1,103 matches
-
se decide și ea să cumpere cartea, după care se uită în jur după încă una. Se duce la o altă masă și deodată, privirea îi cade pe cartea perfectă: „Ghidul idiotului pentru internet“. Ei bine, poate că nu sunt idioată, dar frunzărind cartea, îmi dau seama că sunt sute de lucruri pe care nu le știu, mii de site-uri pe care mi-ar plăcea să le vizitez. Da, asta e ultima carte. E timpul să plec. Rătăcesc spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
a însemnat că, de cum am ajuns acasă, și am intrat, poticnindu-mă, pe ușă, afectată de diferența de fus orar, deprimată și amețită din cauza Valiumului și a mahmurelii produse de votcă, Helen m-a întâmpinat urlând din capul scărilor: —Vacă idioată ce ești! Să știi că banii cu care te duci la dezintoxicare sunt moștenirea mea! —Bună, Helen, am spus eu sfârșită. După asta, Helen a adăugat cu o voce surprinsă: —Dumnezeule! Ce te-ai subțiat! Arăți foarte emancipată, curvă slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu! am râs eu plină de înțelegere. Eu arăt a dependentă de droguri? — N-am de unde să știu, Rachel. Nu-și putea ascunde dezgustul din voce. Nu mă învârt în cercuri din astea. —Ei, nu sunt dependentă de droguri! Vacă idioată, m-am gândit. Eram de-a dreptul jignită. Mai ales că fusesem așa de drăguță cu ea când îi zisesem că nu arată a alcoolică. —De unde e familia ta? m-a întrebat Chaquie schimbând din nou subiectul. —Din Blackrock, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bănci. —Aiiiiii, a spus tata cu o voce stranie, e tale mulos. Ce e, tată? —Tale mulos. M-am întors către mama. —Ce zice? — Zice că e tare frumos, mi-a explicat ea. Dar de ce vorbești pe tonul ăsta absolut idiot? l-am întrebat pe tata. Și, oricum, e departe de-a fi tare frumos. —Oklahoma, mi-a șoptit mama. Are un rol mic în piesa produsă de Blackrock Players. își pune la punct accentul. Nu-i așa, Jack? Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am zis ca să-l tachinez, în timp ce amândoi stăteam întinși pe pat. De ce-ai fost așa de sigur c-o să mi-o scot? Poate că ieșeam cu altcineva. Cu cine? a râs Luke. Cu Daryl? Cu idiotul ăla? — Nu e idiot, am răspuns eu semeață. E foarte drăguț și are o slujbă grozavă! — Același lucru s-ar putea spune și despre Maica Tereza, a întors-o Luke în zeflemea, dar eu tot n-aș vrea să mă duc cu ea acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-i? a exclamat Chaquie. N-a avut nici o legătură cu faptul că mi-a fost rău. A fost din cauza sumelor, care nu ieșeau la socoteală. Iar eu ți-am spus asta dinainte să te duci la Higgins cu propunerile tale idioate. Dermot a ignorat-o. Și în tot timpul ăsta eu am consolidat afacerea, i-a dat Dermot înainte, muncind zi și noapte ca să am cel mai tare salon de frumusețe șpronunțat „cel maaai taaare saloon de frumusețe“ț din South
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
se plictisise de Dublin, a decis să vină cu mine. Și în tot timpul ăsta tu ai progresat în carieră, iar Rachel n-a realizat nimic? — Presupun că da, a admis Brigit. Mă simțeam fără nici o valoare, ca un câine idiot pe care-l ții tot timpul în poală. —E bine să fii prieten cu cineva care nu are la fel de mult succes ca tine, a spus Josephine ca și cum ar fi gândit cu voce tare. Contrastul ăsta te face foarte fericit. —Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
chestia asta mi-a plăcut la nebunie. Așa cum m-am dat în vânt și după felicitare, discurs, toate urările de bine, lacrimile, îmbrățișările și promisiunile de genul „O să-mi fie dor de tine“. Până și Sadie-sadica, Efervescenta-recepționera și Finbar, grădinarul idiot au venit să-mi ureze numai bine. Plus doctorul Billings, toate asistentele, consilierii și, bineînțeles, pacienții. Am ținut și eu același discurs pe care l-a ținut toată lumea. Cum atunci când am venit eram convinsă că nu e nimic în neregulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-mi mai spui că l-ai uscat cu föhnul. —Uneori. —Ești nebună? Nu poți să usuci cu föhnul un păr uscat ca paiul. îl hidratezi vreodată? Sigur că-l hidratez! Știu și eu care e ABC-ul îngrijirii părului, vacă idioată! —Trebuie să te cred pe cuvânt, mi-a spus ea cu ochii îngustați. — Când spun că-l hidratez, am dat-o eu cotită, asta nu înseamnă că fac împachetări cu ulei fierbinte și un prosop încălzit o dată pe săptămână. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
