1,179 matches
-
contraziceau pe cele mozaice. Urmașii lor întru ,,revelații’’ și crime fără seamăn - cazarii bolșevici - au procedat la fel cu cultura românilor după anul 1947 și nimeni nu are de spus nimic despre aceste crime. Să amintesc al doilea grup de ideologi ai ivriților numiți saducei, care erau politicienii țării și considerau că interesele statului nu pot fi sacrificate de dragul religiei iar practicarea cu fanatism a acesteia nu rezolva problemele interne și externe ale societății ivrite. Ei negau nemurirea sufletului și ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Hobbes. Respingerea lui Hobbes era cu atât mai urgentă cu cât, după îndepărtarea lui Clarendon de la guvernare, Hobbes a căpătat influență la Curte, unde avea discipoli pe contele Arlington și pe alți membri ai grupului CABAL (mai puțin Shaftsebury)77. Ideologii anglicani nu doreau ca Hobbes să aibă influență asupra regelui, care era șeful Bisericii, așa că au continuat linia de argumentare deschisă de Bramhall, prin scrierea The creed of Mr. Hobbes examined a viitorului arhiepiscop de Canterbury, Thomas Tenison. În același
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
istorice și culturale ale acesteia. După 1918, liderii sovietici s-au străduit să promoveze o conștiință moldovenească și o justificare a existenței acestei naționalități. Ei au creat din nimic o națiune moldovenească, cu propria sa limbă, specific cultural și istorie. Ideologii sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei dintâi, etnogeneza moldovenească a avut loc în întunecimea Evului Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
intrat în contact cu slavii de sud și cu bulgarii turanici și au format poporul român sau valah, cei dintre Carpații Orientali și Nistru s-au amestecat cu slavii de est și au format poporul moldovenesc. În general, autoritățile și ideologii sovietici au preferat cea de a doua versiune a mitului. Națiunea burgheză moldovenească creată în secolul al XIX-lea era o variantă mai convingătoare și mai ușor de susținut. Pentru a respecta definiția lui Stalin referitoare la națiuni (comunitate care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
popor”. O formă radicală a sa susține chiar unitatea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care să cuprindă teritoriile dintre Carpați și Nistru, așadar Moldova în granițele sale „istorice”. Inevitabil, în scrierile ideologilor moldovenismului, evenimentele din 1812, 1940, 1944 sunt reflectate pozitiv, ca momente ale edificării statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1991 au fost tot atâtea jaloane în drumul Moldovei către statalitate, iar 1918 și 1941 momente triste, de anexare de către o putere străină; în forma sa radicală, moldovenismul susține că poporul moldovenesc se întinde între Carpații orientali și Nistru, unii ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constituirea Moldovei Mari (sau, cum susținea A. Lazarev, „în prezent Republica Moldova a devenit, de fapt, o succesoare cu drepturi depline a cnezatului Moldova”). Câteva lucruri trebuie spuse și despre ideologii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constituirea Moldovei Mari (sau, cum susținea A. Lazarev, „în prezent Republica Moldova a devenit, de fapt, o succesoare cu drepturi depline a cnezatului Moldova”). Câteva lucruri trebuie spuse și despre ideologii actuali ai curentului moldovenist. Dacă până la 1989 ideile mai sus enumerate erau susținute de activiști ai Partidului Comunist din RSS Moldovenească, cu scopul meschin de a-și păstra statutul politic și social, lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
legături mai strânse cu România. La sfârșitul lui ianuarie 1990 au fost deschise șapte noi puncte de trecere peste Prut, iar zona de securitate de 50 de kilometri a fost desființată. Se părea că odată cu dezintegrarea URSS, moldovenismul născut de ideologii imperialismului sovietic ar fi trebuit să dispară. Nu a fost însă așa. Eșuând ca proiect etno-lingvistic, moldovenismul nu și-a pierdut calitatea de instrument politic. Forțe politice de orientare veche folosesc moldovenismul pentru ași camufla scopurile rămânerii în sfera de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
