină hipertrofia miocitară [17, 18]. Studii efectuate pe animale au arătat că la femei estrogenii pot contribui la scăderea producției de colagen în condițiile existenței insuficienței cardiace [19]. Datele cu privire la simptomatologia clinică a insuficienței cardiace sunt controversate. Cu toate acestea, majoritatea studiilor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Cardiologie Recuperare [25]: 78,2%, respectiv 85% dintre femei au avut FE > 40% în anul 2006 vs anul 2009 (figura 5.1). Nu au existat în acest sens diferențe cu privire la diferitele grupe de femei cu insuficiență cardiacă luate în studiu. Hipertrofia ventriculară stângă concentrică și mărirea atriului stâng apar frecvent în insuficiența cardiacă cu FE prezervată, modificări prezente mai frecvent la femei decât la bărbați odată cu înaintarea în vârstă. Încă de la pubertate dimensiunea VS este cu 15-40% mai mică la femei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]