emit vreodată. Am făcut o pauză, am tras aer în piept și am spus: — Nu mi le pot permite. Maura mi-a țintuit privirea în oglindă. Știam că nu mă credea. Știam că gândea ceva de genul „Curvă snoabă și idioată“. Am înțepenit așteptându-mă să fiu luată de beregată și să mi se urle „ȘICUCOMISIONUL MEUCUMRĂMÂNE?“ Maura n-a făcut însă asta. Am încercat să mă conving că nu aveam nici un motiv să mă simt vinovată. Dar n-a funcționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Cum mai puteam să mă văd cu el când eu eram aproape cheală? —O urăsc, am spus gâfâind. Curvă cretină, obeză și machiată în exces! Urăsc toți coaforii! — Sper că nu i-ai dat bacșiș, a zis Helen. Nu fi idioată, am spus eu lăcrimând. Sigur că i-am dat bacșiș. N-ar fi trebuit să-i las nimic lui Jasmine, decât poate un ochi învinețit, dar nu m-am putut abține. Ba chiar, atunci când a făcut chestia cu o oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zis el pe un ton confidențial. Avem o relație fantastică, a continuat Nola strălucind de fericire. Pentru că am învățat să trăiesc cu mine însămi înainte să-l cunosc pe el. Până când am învățat asta, n-am fost altceva decât o idioată amărâtă, complet nefericită. Am fost destul de limpede? m-a întrebat ea dintr-odată nedumerită. —Mai limpede chiar decât cristalul, am bolborosit eu. Foarte bine, mi-a spus ea radiind. Grozav! Uneori nu sunt foarte clară. Atunci hai să mergem. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai dulce de aici. Acum, după ce întorseseră, se îndreptau din nou spre vârf. Da, șefule! auzi în sfârșit vocea omului său. Anulăm totul, zbieră el în telefon, opriți-vă și întoarceți pe loc! De ce? întrebă celălalt. Nu mai pune întrebări idioate! Întoarce convoiul chiar acum și mergeți spre graniță cu toată viteza! Nu mă interesează dacă rupeți camioanele, m-ai înțeles? Cu viteză maximă, nu mai pierdeți nici o secundă! Am înțeles, șefule! Întoarcem chiar acum. Fii cu ochii în patru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dacă n-au... Cum să nu aibă? Doar tiparnița de bani e la ei. Ei, îl opri Boris, nu mă aburi! Chiar tu mi-ai spus că nu se pot tipări bani în neștire. Generează inflație. Tu te-ai născut idiot ori ai luat lecții ca să ajungi așa? Cum să genereze inflație? Pentru fiecare leu tipărit cu care cumperi aur, primești în schimb o anumită cantitate de metal prețios. Fiecare bancnotă are acoperire și încă în aur fin. Ai priceput? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi bănuit că visam. O ușă s-a deschis brusc și o femeie blondă, cu o siluetă scheletică și antipatică, a plutit până la mine. ― Te-ai trezit? Întrebă ea cu un zâmbet pe care l am catalogat imediat ca fiind idiot. ― Așa se pare, am răspuns ofuscată continuând să muncesc la distrugerea blancului imens din mintea mea. Ce s-a Întâmplat? ― Nu-ți amintești nimic? ― Nu. ― Ai avut un accident de mașină, acum aproape douăzeci și patru de ore, mă informă ea. Ce
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
care-l cunoscusem vreodată. Știuse exact ce să spună În așa fel Încât să nu o mai iau În tragic. Eram Într-adevăr recunoscătoare. Mai pe seară, ea a ieșit cu Adi, iar eu miam sfârșit ziua cu câteva conversații idioate pe messenger. Nu-mi venea să cred că a doua zi mă duceam la școală. După atâta timp, mă dezobișnuisem complet de ceasul 101 99 deșteptător, de geanta neagră, de colegele mele enervante și de colegii mei simpatici. Cu siguranță
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
spus că ai Întrebat de mine. Teatru. Urma cumva să mă Întrebe ce voiam? ― Hei, ești bine? I-am aruncat cea mai Înfricoșătoare privire a mea. ― Chiar credeai că nu aveam să aflu adevărul? Ei bine, te dezamăgesc! Nu sunt idioată! Victor rămase cu buzele Întredeschise, dar nu scoase niciun sunet. Evident, nu se așteptase la asta. ― Cum ai aflat? I-am aruncat o privire, mimând șocul. ― Ce faci, Victor? M-aș fi așteptat măcar să negi! El oftă și se uită
