1,506 matches
-
nașterea libertății lui. 16 august Sânt la Paris de două-trei zile. Este "aniversara" lui Virgil, născut pe 15 august, dar înregistrat "oficial" pe 16 august. Locuiesc la Mihnea, plecat cu ai lui la Veneția. Pentru cina sărbătorească de diseară de la Ierunci pregătesc salată de vinete, singura bucurie (gastronomică) pe care i-o pot face lui Virgil, pentru că Monica, cu care tocmai am vorbit la telefon, îmi mărturisește că Virgil suportă din ce în ce mai greu zilele sale de naștere. Acum, de pildă, stă întins
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gură, după care erau încarcerați pentru 20 de ani sau pentru restul vieții. Lavinia Betea constată "progresul" înregistrat față de naziști, care scoteau dinții îmbrăcați sau punțile dentare din aur după ce purtătorul lor murea sau era omorât. M-am întors de la Ierunci, care au acceptat să se lase sărbătoriți prin cina pregătită de mine. (în afara salatei de vinete, pe care o făcusem acasă, la Mihnea, am făcut la fața locului niște superbe șnițele aurii din escalope de dinde cu un supreme de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spiritele acestui loc, cei prin fața cărora s-a perindat zi de zi vreme de câteva decenii acest cortegiu de măști izvorâte dintr-o istorie bolnavă. Cineva, sosit după anii '90 la Paris, s-a dus, fără să-i cunoască pe Ierunci, tot așa, târziu într-o seară de vară, și a stat o vreme, privindu-le, recules, casa. "Este primul drum, mi-a spus apoi, pe care ar trebui să-l facă orice român în Paris. Ani de zile am stat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
își evacuează actorii, căutând alt decor și alte personaje. Cei pe care am venit să-i văd rostindu-și epilogul și-au jucat bine rolul. 19 august Poimâine plec din Paris și m-am dus să-mi iau rămas-bun de la Ierunci. A fost o seară "testamentară", în care Monica mi-a recapitulat instrucțiunile au cas que: unde se află plicul cu datele Societății "Bellini Obseques" care ar urma ca "la momentul potrivit", în urma unui simplu telefon, să intervină pentru declanșarea "procedurilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a intrat în scenă Andrei, care sosise la un an după mine, scos practic din țară ― după ce fusese dat afară de la Institut pe chestia grotescă cu "meditația transcendentală" ― de o campanie făcută la Europa Liberă de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Avea camera la parter, exact sub camera mea, și-mi amintesc cum într-o seară târziu, după ce fuseserăm împreună la filmul Shining al lui Kubrick și ne întorseserăm acasă destul de speriați, mi-a venit ideea să cobor către miezul nopții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lenta avansare către un anume dogmatism. Matur devine cel care se poate orienta tocmai pentru că are câteva repere ferme (chiar dacă printre ele se numără și scepticismul). 18 martie Mâine plec pentru șase zile la Paris: trebuie să-i văd pe Ierunci, șubreziți de bolile iernii ― Monica îmi va da anii 1981-1986 din Jurnalul ei corectați ―, trebuie să-i întîlnesc pe Vera și Milan Kundera, pentru a discuta condițiile publicării complete a operei lui Kundera la Humanitas, trebuie s-o văd pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
păstrîndu-și umorul, Virgil a optat totuși pentru "viziunea prafpulberistă", cum am botezat-o într-o vacanță petrecută împreună la Megeve în 1998. Imaginam atunci și o lucrare de doctorat cu titlul Prafpulberismul în cultura română de la Miron Costin la Virgil Ierunca, fapt care lui Virgil îi plăcea enorm și îl făcea să râdă cu poftă. Așadar, îl găsesc pe Virgil la telefon în vervă prafpulberistă, de Ecclesiast postmodern. "Ce faceți, Virgil?" ― "Ce să fac, Gabriel, regret că nu mai am timp
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o aglomerație nebună. Și pe urmă spitalul însuși e un mic oraș. Până găsim clădirea cu radiologia..." Mă hotărăsc să îi respect angoasele, așa încît nu mai comentez. Astăzi de dimineață la 6 și 35 de minute eram sub geamul Ieruncilor, după ce traversasem un Paris în care, în afara gunoierilor și a unei mașini de pompieri, fusesem singurul automobilist. La 7 și zece minute coborâm în fața clinicii de neurologie și radiologie de la Pitie Salpetriere, după ce străbătuserăm curțile și aleile pustii ale spitalului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încheia brusc, în două propoziții, datorită "evenimentelor sângeroase" de la Timișoara și București. Textul nu era însoțit de nici un portret. Ilustrațiile constau