1,474 matches
-
această atitudine și în scris, documentând în Istoriia beserecei Șcheilor Brașovului, publicată de Sterie Stinghe în 1899, existența autonomă și unitară a unei puternice comunități românești. Pentru prima parte (1484-1700) T. folosește o prescurtare a cronicii protopopului Vasile și alte hrisoave din arhive, faptele fiind comentate în ordinea înregistrării preoților care s-au succedat. Partea a doua (1701-1742) cuprinde evenimente trăite de autor sau încă foarte vii în conștiința contemporanilor. Sunt evocate pe larg întâmplări legate de actul „unației” de la 1701
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717 și 1723, așezată la marginea Bucureștiului, popas în drumul spre Constantinopol, mânăstirea Văcărești era hărăzită, potrivit hrisovului ei de întemeiere, ca străinii să i primească, pe goi să-i îmbrace, flămânzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temnițe să-i cerceteze cu milă. Sediu al celebrei biblioteci a Mavrocordaților, inegalabil ansamblu de arhitectură
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poala munților Făgăraș, într-un loc încărcat de istorie și legendă este satul Sâmbăta de Sus, veche vatră de sihăstrie românească. El este așezat pe valea pârâului de munte Sâmbăta și face parte din țara străveche a Făgărașului, care în Hrisovul lui Mircea cel Bătrân, împreună cu ținutul Amlașului sunt menționate ca feude românești din Ardeal, sub stăpânirea domnitorilor Țării Românești. În aceste locuri se retrăgeau ei cu armatele lor, în caz de înfrângere, în luptele cu turcii. Aici își refăceau forțele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Șt. Andronic evocă figura profesorului Dan Barbilian, iar Dan Smântânescu își amintește de profesorul N. Iorga. Petre D. Anghel extrage documente din fondul de corespondență G. Călinescu - Al. Rosetti (10/1987), Adina M. Arsenescu caută elemente de iluminism timpuriu în hrisoavele domnești ale veacului al XVIII-lea, iar Victor Isac și Dumitru Popovici scriu despre viața și opera lui Mircea Florian, cu prilejul centenarului nașterii acestuia (4/1988). George C. Moisil analizează semnificația manuscriselor redactate de Eminescu în intervalul 1880-1881, intitulate
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat, nuvela Potop (1948) e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un papă din secolul al XV-lea ar fi fost tras pe sfoară de cardinalul Marcianus Lombardus; toată afacerea are ca efect o psihoză colectivă declanșată de ideea, la modă atunci, a iminentei Apocalipse. Deși datează din
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași înfiripări de stat reflectate în nomenclatura geografică, arme și hrisoave, cu aceeași etică - răsfrântă în datini și moravuri - Dvs. ați descoperit și arătat acelor ce puneau totul pe seama norocului că acesta este secretul că avem cu toții acel ideal național și că acesta este secretul unirii și contopirii noastre istorice. Dvs.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861, pp. 65-66. 64 Se poate vedea în acest sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de Arhivistică, publicat de Aurelian Sacerdoțeanu, vol. II, București, 1942. 65 Se întâmplă aici ceea ce Antoine Compagnon constata în analiza surselor ideologice ale antimodernității: o aristocrație e investită cu atributele democrației. În Evul Mediu, nevoia nobililor de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spun că atunci, în vechime, nu pământul era problema, că el exista îndeajuns, ci oamenii care lipseau, care, uneori, părăseau așezările și trebuiau aduși alții ca să lucreze pământul fie chiar și cu scutire de. dare. După 1820, târgurile, înființate prin hrisoave domnești, își sporesc alijverișurile domnești dar și pe cele ale strângătorilor de dijme în localitățile Podu Iloaei, Negrești, Codăești, Pungești, Ștefănești, Săveni etc. Alte târguri decad, precum Hârlăul, Tg. Frumos, Neamțul, Fălciul și se ridică altele - Botoșanii, Hușul. Mereu o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jeluirea locuitorilor români - vasluieni că sunt exploatați de străini - armeni, evrei și greci - a dat poruncă lui Carabăț, pârcălabul de