3,066 matches
-
al doilea război mondial, preocuparea pentru modernizarea tehnologiilor educaționale, atât structuri, cât și metode de mobilizare și control social a fost treptat Înlocuită de o retorică radicalizată și de o politică a excluderii. Decidenții au Încercat să construiască un sentiment identitar și comunitar prin distanțarea anumitor grupuri ale populației de „ceilalți” definiți În termeni de diferențe biologice ereditare și nu au fost dispuși să exploreze potențialul pozitiv conținut de ambiguitatea acestor clivaje, așa cum eugeniștii au Încercat adesea. Deși este important să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perspective de prosperitate și realizare personală mai multor cetățeni. Argumente similare se pot aduce și în favoarea proiectului minier de la Roșia Montană, dezvoltarea locală fiind, de altfel, și laitmotivul campaniei de imagine a firmei promotoare. Campaniile de emancipare ale unor mișcări identitare, dintre care au fost vizibile, în ultima perioadă, cele ale homosexualilor, au produs adeseori reacții conservatoare vehemente. În afara contraargumentelor de natură morală, încadrarea mișcării homosexualilor de către oponenții săi se face și în termenii discursului comunitarian al dezvoltării: relațiile intime dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor amenințări economice pot fi firme, economii naționale sau stabilitatea unor sisteme chiar mai largi - de exemplu, crizele financiare, care se pot propaga cu viteză în întreaga lume. Termenul de referință al amenințărilor societale sunt colectivități ce dezvoltă un sentiment identitar, indiferent de natura legăturii -etnicitatea, religia etc. Securitatea ecologică are și ea o sferă de cuprindere foarte largă, de la supraviețuirea unor specii amenințate până la păstrarea biosferei (Buzan et al., 1998, pp. 21-23). Diferitele sectoare ale securității pot interacționa în maniere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
parte, există și în ceea ce privește orizontul de timp în care se dezvoltă. O comunitate de securitate se dezvoltă într-un interval mult mai mare decât o balanță a puterii, un sistem colectiv ori un regim. Ea are la bază o componentă identitară comună membrilor și implică un proces profund de transformare a intereselor acestora. În spiritul abordării constructiviste, teoria comunității de securitate afirmă că interesele și identitatea sunt co-constitutive - ele se definesc și se întăresc reciproc - atât la nivelul actorilor individuali, cât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune. În condițiile în care și discursul politic al elitelor încurajează asemenea percepții, popoarele pot dezvolta atitudini care să sprijine dezvoltarea unei identități comune. Dezvoltarea unui sentiment identitar între mai multe popoare este mult ușurat în cazul în care acestea participă la o cultură comună. Cazul Americii Latine poate fi, din acest punct de vedere, un exemplu promițător. Societățile din această regiune sunt unite prin istorie, limbă, religie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ora actuală, în cel mai bun caz, o simplă organizație economică interguvernamentală, dar care, cel puțin deocamdată, nu poate contribui într-o măsură semnificativă la dezvoltarea unei identități comune a membrilor săi. Legătura dintre organizațiile internaționale și dezvoltarea unui sentiment identitar comun poate fi studiată urmărind evoluția relațiilor româno-maghiare. Tradițional încordate pe motive de ordin național, ele au fost ținute sub control din perioada celui de-al doilea război mondial, mai ales datorită sistemului hegemonic în interiorul căruia evoluau împreună - inițial german
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securității în înțelesul cel mai larg al conceptului. Criticile aduse comunităților de securitate Cele mai importante critici aduse teoriei comunităților de securitate se pot clasifica în două categorii. Mai întâi, cele care afirmă că nu este necesară presupunerea unor sentimente identitare pentru a explica existența unei grupări non-războinice de state, pentru aceasta fiind suficiente argumente de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip cuprinde întrebările ridicate de fundamentele constructiviste ale acestei teorii. Comunitatea de securitate a fost definită drept
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței) (Kaldor, 1999, pp. 9-18). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la „banalitatea războaielor etnice”. (Mueller, 2000, pp. 42-70). Noile războaie apar în contextul eroziunii autonomiei statului, al pierderii monopolului legitim asupra violenței organizate și, ca o consecință, determină privatizarea violenței ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