continuarea discursului domnului Chifiac: teritoriul respectiv s-a împărțit mai apoi în „Moldova și Transalpinia (fosta Dacia), care spre deosebire de Moldova, a avut mai multe denumiri: Țara Basarabilor, Valahia, Muntenia, Țara Românească”. Recunoaștem că ne numărăm și noi printre acei „papagali ideologi antinaționali”, care poartă pe umeri „un găvănos deșert”, care nu reușesc să urmărească firul logic al raționamentelor domnului Chifiac. Mai grav este că el atribuie istoricilor români, adulatori ai „regimului de ocupație regalo-fascistă” a Moldovei din 1918-1940, teorii pe care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limba pe care o vorbești este identică cu limba poporului vecin, dar dorești să o numești altfel, este de o stupiditate fără margini. Se poate, așadar, susține individualitatea poporului moldovenesc, dar nu și a limbii moldovenești. Se pare așadar, că ideologii curentului moldovenist caută deosebiri acolo unde nu există și denumesc același lucru în două feluri diferite, tocmai pentru a crea impresia unor aspecte specifice acolo unde ele nu se găsesc. Așadar, Victor Stratan susține că moldovenii vorbesc limba română, dar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost consemnate și tratate cu atenția cuvenită, ele continuă să ocupe un spațiu consistent în publicațiile procomuniste de la Chișinău. O altă acuză adusă expansioniștilor români, una care în mare măsură le contrazice pe cele amintite anterior (dar inconsecvența și oportunismul ideologilor moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat de a emite pretenții și a atenta la statalitatea Republicii Moldova, el susține lipsa identității dintre locuitorii de la est și vest de Prut: „ei se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
batjocorită în fond” și „suntem în fața unui vârfuleț de aisberg retardat ideologic, ce caută o supraviețuire cu orice preț în fața avalanșei greu de stăvilit a poporului spre libertate”. Cât despre absurditatea tezei susținută de Moldovan alias Stati și de alți ideologi moldoveniști, conform căreia la baza alipirii Basarabiei stă acordul din 28 iunie 1940, consfințit în această formă la Paris în 1947, ei fac abstracție totală de la situația geo-politică din iunie 1940, că URSS și-a întemeiat ultimatumul pe existența anexei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ca și teritoriul său, din acest motiv este probabil să rămână pentru un viitor incert contestată ca spațiu cum a fost întotdeauna. Însă, întrucât obiectul studiului de față a fost unul preponderent istoriografic, se cuvin câteva aprecieri făcute și la adresa ideologilor curentului moldovenist. Din acest punct de vedere, în ultimele rânduri trebuie să îmi exprim dezamăgirea: mă așteptam la argumente solide, studii bine argumentate și susținute de surse istorice, care să creeze măcar o aparență de seriozitate și de corectitudine științifică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
declară Lewis, Reagan-cel-din-poveste nu este același cu Reagan- strategul-politic și nici măcar cu Reagan-oratorul: Întrucât povestea constituie modalitatea dominantă din perspectiva căreia situația politică primește o interpretare, Reagan nu va fi perceput sau judecat ca politician sau strateg sau chiar ca ideolog decât dacă acesta este rolul definit pentru el ca parte a poveștii"563. Pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine distincțiile de mai sus, Lewis subliniază faptul că povestea ce emerge din discursurile lui Reagan îl angajează pe președinte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o forță energetică intrinsecă. A vorbi, de pildă, despre libertate, democrație, drepturile omului etc. și a nu face nimic, chiar nimic, pentru a încerca, fie și într-o mică măsură, realizarea lor, este un nonsens, chiar o absurditate. Evident, un ideolog nu este neapărat și un om politic și, cu atât mai puțin, un elector de mase. Dar el nu poate să nu tragă, într-un spirit de consecvență logică, și unele concluzii de ordin practic. însuși faptul că el critică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din aproximativ și vag, din stadiul de impresie. Pe scurt, o încercare de precizie semantică. Mă preocupă de mai mult timp proprietatea termenilor și formulelor, în primul rând literare. Și mai cred cu tărie că prima datorie a unui critic, ideolog și, dacă vreți înțelept, este să restabilească înțelesul cuvintelor. Câte nu se înțeleg azi, la noi, de pildă, prin democrație... Deci, ce înseamnă foarte pe scurt rezistență literară și, implicit, rezistent literar? Intră în această categorie toți scriitorii și publiciștii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de gândire. Adevărate bucăți de bravură, de o claritate ideologică, de sinteză și chiar de politologie și de luciditate istorică, în expresii percutante și replici ce-ți taie răsuflarea. Pagini