3,545 matches
-
stihurile și melodiile interpretate de ea. (Mihail Sadoveanu) Din aburul pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cucerit de la început. I-a plăcut vocea plină de culoare, frazarea inteligentă, sinceritatea simțirii, dar i-a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și nealterat, ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la ureche. E, într-adevăr uimitoare! Transilvăneancă? m-a întrebat. Nu, i-am răspuns râzând. E dintr-o mahala a Bucureștilor. E la ea acasă în toată țara, ca orice artist
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în România, purta cu el o povară de mic copil, un blestem. A treia zi după ce s-a născut, mama lui a chemat ursitoarele, cum e obiceiul la români. Fiecare ursitoare a venit cu daruri alese pentru Gigel. Au încins hora în jurul leagănului și apoi una i-a ursit să fie frumos, alta să învețe bine, alta să fie norocos, alta să aibă o soție iubitoare și copii frumoși și sănătoși. Și când ursitoarele se întreceau cu daruri, care mai de
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
spurcați din răsărit Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?... Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare Când voit-a Dumnezeu să nu mai avem hotare? Milcovul, fratele tău, în clipa de mântuire, Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-o sorbire, Înălțând pe-a' lumii astru, dintr-un sânge, dintr-un lan, Roșu, galben și albastru, suflet dac, suflet roman, Liberi, sub același soare, ne-am unit pe veci moșia Și cu
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
ne mai stai în coaste, Din Ardeal la Chișinău, românească, mândră oaste, Toți copiii lui Traian și-ai lui Decebal în frunte, Fără paloș, buzdugan, tricolor vom face punte Peste malurile tale, peste lunci, dealuri, câmpii, Să te prinzi în hora mare, ca un frate să ne fii, Să nu ne mai fi povară, să ne-ajuți când ne-o fi greu, Să lași româneasca țară, cum ne-a dat-o Dumnezeu. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Prutul / Valeriu Cercel : Confluențe Literare
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului imagine: Vladimir Kush - Dark side of the moon scapă-mă Doamne de visul coșmar în care omul devine din ce în ce mai mult fiară ochii tâmplele ard frisonul nu întârzie să apară se încinge hora stăpânului cu biciul din sferele verzi ale cancerului urii sculptorul a încercat odată să o modeleze îi iese din daltă un fruct nu-l gustă nu-l vede răsucește mai departe dalta pe laturile ascuțite până la crud până la frumusețe arta
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
plimb prin țara cu nume de doină și de basm, sfinte plaiuri dacice ciobănite de Basarabi și Mușatini, printre salcâmii albi în floare se scurge mierea pe pământ, e calea raiului bătută de Cristosul cel de taină, unde fluturii dansează hora lor în roiuri prinși, unde dorm fântâni pe vizduri, înălțând la ceruri cumpeni, furând razele de lună, prin izvoare tăinuite, umplând ugerele lor; deși mă vântură lumina prin cenușa-n care dorm, eu mă simt atins de vrajă, dând mâna
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
Unirea care a dăruit 19 picturi, lucrări din expo z iția proprie (un gest extraordinar) cadou pentru cei premiați de către organi z atori. Seară, ca și cea precedentă a fost minunată, întreaga poenita din fața porții maramureșene a fost încinsă o hora de către sași, maghiari, austrieci, sârbi și români, o dovadă că toți suntem europeni și putem trăi în pace și armonie. Iar mai târziu în prezența prietenilor din Viena ne-am veselit și am discutat de toate și orice. Durerea mare
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză, franceză, spaniolă, italiană, suedeză și ... petrol, gaze, literatură, feminism, colecții, muzee, afaceri. El creează scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ ... „E vorba despre ... corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu, biete corp ... miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
cuprinde nu numai sufletul poetului, ci și natura care-l ocrotește. De altfel dragostea la Eminescu în toate poeziile lui se desfășoară în „marea carte a naturii”, în codru mai ales. Bunica lui Mihai spunea că băiatul „ sta pi la horă și să-ndemna la gioacă”. Se știu puține lucruri despre acestă fată. Să fie fata din „Mortua est”? e greu de spus. Dar poetul, după moartea ei „Am sfărâmat arfa-și amea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
plânsul în noapte și îi urmărești mișcarea, care exprimă viață, un existent profund al dorinței creației de a nu se mărgini la timp și spațiu, ci de a prolifera ideea în șoapte tainice pentru că în miezul nopții ... sună a frunzelor horă și fantomatică, propria-i siluetă străbate în singurătate odaia: Când bate satanica oră („Miezul nopții”, 1965:94). La Bacovia nu există teamă de întuneric sau moarte, el împarte viața în a fi și a nu mai putea fi, legându-se
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
În viers de colind: S-a născut Iisus, Viață ne-a adus. Colinde, colinde... (colind) Colinde, colinde, Peste văi se-ntinde Vestea luminoasă, Raza-mpărăteasă. Colinde, colinde, Taina ne cuprinde, Bucuria lină, Dragostea divină. Colinde, colinde, Cântecul se prinde În hora de Sus: S-a născut Iisus! Colinde, colinde, Doru-n inimi tinde Să primească darul, Mângâierea, harul... Pe-un pătuț de fân curat... (colind) Pe-un pătuț de fân curat, În cea iesle, pe-nserat, Șade-un Pruncușor frumos, Cu chip blând
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
Bucurie să ne fie De acum până-n vecie, Nașterea Celui de Sus, A-mpăratului Iisus. În Vitleem seara se așterne... (colind) În Vitleem seara se așterne, Cerul zăpada tăcut își cerne, Talanga-n praguri de cer răsună, Se prind în horă stele și lună. Pe uliți urmele se-ntretaie, Picură clipele ca o ploaie, Răsună-n ulițe vechi colinde, În inimi raza de Sus se-aprinde. Ne poartă-n taină ca altădată Spre ieslea nașterii, minunată, Unde Fecioara cu Pruncul șade
