1,324 matches
-
narează aventurile de tip burlesc (înfățișate sub forma unui drum, a unei căi de acces la propriul destin) la care sunt părtași naratorul Encolpius, Ascyltos și mai tânărul Giton ("mărul discordiei"), încercând să trăiască de pe o zi pe alta, prin hoții și păcăleli de proporții mai mici sau mai mari după ce au părăsit, printr-un șiretlic, locul unde până atunci benchetuiseră. Pe la jumătatea drumului, locul lui Ascyltos este luat de vicleanul și mult mai vârstnicul poet Eumolpus, un vestigiu de imoralitate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
inegalitățile de atitudine manifestate de părinți față de copil se transformă În adevarate situații traumatizante pentru copil, apare coflictul de adaptare și copilul este posibil să se Înscrie pe căi greșite ca: accese de mânie, furie, crize de violență, reacții revendicative, hoții, vagabondaj, atitudini depresive, negativism, alcoolism, droguri, prostituție, etc În general, părinții a caror copii au o conduită greșita au cam aceleași concepții: sarcina lor, a părinților este de a asigura hrana și Îmbrăcămintea necesară, condiții de studiu acasă, iar În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pedepse aspre, ca tragerea în țeapă, Vlad Vodă Țepeș a îngrozit foarte tare pe cei necinstiți și pe hoți. Nimeni nu mai cuteza să și însușească un lucru ce nu-i aparținea. Vodă a vrut să vadă dacă necinstea și hoția au dispărut din țară. A pus la o fântână cu apă bună, la o răscruce de drumuri, o cupă de aur mare și minunată. A zis: «Să bea drumeții cu ea apă rece, dulce și bună, și s-o așeze
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de Silviu Brucan, Dumnezeu să-l ierte, de ce cameleon politic mai era. Unul dintre cele mai bizare paradoxuri ale poporului acesta, care deocamdată nu a ajuns ca să se ridice copăcel în picioare, se naște din relația lui cu ideea de hoție, veșnica lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală purtarea acestui popor când pe de o parte, leagănă la pieptu-i puzderie de mari tâlhari naționali, cărora le dă grijuliu să sugă euroi direct
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
urechi leit ca ale politicianului și pe măgărița Monica Macovei (cu are breton exact ca al Monicăi Macovei). Dar nu despre asta voiam acum să vorbesc ci de marota ceea a românilor, născută din timpuri imemoriale, vizavi față de ideea de hoție. Am spus mai sus despre cei care sug fără grijă la pieptul generos al bugetului, dar sincer vă spun, nu trag speranță c-am să văd vreodată în România pușcării burdușite cu marii căpcăuni înghițitori de autostrăzi, care rămân doar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
copii neștiutori sistemul capitalist, ca pe unul prosper și demn. Vorbeau cu gura plină de cuvinte, despre drepturile omului, dar în cei 21 de ani scurși din 89, românii au înțeles foarte bine, cred eu, care sunt regulile capitalismului: minciuna, hoția, politicianismul găunos, sărăcirea galopantă a tuturor celor dezavantajați de soartă, un sistem de valori inversat în care analfabetul care din întâmplare are bani, este văzut drept elită a societății, crima organizată, genocidul unor popoare întregi pentru a le fura bogățiile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
când se pare că se va sfârși procesul din lipsă, de suflu patriotic. Păcat că în această carte nu se consemnează și mărimi de genul, cele mai mari găuri la buget, cele mai teribile țepi date electoratului, cele mai mari hoții din banii publici. Aici cred că am fi recordmeni absoluți. C-așa-i românul când se mai prostește... Imuni ca oaia căpiată Grozavă idee au avut vreo câțiva români ca zestrea culturală a timpurilor pe care le trăim să nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acel nefast an 1996, când românului i s-a părut că nu-i deloc bine, ca să-i fie bine, și a adus la putere prin vot, acea ciumă neagră, coaliția CDR, acea coaliție spurcată de partide distructive și puse pe hoție, în cap cu PNȚcd, coaliție care chiar din primele zile au schimbat sloganul „Nu ne vindem țara, ci o dăm bucată cu bucată". In primul rând s-a decretat că întreaga industrie românească nu este decât un morman de fier
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a fi vândute la fier vechi! Și asta chiar de pe liniile ferate aflate în funcțiune, care asigură circulația trenurilor de călători. Pretutindeni, simbolurile muncii cinstite a unui popor întreg sunt demolate, iar în locul lor se înalță, sfidător și sălbatic, simbolul hoției și al jafului la drumul mare. Case cât Piramida lui Keops, cu sute de turnulețe, cu piscine și grădini zoologice private, cu paznici și câini gata să te sfâșie, iar nu prea departe, vezi amărășteni care dorm pe sub poduri. Sub
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
speranțe pentru viitor, dar când urmează imediat „în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" gata, a făcut-o fiartă fiindcă, se știe acum prea bine, pe ce s-au clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă nu te-ai aștepta să vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul, în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când nimeni nu se aștepta, pac, trage individul ca la „Răsboiul", în cine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prin fața intrării principale a castelului comportă diferite neplăceri. Noul proprietar a propus o finanțare primăriei din Grosrouvre pentru a-i schimba ruta. Consiliul municipal s-a pronunțat împotriva a ceea ce i s-a părut a fi o ilegalitate și o hoție. François Pinault, adevărat prinț și zelos castelan învățăcel a finanțat totuși amenajarea celor paisprezece stațiuni ale via crucis din biserica satului. astfel la indicatorii de durată, la semnele care îi pot înscrie pe nou-veniți într-un timp de lungă durată
