1,611 matches
-
marea casă a Europei". Pornind de la o afirmație a lui Leszek Balcerowikz, care arăta că în Polonia a existat o strânsă și intensă perioadă de "politică extraordinară", Tom Gallager (2004, 19) nota: "Dacă România a trăit o asemenea perioadă de idealism care să-i unească pe succesorii dictaturii comuniste cu populația, ea a fost extrem de scurtă, măsurabilă în zile sau în câteva săptămâni de la sfârșitul lui 1989". Discursurile entuziaste erau eliminate, fiind înlocuite de cele ce revendicau revoluția (Petre 2011, 171
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie"; "Temperamentele"; Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni, stahii"; "Memoria și fantezia"; "Voința și caracterul", "Voința și inteligența, talentul și geniul"; "Recapitulare. Mijlocul justifică scopul". 4 George Panu, Amintiri de la "Junimea" din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în circulație de filosofii respectivi, idei care devin, treptat, locuri comune, parte integrantă dintr-o Weltanschauung colectivă. Din acest motiv, consider că este important sa prefațez analiza eului blakean prezentând diacronic evoluția ideii de "eu" (genealogia să), de la Descartes la idealismul german clasic. Făcând distincție între res cogitans (a caror principala calitate este reflecția) și res extensa (caracterizate de simplă extensie fizică, adică de ocuparea unui loc în spațiu), Descartes consideră că realitatea cogito-ului este mai presus de orice îndoială și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Până acum, am încercat să evidențiez că ideea de "eu" nu este doar operanta, ci chiar indispensabilă în abordarea gândirii și a poeziei vizionare și că se poate trasă o genealogie a rafinării conceptului în cauză, de la Descartes la reprezentanții idealismului clasic german. Evoluția și rafinarea intelectuală a eului i-au permis lui Blake să imagineze comportamentul eului în viziune, care este convertit într-o autoritate înzestrata cu o facultate de cunoaștere transcendență, legată de prezență sacrului. Totuși, postularea existenței eului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Literature, 1789-1824. Cambridge: Cambridge UP, 1997. Scharfstein, Ben-Ami. Mystical Experience. Oxford: Basil Blackwell, 1973. Schelling, F. W. J. The Philosophy of Art. Ed., trans., introd. Douglas W. Stott. Fwd. David Simpson. Minneapolis: U of Minnesota P, 1989. ---. System of Transcendental Idealism. Trans. P. Heath. Charlotesville, VĂ, 1978. Schlegel, Friedrich. Dialogue on Poetry and Literary Aphorisms. Trans. Ernst Behler și Român Struc. London: Pennsylvania State UP, 1968. Schleiermacher, Friedrich. The Christian Faith. Ed. H.R. Mackintosh și J.S. Stewart. Introd. Richard R. Niebuhr
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fizică modernă să se potrivească cel mai bine într-un cadru de filosofie idealistică eu nu cred, dar sunt distinși fizicieni care susțin acest lucru. Matematica pură, pe de altă parte, mi se pare temelia pe care se sprijină întregul idealism: 317 este un număr prim, nu pentru că noi credem asta sau pentru că mințile noastre sunt formatate într-un mod sau altul, ci pentru că el este, pentru ca realitatea matematică este construită în acest mod. Distincțiile dintre matematica pură și cea aplicată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
PAVEL Cuvânt-înainte de Ion TĂNĂSESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuprins Cuvânt-înainte (Ion TĂNĂSESCU) / 7 Capitolul 1. Itinerarium mentis in nihilum. Pentru o istorie a conceptului și a problemei / 11 Capitolul 2. Turgheniev și paternitatea sa presupusă / 19 Capitolul 3. Nihilism, romantism, idealism / 25 Capitolul 4. Nihilismul în sens social și politic și proveniența sa franceză / 43 Capitolul 5. Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner / 53 Capitolul 6. Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă / 63 Capitolul 7. Nihilism și decadență la Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
amenință, considerând că poate să identifice în "nihilism" cauza esențială pentru toate acestea. Dar ce este nihilismul? Ca termen, nihilismul își face deja apariția la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în cadrul controverselor ce caracterizează nașterea idealismului german. Mai târziu, în a doua jumătate a secolului XIX, nihilismul a devenit o temă generală de discuție, dar a apărut ca problemă, cu toată virulența și amploarea specifice, doar în gândirea secolului XX. Ca expresie a încercărilor artistice, literare