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
rară, Ce se revarsă din fața senină A Celui ce este lumii Lumină. Negura firii lin se topește În trupul Celui ce ne iubește, De bucurie munții tresaltă, Viața se-mbracă-n haină învoaltă. Suflarea Duhului lin ne cuprinde, Sufletu-n hora Treimii se prinde, S-a născut Domnul, pacea pogoară Florile dalbe mireasma-și presară... În noi răsari... (De Nașterea Domnului) Dragostea noastră-i slabă, întreruptă-ades De grija libertății oarbe, fără chip, Căci nu cunoaște-odihna din care a purces Ci își
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > HORA ȘEZLONGURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 574 din 27 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Hora șezlongurilor Se mișcau șezlongurile într-un dans în cerc de parcă o mână nevăzută le învârtea, fetele râdeau dezbrăcate și marea înebunise când
HORA ŞEZLONGURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351416_a_352745]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > HORA ȘEZLONGURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 574 din 27 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Hora șezlongurilor Se mișcau șezlongurile într-un dans în cerc de parcă o mână nevăzută le învârtea, fetele râdeau dezbrăcate și marea înebunise când eu înbătrânit c-o clipă și acum mai încerc să evadez din hora de vise. Când un șezlong
HORA ŞEZLONGURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351416_a_352745]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului Hora șezlongurilor Se mișcau șezlongurile într-un dans în cerc de parcă o mână nevăzută le învârtea, fetele râdeau dezbrăcate și marea înebunise când eu înbătrânit c-o clipă și acum mai încerc să evadez din hora de vise. Când un șezlong a obosit de-atâta dans partener l-a luat femeia-n brațe și zâmbea neființa făcându-i un avans, în timp ce briza îi punea pletele pe moațe în ritmul măcăitului nesfârșit de rațe... Stăteam pe malul
HORA ŞEZLONGURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351416_a_352745]
-
zâmbea neființa făcându-i un avans, în timp ce briza îi punea pletele pe moațe în ritmul măcăitului nesfârșit de rațe... Stăteam pe malul zării cu picioarele în mare deșirând înserarea de pe-un ghem de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Hora șezlongurilor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 574, Anul II, 27 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
HORA ŞEZLONGURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351416_a_352745]
-
avea puterea -Fie doar și pentr' o noapte- Aș reinventă 'nvierea, Unui biet popor pe moarte ! Mi-aș urlă spre cer trăirea Celor care dau din mâini S' aș alimenta speranța, Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână, Hora munților Carpați, Că speranța renăscuta, Să unească frați cu frați, Aș trimite'n Purgatoriu, Sigilând ,pe veșnicie, Tot ce e aleatoriu Și mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn, Degetele-mi să apuce, Sabia neamulului meu : Cu mânerul
RAZVRATIRE de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351502_a_352831]
-
avea puterea -Fie doar și pentr' o noapte- Aș reinventă 'nvierea, Unui biet popor pe moarte ! Mi-aș urlă spre cer trăirea Celor care dau din mâini S' aș alimenta speranța, Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână, Hora munților Carpați, Că speranța renăscuta, Să unească frați cu frați, Aș trimite'n Purgatoriu, Sigilând ,pe veșnicie, Tot ce e aleatoriu Și mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn, Degetele-mi să apuce, Sabia neamulului meu : Cu mânerul
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
Doamne, de-as avea puterea-Fie doar și pentr' o noapte-As reinventă 'nvierea,Unui biet popor pe moarte ! Mi-aș urlă spre cer traireaCelor care dau din mainiS' aș alimenta speranța,Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână,Hora munților Carpați,Că speranța renăscuta,Să unească frați cu frați,Aș trimite'n Purgatoriu,Sigilând ,pe veșnicie,Tot ce e aleatoriuSi mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn,Degetele-mi să apuce,Sabia neamulului meu : Cu mânerul ei
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
dau un exemplu cum, prin cuvânt, care este darul lui Dumnezeu, poți să otrăvești: așa, ca o paranteză, voi remarca faptul că de multe ori, la slujba înmormântării, în unele locuri se cântă o cântare ce are o denumire lumească: - Hora mortului, pe care nu o găsim în nici o carte de cult, neavând nimic în comun cu adevărata tradiție a Bisericii, cu învățătura acesteia, cu duhul ortodoxiei celei autentice. Noi știm că toate cântările Bisericii le avem din Sfânta Scriptură, de la
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
prăbușire a Casei Comune Europene, oferindu-ne un proiect mai sigur, ce poate rivaliza cu Pentagonul militar nord-american, ba chiar îl minimalizează. Ca la o Fiestă cerească, aceste cinci genii creatoare sunt unite de autorul Hector Martínez Sanz într-o horă pentagonală, va cheama cu siguranță (ca orice horă!) și pe celelalte genii cu origine românească ale Artei și Culturii Universale, structurându-i „construcția” o pe etaje, iar noi, cititorii, așteptând mulțumitori lui, să o vedem, în final, cât de înaltă
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
proiect mai sigur, ce poate rivaliza cu Pentagonul militar nord-american, ba chiar îl minimalizează. Ca la o Fiestă cerească, aceste cinci genii creatoare sunt unite de autorul Hector Martínez Sanz într-o horă pentagonală, va cheama cu siguranță (ca orice horă!) și pe celelalte genii cu origine românească ale Artei și Culturii Universale, structurându-i „construcția” o pe etaje, iar noi, cititorii, așteptând mulțumitori lui, să o vedem, în final, cât de înaltă va fi? Alexandru TOMÁS-CERVESY Madrid, Spania 31 decembrie
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]