privind reducerea arsenalelor nucleare ale celor două puteri. Vezi, de pildă, teza potrivit căreia expunerea la „contact” cu alte culturi, la „diferență”, ca urmare a mobilității sociale asociate globalizării, potențează conștiența distinctivității de sine a grupurilor etno-culturale, determinând astfel mișcări identitare separatiste ca apanaj al localizării. Pentru acest capitol, în afară de lucrările deja menționate, vezi, de exemplu, și Bauman (2005), Bretherton și Ponton (1996), Clark (1997), Harvey (1990), Hirst și Graham (2000), Huntington (1998), Kalb et al. (2000), Ohmae (1995). Distincția secole
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Arto Există patru metafore care descriu patru stiluri principale de mangement: conservator, actor, inovator, comunicator. Dintre acestea, doar ultima exprimă un stil managerial flexibil și complex, adecvat pentru implementarea unei schimbări organizaționale care să atragă cu sine și o schimbare identitară, profundă. ANEXA 2 STUDIU DE CAZ LABORATORUL DE PSIHOLOGIE DIN COMBINATUL SIDERURGIC REȘIȚA (1968-2003) Zoltan Bogathy Primul laborator uzinal de psihotehnică a fost înființat la Reșița (UDR), sub conducerea profesorului N. Mărgineanu. Acest laborator a funcționat cu rezultate bune până în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un romancier elitist, ale cărui cărți, printre care Prora arcuită, fac parte din același curent literar cu cele ale lui Henry James. Martins se ferește Însă să elimine confuzia pentru că a ajuns la Viena fără nici un ban, iar această greșeală identitară Îi dă prilejul să beneficieze de cazarea la hotel de care are nevoie ca să Își continue ancheta. Dar face Într-așa fel Încât să Îl evite pe reprezentantul serviciilor culturale, Crabbin, de frică să nu trebuiască să se achite de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
represiunile epocii, emblemele naționale cum ar fi imnul, steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captînd aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, În mare parte bazate pe antisovietism. De aceea, relațiile cu „țările-surori” sînt pasager amintite, sugerîndu-se mai curînd realitatea unei aglomerări Întîmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decît o bună vecinătate ori vreo Înfrățire ideologică, mai degrabă o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea dată de Michael Doyle: o relație formală sau informală În care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două imperii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Benedict Anderson potrivit căreia națiunea este o comunitate imaginară (imagined community), bazată pe momente istorice comune, mituri și o cultură comună. Prin prisma acestui argument, Kuzio vede proiectele de construcție a noilor state-națiune ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a Împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare În dezbaterile despre consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. În cele din urmă, Kazahstanul prezintă o combinație de presiuni din partea „inteligenției” și a elitei politice, combinație care a produs un consens asupra creării unui proiect de națiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa se explică faptul că, În ultimul timp, Alexandru Nemoianu a publicat mai multe cărți despre românii americani, În care preocuparea principală vizează evidențierea specificității acestui grup etnic, ce adaugă uriașului conglomerat american ceva aparte, ca un „ingredient” În măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
traducerile din Ernesto Sábato (Despre eroi și morminte, 1997) și cele din Eduardo Mendoza (Orașul luminilor, 1988, Anul Potopului, 1997). Spațiului cultural ibero-american îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
domenii de interes prezente în întreaga sa creație (teoria literară, comparatistica și hispanistica) se regăsesc în mod echilibrat în structura cărții : Repere (mai mult sau mai puțin) teoretice reunește contribuții privind teoria limbajului, a textului, a traducerii, dar și discursul identitar în condițiile exilului; Balcania și Mitteleuropa reconsideră câteva probleme ale literaturilor română și greacă și unele aspecte mai puțin investigate ale raporturilor culturale româno-elene, cu o deschidere spre Europa Centrală printr-un examen al prozei lui Danilo Kis; Repere hispanice