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-i critica pe colaboratorii revistei Contemporanul, catalogându-i ca oameni care nu cred în nimic. În orice caz, trebuie să i se recunoască lui Turgheniev, dacă nu paternitatea, cel puțin meritul de a fi popularizat termenul. Capitolul 3 Nihilism, romantism, idealism Dacă universul nu este angrenat într-o aventură metafizică, totul este banal. Păstrând intact meritul lui Turgheniev de a fi pus în circulație nihilismul și de a-l fi transformat într-o problemă de larg interes, trebuie să spunem că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai puțin restrâns față de cel la care se limitează simpla cercetare lexicografică sau istoric-conceptuală. În acest orizont vom înțelege mai bine prima utilizare propriu-zis filozofică a conceptului, identificată către sfârșitul secolului al XVIII-lea în contextul controverselor care caracterizează nașterea idealismului. În cadrul opoziției dintre idealism, realism și dogmatism, termenul de "nihilism" este utilizat pentru a caracteriza operația filozofică prin intermediul căreia idealismul înțelege să "anuleze" obiectul simțului comun în reflecție, arătând cum, de fapt, acesta nu este altceva decât produsul unei activități
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cel la care se limitează simpla cercetare lexicografică sau istoric-conceptuală. În acest orizont vom înțelege mai bine prima utilizare propriu-zis filozofică a conceptului, identificată către sfârșitul secolului al XVIII-lea în contextul controverselor care caracterizează nașterea idealismului. În cadrul opoziției dintre idealism, realism și dogmatism, termenul de "nihilism" este utilizat pentru a caracteriza operația filozofică prin intermediul căreia idealismul înțelege să "anuleze" obiectul simțului comun în reflecție, arătând cum, de fapt, acesta nu este altceva decât produsul unei activități invizibile și inconștiente a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
bine prima utilizare propriu-zis filozofică a conceptului, identificată către sfârșitul secolului al XVIII-lea în contextul controverselor care caracterizează nașterea idealismului. În cadrul opoziției dintre idealism, realism și dogmatism, termenul de "nihilism" este utilizat pentru a caracteriza operația filozofică prin intermediul căreia idealismul înțelege să "anuleze" obiectul simțului comun în reflecție, arătând cum, de fapt, acesta nu este altceva decât produsul unei activități invizibile și inconștiente a subiectului. Termenul primește un sens pozitiv sau negativ în funcție de punctul de vedere mai mult sau mai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea că Hume ar putea fi nici mai mult nici mai puțin decât "an illustrious example of Nihilism"*, fără a putea să indice însă locuri precise 22. Tocmai în acest sens negativ Jacobi acuză idealismul că este o formă de nihilism, fiind astfel primul care acordă termenului o valență filozofică. Pasajul cel mai celebru, considerat de obicei prima apariție a termenului în accepția sa speculativă, este conținut într-o misivă a lui Jacobi către Fichte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
misivă a lui Jacobi către Fichte redactată în martie și publicată în toamna lui 1799. Jacobi afirmă: Într-adevăr, dragul meu Fichte, nu trebuie să mă supere dacă dumneata, sau oricine ar fi, dorește să cheme himerism ceea ce eu opun idealismului, căruia îi aduc reproșul de nihilism 23. Acest sens al conceptului nu este de circumstanță, din moment ce Jacobi îl folosește și în alte locuri. Îl utilizează de exemplu în scrierea Despre cele divine și revelarea acestora (Von den göttlichen Dingen und
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pentru a separa divinitatea lui Hristos de umanitatea Sa s-au întinat de "erezia nihilianismului", la care s-a făcut deja aluzie 24. Termenul intrase încă de pe atunci în circulație în Germania, poate chiar ca "termen fundamental în discuția despre idealism", astfel încât o răspândită operă de consultare precum Micul Dicționar al științelor filozofice de Wilhelm Traugott Krug (Allgemeines Handwörterbuch der philosophischen Wissenschaften, 1828) îi dedică o intrare specială, adăugată anume la volumul de anexe. Dar confirmarea principală vine dinspre cercetările lexicale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dedicat progreselor metafizicii, la care a participat și Kant. Răspunzând la întrebarea " Care au fost progresele reale ale metafizicii în Germania din vremea lui Leibniz și Wolff?", Jenisch opune spinozismului, așadar dogmatismului și realismului, noua poziție apărută odată cu Kant, adică idealismul, și își propune să ilustreze după cum sună titlul misivei autorului către Kant, publicată în apendicele scrierii "efectele favorabile și defavorabile ale filozofiei critice avute până acum". Adept al unui "realism relativ" (Verhältnis- Realismus), Jenisch intepretează idealismul kantian nu în sens
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apărută odată cu Kant, adică idealismul, și își propune să ilustreze după cum sună titlul misivei autorului către Kant, publicată în apendicele scrierii "efectele favorabile și defavorabile ale filozofiei critice avute până acum". Adept al unui "realism relativ" (Verhältnis- Realismus), Jenisch intepretează idealismul kantian nu în sens absolut, ci în sens critic, așadar ca idealism transcendental: întrucât intelectul nostru nu este "arhetipic", ci "ectipic", cu alte cuvinte nici originar, nici capabil să producă el însuși ideile și conceptele pe care le cunoaște, ci
