947 matches
-
sufletului uman; mi-am construit în propria cameră un aparat pentru a-mi cântări sufletul în momentul când se desprinde de trup" (Reiss, 1990)146. Maniacul e capabil să vorbească cu rapiditate și convingere, încercând să exprime fluxul rapid al ideației sale. Poate deveni agitat, iritabil, în special în relația cu oameni pe care îi percepe "a-i sta în cale". Se poate angaja într-o varietate de comportamente impulsive, ca de exemplu discuții, sfaturi nepotrivite despre relații sexuale ciudate și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dezvolta uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă se manifestă prin "percepții și interpretări eronate, pe baza cărora interacțiunile cu mediul sunt prost construite, destinate eșecului, înfrângerii și anulării, pacientul decupând astfel faptele încât ele să corespundă expectațiilor sale negative" (A.T. Beck
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fiind mai dezirabilă decât viața, el se simte atras de suicid. Cu cât mai deznădăjduită și dureroasă îi pare viața, cu atât mai mare va fi dorința sa de a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu toți depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune negativă asupra viitorului. În mod tipic, aceste persoane cred că nimic nu va rezulta așa cum ar dori ele, că ele nu vor reuși în nici o activitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu pot fi atinse niciodată și că cele mai groaznice probleme ale lor nu vor fi niciodată soluționate. Cercetările relevă că persoanele care au reușit să se sinucidă nu au fost diferite de cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu le-am obținut de data aceasta, nu voi reuși niciodată să le obțin pe toate. Situația este fără speranță" (Ellis, 1994)222. Woods, Silverman, Gentilini, Cunningham și Griger (1991)223, au evidențiat la adolescenți, existența unei relații strânse între ideația suicidară și credințele iraționale propuse de Ellis. Grupurile cu scoruri ridicate la iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la depresie, anxietate și simptome psihosomatice. Astfel
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la depresie, anxietate și simptome psihosomatice. Astfel, autorii menționați consideră că atitudinile și credințele cauzează distresul emoțional și ideația suicidară. Capitolul 10 Tulburările anxioase 10.1. Prezentare generală Fricile sunt ceva obișnuit în viața noastră de zi cu zi. Ca și copii, am fost fricoși poate de câini sau oameni străini. Fiind adulți, ne-a fost poate frică atunci când
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul în care consideră că pacientul din fața sa se afla într-o situație de criză sau chiar într-un sindrom suicidar 363. O decizie importantă pe care trebuie să și-o asume fiecare terapeut este cea a internării subiectului cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului iar dacă riscul suicidar este considerat a fi mare internarea se impune de urgență (Cosman, D., 2000)364. Prevenția primară
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poemele Păunul și Uvedenrode (1925), iar în istoria literaturii române cu volumul Joc secund (1930) - ce marchează, într-un mod simbolic, și sfârșitul carierei sale poetice. Eseurile și articolele sale critice pot fi grupate, din punctul de vedere al (vehemenței) ideației, într-o primă perioadă relativ mai „cuminte”, între 1920 (anul când debutează ca eseist în „Umanitatea”, cu o recenzie la un volum de versuri al lui Nichifor Crainic), și 1921 (când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant. D. Evoluția se caracterizează prin debut gradat și declin cognitiv continuu. În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant. D. Evoluția se caracterizează prin debut gradat și declin cognitiv continuu. În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
nimic, susținută de conștiința însăși, cu toate că datul este, cumva, nimic, iar acesta din urmă trebuie să fie dat, cumva. Nimicul nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19 Miza problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie să fie dat, cumva. Nimicul nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19 Miza problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura obiectului cunoașterii. Această natură este dată în și prin obiectul pe care și-l
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care oglindește esența unui lucru; c) noesis, un fel de intuiție intelectuală, de prindere nemijlocită a universalului 23; foarte apropiată de conceptul husserlian de "intuiție eidetică", chiar de cel fenomenologic, în general, de "intuiție categorială" (mai cu seamă de "actul ideației"), totuși fără a se confunda cu acestea. La începutul Categoriilor, Aristotel discută despre cuvinte legate în propoziție și cuvinte fără legătură. Dar legătura cuvintelor presupune o formă logică și de exprimare "suprapusă" cuvântului: este vorba despre enunțare sau, potrivit destinului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scenariul kantian al constituirii cunoștințelor prin contribuția formelor a priori ale facultății de cunoaștere, de fapt, a apercepției originar transcendentale, a categoriilor "aplicabile" la "obiecte" prin schemele temporale ale imaginației; sau scenariul fenomenologic al "umplerii intuitive, al "sintezei" și al "ideației" (Heidegger, după Husserl), desprinzând din toate acestea ceea ce ar corespunde unui "lucru" anume și unui "nume" determinat. Dar ne putem baza pe intuiționiști și pe unii fenomenologi, admizând un fel de intuiție directă a lucrului în ceea-ce-este el, potrivit celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al unei „necesare Lipse”: hieratica ordine spirituală. El poate fi considerat, în fapt, autorul unei singure cărți, Arca lui Noe, un volum concentrat și original prin aliajul de intelectualizare și arhetipal, tendințe mai dificil convergente. Aici o reală „putere de ideație” și imaginea rară coexistă cu legenda și mitul. Poetul, el însuși un singuratic - chiar dacă, în 1923, în cadrul grupării Poesis, vorbea despre F. M. Dostoievski, chiar dacă a fost prezent la conferințele și întâlnirile inițiate de Criterion și a colaborat ceva mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este marcat de apariția volumului Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical, neofuturist îndrăzneț în ideație, exprimare și chiar în grafie, recurgând la artificii tipografice de inspirație avangardistă. Cultivă versul alb, imaginea frapantă, uneori arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres, a unei ideații de persecuție sau a unor simptome disociative severe și precizează că cinci din cele nouă caracteristici clinice descriptive ale tulburării trebuie să fie prezente pentru a pune diagnosticul respectiv. Epidemiologie Prevalența tulburării de tip TPEL în populația generală este de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de către un escroc să-i redacteze o biografie romanțată, își întocmește în prealabil un dicționar de clișee critice erudite: paternitate (a ideilor), diacronie, inedit, seducția și recurența (tot a ideilor), metrica, ritmul interior, benefic, teluric, precoce, calinerie, distilare, cazon, concretețe, ideație (a ideilor), consecuția și paradigma, desigur pe alfabet, pentru a le putea găsi repede, judicios. Vine vorba de ceva, de o producție, de-un context, de o încercare, iei frumușel ce vrei să spui, presari cu grijă una sau două
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este perspectiva ce reflectă caracterul procesual, fazic al creativității. În privința numărului fazelor, există o divergență de opinii: G. Wallas, E. D. Hutchinson, R. Thompson identifică patru faze (pregătirea, incubația, iluminarea, verificarea), iar Al. Osborn menționează șapte etape: orientarea, preparația, analiza, ideația, incubația, sinteza, evaluarea. Indiferent de succesiunea fazelor procesului creator, important rămâne caracterul evolutiv, dinamic al creativității care devine creație, trecând din potențialitate în aspecte manifeste. 3. Creativitatea ca potențialitate general umană. În prezent a fost depășită concepția conform căreia ereditatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la care ideația și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru. Aceste persoane au atât capacitatea de a elabora idei noi și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]