1,549 matches
-
asupra tehnicilor de transmitere eficientă a informațiilor, ci mai mult asupra tehnicilor de construire a imaginii personale, de menținere sau flatare a imaginii interlocutorului: „Tonul face muzica”. Astfel se explică preferința pentru acte de vorbire indirecte („Bate șaua să priceapă iapa”, „Spune pe ocolite”, „O ia pe departe”), frecvența atenuatorilor și intensificatorilor de expresie, amplificarea intervenției cu presecvențe (sper să nu te superi, să nu mi-o iei în nume de rău, vreau să înțelegi bine ce spun), cuvinte de umplutură
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sărutată; scaun; scurtă; seducție; sensibilitate; simbioză; sînge; soț; sport; strugurel; suav; subțire; supărare; sus; tentație; tremura; tricou; umede; unde; unealtă; vas; vînătă; vopsit; vorbă; vorbe; vorbit; zemoasă (1); 770/158/59/99/0 cal: animal (133); căruță (49); putere (36); iapă (30); șa (23); armăsar (21); alb (20); frumos (18); puternic (18); frumusețe (15); coamă (13); mare (13); călărie (12); mînz (11); coadă (9); viteză (9); călăreț (8); măgar (8); copită (7); echitație (7); muncă (7); ajutor (6); călărit (6); libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
brad; briză; buze; caracter; cît casa; cascadă; cățel; cer; cerc; chin; ciocolată; conștiință; corali; Costinești; cerul; cunoscut; daaa; depărtare; departe; destul; dimensional; în dimensiuni; doare; drum lung; drum; dulce; durere; etern; eu; față; floare; de flori; foame; frumusețe; glob; harnic; iapă; idee; iluzie; imensă; important; înspumată; încăpere; incomod; inferioritate; inimos; inteligent; întrebare; învolburată; iubire; iubirea; jambon; lat; lejer; limpezime; liniștită; lume; lumea; Mamaia; mare distanță; masiv; maturitate; meduză; mers; metropolă; mie; minune; moale; multă apă și soare; nașpa; naviga; necunoscut; neimportant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coadă; concentrare; conștient; copii; coteț; culori; cunoștință; cunoștințe; a cuprinde; cuprinde; degrabă; descurcăreț; desprinde; deține; dezleagă; din mers; disc; dobîndi; drag; dușmanul; ea; ebola; eficace; elefantul; eliberare; eliberat; a face; foc; francofon; găina; găsi; a gîndi; gîndul; greierul; grîu; haina; iapa; iasă; iată; iau; ideea; idei; iepurele de coadă; doi iepuri; iepuri; imagine; istețime; iute; împlinire; a încasa; încătușat; a înhăța; înșfăca; întrece; înțelege; învață; se joacă; în joc; lacăt; lapte; cu laț; a lăsa; lăsa; leagă; libertate; liniște; lipi; lipici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răsăritul soarelui, înainte "de a-și scoate Sân-Toader caii săi la pășune", se spală pe cap, ca să nu li se pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei lui Mărțișor, care a dat zile geroase, s-au transformat în piatră din care a luat naștere un izvor, origine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița vântului / La herghelie-a plecat, / Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece ani sterpe, / Cu potcoave de argint, / Ce prind bine la pământ, / Care se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mici decât mine. Frații mei erau mai mari, aveau mai mult de învățat și începuseră și ei să aibă deja responsabilități la munca câmpului. Mă întreceam cu frații mei însă la călărie. Mai ales pentru faptul că aveam o iapă foarte cuminte pe care tatăl meu o înhăma la șaretă de obicei. Fetița era numele ei, pentru că se născuse în aceeași zi cu mine. Fetița era o ființă credincioasă și când mă urcam călare, ea stătea cuminte și mergea la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor și clopote roșcate la ramuri cu panglici tricolore,/ la căpăstru mânjii duc frunze țepene de stejar/ și burțile iepelor sunt pline de praf și sudoare." Mișcarea cailor, neastâmpărul mânjilor, exuberanța până la epuizare ne rămân bine întipărite în memorie. Totul este văzut din perspectivă. Nu întâmplător, poemul se numește "Dealul". Călăreții trec dealul și incursiunea poetului străbate o lume de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ferit de rele. (Gh.F.C.) La intrarea casei lăuzei se bate un canaf roșu. (Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea roșie; peste zi, e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spală la cap cu iarbă mare, zicînd: „Sfinte Toadere, fă ca coadele noastre să crească ca coamele cailor.“ La Sf. Toader, fetele se lau cu fîn ca să le crească părul, pronunțînd cuvintele: „Toadere, Sîn Toadere, fă cosițele fetelor cît cozile iepelor!“ în sara de Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toadere, fă cosițele fetelor cît cozile iepelor!“ în sara de Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic, convenției "insignifianței", detaliile revelează, în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
moș Crăciun Lasă-mă-n palatul tău Ca să nasc un Dumnezeu. Dar Crăciun cum auzea Astfel din gură grăia : - Mergi În grajdul cailor Sau În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel le cuvîntă : ăă - Fireți cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un Dumnezeu. Dar Crăciun cum auzea Astfel din gură grăia : - Mergi În grajdul cailor Sau În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel le cuvîntă : ăă - Fireți cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rând boii cu un car, o capră, un gânsac, o pungă goală. Întors acasă, fratele său rămâne uimit de nepriceperea lui Dănilă, îi împrumută totuși, carul și boii pentru a merge la pădure, dar doboară un copac peste ei; fură iapa fratelui ca să fugă în lume, ajunge la un iaz, vrea să se facă pustnic și alege un loc de mănăstire, dar intră în conflict cu dracii și primește un burduf plin cu bani, numai să plece. Se ia la întrecere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a petrecut într-un timp mitic românesc, atunci când oamenii se conduceau după legi nescrise. Fiecare povestire are un subiect diferit de al celorlalte, fiecare povestitor are modul său specific de a relata întâmplarea, fiecare povestire este o specie literară: snoavă (Iapa lui Vodă); idilă (Fântâna dintre plopi); aventură (Cealaltă Ancuță); legendă (Județ al sărmanilor); reportaj (Negustor lipscan); portret prin narațiune (Orb sărac). În Hanu Ancuței întâlnim tehnica literară povestire în povestire sau povestirea în ramă (Sergiu Pavel Dan); iar după alți
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ceilalți naratori, în speranța că va spune o povestire mai "strașnică" și mai "minunată". E un ceremonial al spunerii, rostit la flăcările focului, după asfințitul soarelui, care începe cu formule de adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri", păsări mari venite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]