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
cultural românesc (1996); Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture (2000); Basarabia. Dilemele identității (2001, împreună cu Flavius Solomon); Populism, demagogie sau realism politic (2001, împreună cu S. Habersack și C. Turliuc); Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002); Franța, model cultural și politic (2003, împreună cu D. Ivănescu). Din aceeași categorie, dar alcătuind o serie distinctă, Restitutio historiographica, îngrijită de Alexandru Zub, fac parte volumele: Ion Nistor (1876-1962), 1993; Victor Slăvescu (1891-1977), 1993; Ilie Minea (1881-1943
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atenția, în subiecte de interes comun și de mare actualitate. După 1989, această deschidere s-a amplificat, cum era și de așteptat, considerabil, în același spirit al sincronismului cu noile tendințe ale istoriei post-comuniste. Volumul colectiv intitulat Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002) sau cel anterior, dedicat conduitelor temporale în spațiul românesc, Temps et changement dans l’espace roumain; fragments d’une histoire des conduites temporelles (1991), sunt elocvente pentru continuitatea care definește toate proiectele lui Alexandru Zub și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Historische und philologische Untersuchungen zur Entstehung der europaeischen Nationen im Mittelalter 1. Istorici est-central-europeni sau orginari din acest spațiu care activau în Occident, J. Szűcs, B. Zientara, F. Graus, elaborau în anii 1970-1980 studii importante, revelatoare, altminteri, și în ceea ce privește căutările identitare din Polonia, Ungaria și Cehia după Primăvara de la Praga. Cercetări din ultimul deceniu semnate de istoricul maghiar G. Kristó2, cel polonez Sl. Gawlas 3, medievistul ceh D. Třeštík4, istoricii români Șerban Papacostea 5, Ioan-Aurel Pop6, Stelian Brezeanu 7 probează interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mediu trăsăturile națiunii moderne, pentru că acolo nu vom putea găsi decât o națiune medievală. Cu toate acestea, națiunea medievală prezintă, după G. Kristó, anumite corespondențe cu cea modernă, cum ar fi: o legătură conștientă și emotivă între membrii comunității, căutări identitare, supralicitarea propriilor calități etnice, manifestări xenofobe, însușirea unui trecut glorios. Istoricul opinează că xenofobia este o atitudine psihică și o formă a egocentrismului întotdeauna prezentă în om, ea se observă în teama față de străini și în sentimentul distanței, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anul 1337 supremația regelui boem, solicita să trăiască în continuare după dreptul polon. • Fr. Prinz, Böhmen im mittelalterlichen Europa. Frühzeit, Hochmittelalter, Kolonisationsepoche, München, 1984, p. 71. • H. Fritze, op. cit., p. 273. S-a constatat că primii au dat expresie sentimentelor identitare slujitorii lăcașelor de cult, persoanele ecleziastice din preajma principelui, aceasta întâmplându-se din cel puțin două motive: în primul rând, clericii au fost un timp singurii cărturari din societate care au lăsat asemenea mărturii; în rândul al doilea, la scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în evul mediu. În realitate, contradicția este aparentă. Comunitatea ecleziastică a fost prima care a avut conștiință de sine, a meditat asupra propriei condiții, s-a simțit defavorizată în urma prezenței alogenilor în ierarhia Bisericii și a acționat în funcție de împrejurări. Conștiința identitară s-a manifestat pregnant în timpul luptelor pentru ocuparea scaunului episcopal din Boemia, atunci când principii au preferat să vadă în respectiva demnitate clerici germani. Cu toate acestea, realitatea este mult prea complexă pentru a putea fi explicată exclusiv prin prisma naționalului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
erau armonioase, dimpotrivă, că existau rivalități ce degenerau uneori în brutale încăierări. Reveniți în patrie, aceștia aveau să ocupe înalte demnități în cancelariile regale și în structurile ecleziastice, prin urmare, să transmită, uneori, chiar suveranilor, experiențele trăite în străinătate. Conștiința identitară a unei comunități se cristalizează prin definirea propriilor caracteristici și concentrarea forțelor interne și, paralel, prin delimitarea de celălalt, deținătorul unor trăsături originale. Gestația conștiinței de sine și exteriorizarea ei are loc, în primul rând, în regiuni de graniță, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]