Vaslui, să împiedice pe străini de a cumpăra proprietăți în acest oraș care era proprietatea locuitorilor vasluieni, dată lor cu hrisov de către Ștefan cel Mare, în urma războiului de la Racova. Armenii care au rămas, totuși, au devenit băștinași, fiind asimilați de români. La 1650 când a trecut prin Vaslui arhidiaconul Macarie, Paul de la Alep în drum spre Moscova lasă mărturie că în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă din Valachia și a lui Racoți, principele Transilvaniei". Documentele spun că „Orașul Vaslui, cu toată moșia din jurul lui a fost cumpărat de către Ștefan Vodă și împărțit oștenilor ce s-au bătut cu turcii în războiul de la Racova". În 1795 hrisovul de domnie al lui Ștefan Vodă a fost desființat de Mihail Șuțu și Al. Calimach Vodă, în favoarea hatmanului Costache Ghica, căruia i-au dat târgul și moșia în stăpânire. În 1796 hatmanul cumpără cu 250 lei tot venitul moșiei Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hatmanului Costache Ghica, căruia i-au dat târgul și moșia în stăpânire. În 1796 hatmanul cumpără cu 250 lei tot venitul moșiei Vaslui, iar la 8 martie 1799 își sporește natura privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietăți pe termen lung, în care arendașul se bucura de toate drepturile de proprietate) de către stăpânii locurilor și propinațiunile de către comune". Intr-adevăr, exista inconvenientul că în raporturile dintre locuitorii târgurilor și proprietari, locuitorii după așezămintele făcute cu proprietarii prin hrisoave erau obligați a plăti către proprietari diferite accize cum ar fi taxe pentru vin, pentru rachiu, pentru dreptul de tăiere, de căsăpie, dări - unele mai capricioase ca altele. Se țintea ca embaticurile să se răscumpere direct de către deținătorii locurilor, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al doilea vistier, un al doilea vistierdiacul de vistierie Aavram fiind atestat încă din anul 1490 (N. Stoicescu, op. cit. p. 226). Sameșii... și alți amploaiați În fiecare ținut exista câte un sameș numit de vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se pomenește și despre sameși: „Și ca să rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția existau de mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot hotarul Bohotinului și tot hotarul Coltului Cornii, din pâne și din fân și din pomete și din tot venitul ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voi de acum înainte" " (Iorga, op. cit., V, p. 84). Că se lua a zecea de stăpânul unui hotar nu numai de la oamenii judeciei ci și de la cei din alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
negustorii trebuia să achite: vama cea mare, vama cea mică, cântarul, brudina, grămăticia, numărătoarea. Uneori negustorii beneficiau de anumite reduceri sau scutiri de la plata vămii. Asemenea privilegii erau acordate și locuitorilor din satele colonizate (slobozii). În acest sens este cunoscut hrisovul de la 13 martie 1466 prin care Ștefan cel Mare prevedea scutiri de vamă pentru multe mărfuri celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți, scutiți de biruri și angarale, scutiți de bătaie în uliță, și de pocloane la Armaș și alți veliți boeri care toți jăcuiau în dreapta și în stânga numai pe negustorii și meșteșugarii locali, sau acei venetici fără „hârtii la mână". Un hrisov al lui Moisei Movilă-Vodă din 1631 ne dă, de altminterea, o idee de cum erau tratați negustorii și meșteșugarii străini în vremea aceea, când târgul Iașului suferea mult de lipsa negustorilor mai de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire, și lacrimi de sânge au vărsat înaintea sa, cum că sunt toți oameni străini de prin alte țări și de prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar dacă cumpără, nu mai fac act de vânzare ci un act de danie, iar prin acest act, devenind răzeș în localitate, puteau să cumpere alte și alte pământuri fără ca răzeșii ori neamurile lor să poată exercita dreptul de protimisis. Chiar dacă hrisovul din octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna răzeșilor. Din veacul al XVIII-lea și până la domnia fanarioților vornicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]