într-o singură fotografie (centrată pe un șir de gratii), însoțind un text despre tortură din cartea lui Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești și o hartă a "închisorilor comuniste din România" (care cuprinde și Basarabia). Ca idee "de reținut" în mod special, se recomanda axioma: "dictatura ceaușistă a dus la adâncirea crizei regimului comunist"8. Și de această dată, autorii s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Irina, 72 Hoxa, Enver, 248 Hrușciov, Nikita S., 256 Hurezeanu, Damian, 64 Hurezeanu, Elisabeta, 128, 216 Hutton, Patrick H., 12, 15, 17 I Iakovlev, Alexander, 10 Iancu de Hunedoara, 43, 46, 53, 55, 57, 58, 65, 66, 87, 90, 192 Ierunca, Virgil, 226 Iloaia, Romică, 180 Imbert, Francis, 19 Inculeț, Ion, 154 Ioachim Băcăuanul, 73 Ioan Albert, rege al Poloniei, 48 Ioan Paul al II-lea, papă, 245 Ioanid, Doina, 37 Ion Neculce, 45, 80 Ion Vodă cel Viteaz, 48, 87
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
partinice, Doamne ferește, fiindcă nici nu eram membru de partid și nici nu aveam nici un fel de afinități cu ideile lor, dar încă de pe atunci mi se făcea greață când auzeam cum unii scelerați, trădători de neam și țară precum Virgil Ierunca, Paul Goma, Monica Lovinescu, Silviu Georgescu și alții scuipau veninul în fiecare seară de la microfonul lor plătit în dolari, pe țara unde au văzut lumina zilei, unde le-au trăit strămoșii, frații și părinții. Cei care mai scriam pe timpurile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de care vorbeam, unde într-adevăr se constituise sau era în curs de constituire un umanism românesc, care era bine înrădăcinat în locurile sale de naștere. Mihai șora, Cercul de la Sibiu, Adrian Marino, Dinu Pillat, Nicu Steinhardt, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, toți oamenii aceștia erau doară destul de bine înrădăcinați în pământul în care se născuseră, dar în același timp aveau o deschidere formidabilă înspre lumea europeană și, până la urmă, mondială, în artă, cultură, experiment, comportament. În plus, se bizuiau pe ambele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
foarte prost între el și sfera publică românească. Au existat și cazuri de întoarcere triumfală, între care cel mai spectaculos comparabil doar cu scurta vizită a Regelui Mihai I în 1992 este turneul apoteotic făcut de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, sub auspiciile Editurii Humanitas și ale lui Gabriel Liiceanu, pe la jumătatea anilor '90. Sau cazul lui Andrei Șerban, deși marele regizor a stat suficient în țară pentru a cunoaște suișurile și coborâșurile adorației publice și ale prieteniilor. Triumfurile au reprezentat
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mie mi se pare un tip absolut extraordinar. știu de la oameni chiar inteligenți din România, persoane pe care le simpatizez și care ziceau: "E absolut insuportabil, nu se poate, de-abia așteptăm să plece etc." Iar Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au fost foarte repede izolați, marginalizați, chiar atacați. Eu sunt informat că la începutul anului '90, persoane foarte importante s-au împotrivit primirii lor în Uniunea Scriitorilor, că nu se poate, sunt niște fugari și nu... "cadrează". Asta despre niște
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Hauptmann, Gerhart / 19 Hayles, Katherine / 113 Hegel, G.W.F. / 85 Heidegger, Martin / 103, 145 Heinemann, Steve / 75 Heliade-Rădulescu, Ion / 62 Herzen, Aleksandr / 132 Hewlett, William / 148 Hitchins, Keith / 132 Hitler, Adolf / 53 Hulubei, Horia / 71 I Iancu, Avram / 32 Ierunca, Virgil / 29, 55 Iliescu, Ion / 96, 99, 101 Ioan, Augustin / 92 Ionescu, Nae / 99, 101-103 Iordan, Iorgu / 44, 71 Iorga, Nicolae / 71 Isărescu, Mugur / 74 Ivașcu, George / 44 J Junckers, Jean-Claude / 118 K Keats, John / 156 Kiseleff, Pavel / 34 Kundera
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
polemic cu scriitori precum Camil Petrescu, acțiunea literară, de traducere, cu accidentele de proprietate intelectuală consemnate în legătură cu romanul Ora 25, traducerea lui Caragiale împreună cu Eugen Ionescu etc., dimpreună cu ideea că autoarea trebuie pentru o justă perspectivă, separată de Virgil Ierunca în evaluarea operei toate prezintă nuclee de interes și de pertinentă analiză critică. Lăcrămioara PETRESCU Argument În lucrarea de față, ne-am propus să evidențiem modul în care Monica Lovinescu a devenit model pentru anticomunismul literar. Un prim argument în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