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
titlul misivei autorului către Kant, publicată în apendicele scrierii "efectele favorabile și defavorabile ale filozofiei critice avute până acum". Adept al unui "realism relativ" (Verhältnis- Realismus), Jenisch intepretează idealismul kantian nu în sens absolut, ci în sens critic, așadar ca idealism transcendental: întrucât intelectul nostru nu este "arhetipic", ci "ectipic", cu alte cuvinte nici originar, nici capabil să producă el însuși ideile și conceptele pe care le cunoaște, ci limitat și finit, lucrul în sine nu poate fi eliminat. Se păstrează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rezolvată pe de-a-ntregul în gândire. Acum, chiar dacă anularea lucrului în sine se înfățișează rațiunii și imaginației noastre ca o ipoteză monstruoasă și teribilă, ea a fost totuși pe larg practicată de filozofia mai recentă, care a înțeles și dezvoltat idealismul în sens absolut. Dar prin această operație, a ajuns să nege realitatea lucrurilor, așadar să cufunde în abisul irealității, printre "undele leteice ale nimicului etern", întreaga natură cu miriadele de ființe și făpturi care mișună în univers. Dacă ar trebui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prin această operație, a ajuns să nege realitatea lucrurilor, așadar să cufunde în abisul irealității, printre "undele leteice ale nimicului etern", întreaga natură cu miriadele de ființe și făpturi care mișună în univers. Dacă ar trebui să fie interpretate astfel, idealismul și nihilismul "ar predica cele mai evidente forme de ateism și nihilism"25. Mai mult sau puțin în același timp cu Jacobi, în anumite cazuri înaintea sa, termenul de "nihilism" va fi folosit și de alți autori cunoscuți, precum Friedrich
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spre infinit, așadar spre adevăratul Absolut. O folosire a termenului cu referire clară la polemica lui Jacobi cu Fichte se află în schimb în cursurile universitare ținute de Schlegel între 1804 și 1806, care în această privință observă următoarele: Chiar dacă idealismul și realismul se află într-o antiteză absolută între ele, este foarte ușor să trecem dintr-o extremă în alta. Ambele duc ușor la nihilism (...). Nihilismul nu ar trebui să constituie un sistem propriu determinat?26 Schlegel mai folosește termenul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istoriei conceptului și a problemei. Ca urmare, mai ales prin intermediul confruntării critice cu Schelling, problematica "nimicului" și a "negativității", alături de folosirea termenilor corespondenți, va cunoaște la Hegel o transformare demnă de luat în seamă. În ceea ce privește prezența ulterioară a conceptului în cadrul idealismului, pentru a da mărturie de caracterul deloc circumstanțial al folosirii sale, trebuie să spunem că acesta se regăsește și la alți exponenți minori ai mișcării, precum Karl Rosenkranz, Christian Weisse și Immanuel H. Fichte, uneori cu accente diferite. Dar pe măsură ce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
folosirii sale, trebuie să spunem că acesta se regăsește și la alți exponenți minori ai mișcării, precum Karl Rosenkranz, Christian Weisse și Immanuel H. Fichte, uneori cu accente diferite. Dar pe măsură ce ne îndepărtăm mai mult de controversa originară cu privire la geneza idealismului, semnificația termenului se mută din cadrul strict filozofico-speculativ în cel social și politic, așadar spre consecințele generate de asumarea, din partea unui subiect privilegiat, a unei atitudini de anihilare radicală a tot ceea ce îi delimitează modul de acționare. Își face apariția figura
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
necunoscută. Prin urmare nici mângâietoare, nici mântuitoare, nici implicând o îndatorire: la ce îndatorire ne-ar putea supune ceva necunoscut?...99. Cu al patrulea capitol al istoriei platonism-nihilismului Nietzsche consfințește etapa de scepticism și incredulitate metafizică ce urmează kantianismului și idealismului, și care poate fi identificată cu pozitivismul incipient. Ca urmare a destrucției kantiene a certitudinilor metafizice, credința în lumea ideală și în caracterul său cognoscibil devine insuficientă. Acest lucru nu înseamnă însă că însuși platonism-nihilismul este depășit. Odată ce lumea suprasensibilă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a începe, trebuie să amintim un fapt neglijat de diferitele istorii ale nihilismului, și anume că în limba italiană sunt atestate prezențe destul de vechi ale cuvântului 236. Acesta este folosit în mod incidental de Pasquale Gallupi în Considerazioni filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto (Considerații filozofice despre idealismul transcendental și despre raționalismul absolut), publicate cu un an înaintea morții, în 1845. Galluppi face aluzie la poziția lui Zenon din Eleea, care neagă și respinge mișcarea, definind-o ca "nihilism
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]