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
scrie sora. Hai, butucii! Se aduc butucii) GLOUCESTER: Dă-mi voie să te rog să nu faci astfel. Greșit-a mult, si regele, stăpînu-i Îl va must. Pedeapsă ce-ai propus, Numai la josnici, de nimic borfași Se dă, pentru hoții, vulgare vini. Iar regele se va simți-insultat De-a fi-așa rău tratat în mesageru-i, Încît să-i pui butucii. CORNWALL: Eu răspund. REGAN: Surorii mele i-ar fi mult mai rău Ca un curtean i-a fost jignit, bătut
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai aștepta să nu vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când nimeni nu se aștepta, pac, trage ca la „Răsboiul”, în cine credeți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
erau prezenți la slujbă, în timp ce activiștii de partid, de teamă să nu fie sancționați, se ascundeau care-încotro. Dacă mă gândesc bine, în cei aproape cincisprezece ani de activitate, nu am văzut nici familii destrămate și nici cazuri de crimă sau hoție. Puteai să te plimbi liniștit pe unde îți poftea inima și la orice oră de zi sau de noapte, fără teama de a fi tâlhărit. Era o așezare de oameni harnici și credincioși... Asta era! Dumneavoastră ați venit în sat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
diavol „cu credință foarte puternică și cu o conștiință neîndoielnică” și îi îndeamnă pe credincioși să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră închinarea la idoli și superstițiile ca păcate grave, enumerându-le înaintea omuciderii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sfârșit administrația bandiților roșii au căzut în mreaja foarte fină pe care d. Moldoveanu i-a întins-o de luni încoace. Deodată cu arestarea d-sale, care trebuie să-i fi cauzând bucurie, se va descoperi o rețea întinsă de hoții și falsificări liberale, încât temnițele nu vor fi destul de largi pentru a încăpea pe marele partid."138 La 26 mai 1879, revine: Cine poate spune, de exemplu, câte abuzuri, câte crime s-au comis și de cătră stat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, cât ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki."210 Golubițki regretă că mass-media din Rusia au ocolit și ocolesc subiectul, admițând punctul de vedere oficial că tezaurul românesc nu este o problemă de actualitate, ci un trecut istoric ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Munca-i grea, obositoare, Ea aduce bunăstare. Dar din ’90 încoace, Multora nu le mai place. Fuga de muncă, disprețul față de această inestimabilă însușire umană, au provocat declinul economic și moral al României postdecembriste (alături de celelalte rele: corupția, evaziunea fiscală, hoția, nesocotirea legilor, inflația, fiscalitatea împovărătoare, economia subterană, devalizarea băncilor, sărăcia etc.). Oamenii care muncesc pe bani puțini, și care abia își asigură supraviețuirea, dezavuează politica de protecție socială a Guvernului, care se laudă cu sumele tot mai mari acordate nevoiașilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îmbogățiților peste noapte; Când criza economică este acompaniată de criza morală, ca expresie a unei societăți grav bolnave; Când tineretul debusolat este tot mai expus și agresat de cele două mari nenorociri ale lumii contemporane: SIDA și drogurile; Când nemunca, hoția și cerșetoria s-au instalat confortabil în locul muncii și al cinstei; Când cei mai buni tineri absolvenți ai învățământului superior iau drumul străinătății pentru a-i îmbogăți și mai mult pe bogații lumii; Când economia subterană, evaziunea fiscală și blocajul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
bună a fost înșelată, sechelele comunisto-securiste bîn-tuie peste tot și stăpînesc "principalele mijloace de producție", nici o ideologie coerentă nu prin-de contur, ca să nu mai vorbim despre mizeria din politica noastră, despre bolile crîncene care ne bîntuie în proporții incredibile, despre hoție ca mod de viață ș.a.m.d. Nu am putut să-mi părăsesc țara, deși am avut prilejul, dar acum îmi pare rău că nu am făcut-o. Știu că și exilul are drama lui, dar e totuși o diferență
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
frauda și ingineria contabilă reprezintă unul și același lucru. Răspunsul este categoric „nu”. Dicționarul explicativ al limbii române definește frauda ca fiind: „înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; hoție.” Prin urmare, frauda are caracter negativ, încalcă legea și se pedepsește ca atare. Spre deosebire de fraudă, tehnicile de contabilitate creativă nu încalcă legea, ci doar o interpretează diferit, respectiv acționează la limita a ceea ce este legal, sau, altfel spus, respectă litera
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sat ca fiind cinstiți și gospodari se retrag, atunci când conștientizează responsabilitatea pe care urmează să o aibă și majoritatea nu o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor financiare și se tem de eventuale hoții. Ținând cont de această situație, am simțit nevoia de a prelungi aceste 15 zile cu o perioadă în care sătenii să meargă în alte sate care au demarat proiecte comunitare în schimb de experiență și pentru a dobândi încredere mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
17. I. Ioh. 60-63 V, p. 52 Bozóki. O glosă a manuscrisului de la Viena mai adaugă: „Cele șapte cozi sînt cele șapte păcate sau vicii prin care el #Sathanas## Îi mai ademenește Încă pe oameni, și anume: minciuna, adulterul, avariția, hoția, blasfemia, ura și discordia” (pp. 88-89 Bozóki). 18. I. Ioh. 61-63 D, pp. 54-55 Bozóki. „Șapte zile” se interpretează ca șapte zile divine, respectiv șapte secole; ibidem, p. 64. 19. I. Ioh. 67 D. 20. Idem, p. 54 Bozóki. 21
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]