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
măcar să te duc acasă? Nu am răspuns. Se făcuse ora patru și era mult de mers pe jos, dar În niciun caz nu plecam cu el. Ora patru. Mă cuprindea un sentiment ciudat când mă gândeam la asta. Același sentiment idiot și frecvent pe care Îl am când cred că am uitat ceva, deși nu e adevărat. Nu am niciodată nimic de făcut la ora patru. Pașii mi s-au accelerat. Nu voiam decât să ajung acasă și să fac o
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
sărmani și simpli i-ar fi făcut mult bine sufletului lui. Cred că ar fi putut învăța de la ei ceva care i-ar fi fost de folos. — Și ce ți-a zis? — A zâmbit puțin. Presupun că m-a considerat idiot. Mi-a zis că are alte treburi. Aș fi dat nu știu ce ca Strickland să-și fi exprimat altfel refuzul. — Mi-a dăruit mie tabloul cu Blanche. Mă întrebam de ce făcuse Strickland așa ceva, dar n-am zis nimic și o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a nu irosi această șansă. Restul e vulgaritate. Succes? Glorie? Singura glorie e un trup sănătos. Singurul succes care merită să fie râvnit e să trăiești din plin și ceea ce nu poți obține. Dacă nu, unica șansă e să fii idiot. Ca să-mi dovedesc "vitejia", m-am aventurat în larg. Și era să mă coste ușurința cu care uit că nu mai sunt tânăr. Abia am revenit la țărm. La un moment dat, am intrat în panică. Mi se părea că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la Crest și sunt cetățean al Yalartei. Am omorât un om că l-am pocnit cam tare și sunt aici și-mi risc pielea. Dar n-am chef să mai stau la palavre cu tine, mă obosești cu poveștile tale idioate. Gosseyn ezită. Protestele lui Jurig erau convingătoare, dar nu era dispus să abandoneze. Un aspect special necesita lămuriri. - Dacă ești atât de ignorant, zise el, acuzator, cum de vorbești atât de bine engleza? Concepu răspunsul în momentul în care pronunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
faci în artă. Acolo cauți generalități și aci le dai la o parte. Nu mă interesează prin ce semăn cu alții, ci prin ceea ce difer. Aș găsi pe discul gramofonului meu imaginar tot felul de exclamări momentane, mereu contrare și idioate: "mi-e foame, mi-e sete, mi-e frig, mi-e cald", sau "supa te încălzește, friptura e prea arsă, prăjitura prea dulce", mici exclamații necesare, se va zice, totuși numărul lor mare e sinistru. Unul făcea socoteală asupra bunicii
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să știi precis că nu poți să afli nimic de folos și că faci numai mărturisiri compromițătoare pentru amorul propriu, care va suferi mai târziu. Dacă cel ce te ascultă este un om fin, atunci nu-l interesează întrebările tale idioate, ci febrilitatea cu care le pui. Știe că nu poate să extragă nici un adevăr din explicațiile pe care i le dai, dar îl interesează spectacolul atât de rar al tresăririlor din fața lui. Cu domnul Theodoriu, licențiat în filozofie, sunt prieten
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
arăt ceva. Bull îl conduse pe Alan în dormitor. Acesta era atât de excitat, atât de exaltat. Avea să fie cel mai tare număr de striptease. De asta scenariile de tip Playboy ale propriilor fantezii i se păruseră atât de idioate și banale. Urma Adevăratul Striptease. Culorile estompate și formele ofilite din volumul lui Nicholson reveniră în mintea doctorului, sub forma unui filigran dantelat și familiar. Aceasta era încântarea autentică! Acasă, Naomi o invită înăuntru pe fata care venise să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe străzile din Bexhill către De La Warr Pavilion, pe faleză, la întâlnirea cu iubitul său. Alan avusese parte de încă o zi epuizantă la Competiția Educațională. Măcar vremea bună se menținuse. Numai că exercițiile elaborate de facilitatori fuseseră și mai idioate decât cele din ziua precedentă. Trebuiseră să joace diferite roluri. Medicii își asumaseră statutul de pacient și trebuiseră să dea curs frustrărilor și temerilor aferente. Alan era suficient de sincer pentru a recunoaște față de sine că jocul de roluri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]