detaliile ce țin de patologia senectuții. Al doilea studiu a apărut în 2010 la Editura Universității Petru Maior, sub semnătura lui Dumitru Mircea Buda. În cartea sa, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, (la origine, teza de doctorat a tânărului universitar) D. M. Buda urmărește semantica exilului și problema receptării scriitorilor din exil de către publicul de limba maternă. Autorul realizează o trecere în revistă a operei soților Lovinescu Ierunca, comentând receptarea lor în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și a lui Virgil Ierunca, (la origine, teza de doctorat a tânărului universitar) D. M. Buda urmărește semantica exilului și problema receptării scriitorilor din exil de către publicul de limba maternă. Autorul realizează o trecere în revistă a operei soților Lovinescu Ierunca, comentând receptarea lor în publicistica românească. Studiul, deși bine documentat, nu beneficiază de atenție din partea criticii contemporane. Probabil, din cauza ediției limitate și a insuficientei promovări. Cartea Iuliei Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securității: 1949-1989, apărută la editura Humanitas anul acesta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de autoare, deoarece reprezintă un punct de acces spre polemici și campanii de discreditare. În această lucrare, am oferit un tip de comentariu situat pe o altă gamă decât cea unanimă, despărțind opera Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi au stiluri distincte. Până și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o altă gamă decât cea unanimă, despărțind opera Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi au stiluri distincte. Până și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
foarte mici, intimidarea, amenințarea familiei, ingerarea de produse chimice, inducerea de stări halucinante, simularea execuției și multe alte atrocități greu de închipuit alcătuiesc arsenalul torționarilor. Un groaznic și controversat abuz al regimului are loc în închisoarea din Pitești (1949-1952). Virgil Ierunca analizează experimentul de reeducare al deținuților, bazându-se pe depozițiile unor martori. Experimentul e cunoscut în timp drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
declare vinovat de crime comise împotriva țării și, convins de măreția comunismului, să depună mărturii chiar și împotriva familiei. Testul final constă în torturarea celorlalți deținuți. Avantajul folosirii acestei metode este că îi unește pe deținuți în complicitatea crimei. Virgil Ierunca rezumă procesul reeducării astfel: "din clipa în care cel torturat torturează la rândul lui, calitatea lui de victimă dispare. Nimeni nu va mai mărturisi pentru că toți au fost legați între ei prin tortură. Nu există vreun deținut din timpul "fenomenului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prieten"17. În închisoarea de la Pitești se pun în aplicare toate formele de tortură imaginabile, toate mijloacele de degradare fizică și morală. "Unii au încercat să-și sfâșie arterele cu dinții, alții să-și strivească capul de perete", relatează Virgil Ierunca. "În zadar. Erau, în general, surprinși la timp de reeducatorii însărcinați cu supravegherea lor permanentă"18. O carte greu de citit, Fenomenul Pitești arată fața cea mai întunecată a opresorilor din perioada comunistă. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din cartea Doinei Jela, Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, confirmând drama prin care trece și implicarea Securității. Însă relatarea telegrafică a interviului se extinde, deoarece primește noi informații după mai bine de un deceniu de la eveniment: Virgil Ierunca, atras într-o cafenea (metodă utilizată și cu alte ocazii) de un cunoscut care probabil primise viza cu această concesie, o găsește la spital în comă: "mă întorc spre sala de spital. Nu spre a mă văicări: nu mă durea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
va citi cu atenție va constata că gândirea acestor doi mari intelectuali a fost mereu o sursă de inspirație pentru noi. Nu exagerez spunând că Raportul, ai cărui coautori au fost, a fost ultima operă a Monicăi Lovinescu și Virgil Ierunca", subliniază Vladimir Tismăneanu în prefața antologiei Etica neuitării. Această idee o reliefează și Nicolae Manolescu: "contribuția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca la Raport a fost reală și substanțială; ei i-au indicat d-lui Berindei pasajele din cărțile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]