antologice ce descoperă în Bujor Nedelcovici, alături de romancier, și un ideolog și un politician raisonneur. încă o surpriză: acest roman poate fi citit în mai multe chei. Dar, deoarece el se prezintă ca o inocentă utopie (ceea ce ține de regula jocului) să-l urmărim în acest sens. Scenariul se desfășoară scenă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în sfârșit, și Varujan Vosganian. Aproape că este greu să-l imaginezi și în postură de prozator și chiar de poet, cu volume recent publicate. Stilul rece, abstract, pare să-l definească, în primul rând, drept cel mai analitic și ideolog dintre scriitorii noștri actuali. Are și o solidă formație de economist, ceea ce-l face să mute întreaga discuție pe teren social și economic. Mai mult: să definească un program ideologic precis, cu statistici și cifre reci în față. Această publicistică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste și structural izolaționiste, în păturile rurale proaspăt urbanizate, în rândurile foștilor activiști de partid regrupați în partide neocomuniste și naționaliste. Opoziția, practic decimată timp de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și agresivitate abia disimulată. Mimează totuși obiectivitatea (falsă), dar nu reușește niciodată să-și disimuleze zelul propagandistic (real). Aceste ticuri sunt reținute uneori și de opinia critică a presei 11. Tipul nr. trei este expresia perimată, agresivă și sumbră a ideologului oficial, care a pierdut definitiv poziția dominantă și acum este nevoit să se apere, în condiții inconfortabile, la care nu este, în mod vădit, adaptat. Și atunci el revine, indignat la culme, la procedeul și stilul tradițional al demascării, amenințării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și, mai ales, a reformula și dezvolta această tradiție, în termeni moderni, devine, în contextul imediat, o necesitate urgentă și esențială. Nu ezităm să declarăm că șansa ideologiei noastre moderne nu este alta. Faptul că un număr de scriitori și ideologi importanți, formați între cele două războaie, revin masiv la suprafață prin reeditări în serie, toți de orientare net antidemocratică, nu ne intimidează câtuși de puțin. Ideologia lor este iremediabil perimată și, în mod evident, profund neconstructivă, fără perspectivă în împrejurările
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu spun, în câteva propoziții, despre ce este vorba într-o carte și dacă are vreo importanță, nu mai interesează în realitate pe nimeni. Criticii literari, și încă de prim ordin, care după 1989 au devenit jurnaliști, comentatori politici și ideologi notabili, au avut o mult mai exactă intuiție a momentului istoric și un instinct publicistic mult mai sigur. Și deci, o prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din exterior, urmare În special a liberalizării impuse de UE, există aici și un minim standard de calitate a produselor oferite, care nu poate fi ocolit așa de ușor. Problema cu sistemul de educație e că, În ciuda pretențiilor contrare ale ideologilor dreptei și ale pieței libere, el nu funcționează exclusiv potrivit mecanismului cererii și ofertei. În unele sfere economice, da - acolo unde angajatorii privați elimină rebuturile. În cazul industriilor sau al serviciilor comerciale, standardele de calitate sunt impuse de piață: ori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și care s-au Înmulțit ca buticurile din Podu Roș, cu instituțiile statului și funcționarii publici, cu sistemul judiciar, cu oamenii politici și multe alte sectoare din societatea noastră? Referindu-se la realitatea românească de după 1989, profesorul Chelcea observă cum „ideologii comunismului școliți la Moscova dau lecții de democrație”, „foștii șefi ai Securității ocupă paginile ziarelor și apar fără rușine la emisiunile tV”, „vlăstarele de nomenclaturiști și securiști condamnă cu obstinație comunismul”, „informatorii cer asanarea morală a societății”, iar cei ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
menajează nici pe sine. Desigur, ca orice producție de acest fel, subiectivă, situațională, nu poate evita discursul justificator. Nu e În intenția noastră să taxăm aici opiniile și pozițiile acestui cărturar de marcă al României, neîndoielnic un teoretician și un ideolog cum puțini am avut și un „constructor” de sistem de gândire care nu poate fi clasat. Sintagma ce și-o aplică, „un om singur”, nu poate fi contestată. Și-a contabilizat cu acribie „defectele”, a Încercat să-și explice de ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]