1,350 matches
-
în decădere, din interior, prin lipsa de principii, artă, știință, prin inactivitate, abuzuri, asupriri și slăbiciune, iar din exterior prin creșterea educației, artelor, științelor, comerțului și a artei războiului a vecinilor săi, în aceleași condiții, Rusia se mărea repede prin iluminism, industrie, comerț, polemici, putere, influență [și] prestanță. Poarta cu cea mai bună climă, cu cea mai fericită așezare și populație numeroasă, moare în plină viață, deoarece îi lipsește spiritul politic și războinic, care face puterea și siguranța națiunilor. Rusia, legându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Lemberg urmau să vegheze ca nimeni să nu se prevaleze de acest titlul în mod fraudulos 297. Odată cu dispariția boierului Vasile Balș, Bucovina pierdea pe cea mai de seamă personalitate a sa, a cărei figură se înscrie între valorile iluminismului românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, ca și pe principalul reprezentant al iosefinismului din această provincie, care, prin viața și activitatea sa plină de succese remarcabile, dar și de mari suferințe și dezamăgiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în decădere, din interior, prin lipsa de principii, arte, științe, prin inactivitate, abuzuri, asupriri și slăbiciune, iar din exterior prin creșterea educației, artelor, științelor, comerțului și a artei războiului a vecinilor săi, în aceleași condiții, Rusia se mărea repede prin iluminism, industrie, comerț, polemici, putere, influență, prestanță. Poarta, cu cea mai bună climă, cea mai fericită așezare și o populație numeroasă, moare în plină viață, deoarece îi lipsește spiritul războinic și politic, care face puterea și siguranța națiunilor. Rusia, acum 70
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Harmattan, Paris, 2000, p. 69-74. 56 Jean Louis Carra, op. cit., p. 130-131. 57 Ștefan Pascu (coord.), op. cit., p. 252. 58 Vezi în acest sens: Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, București, 1968; Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române. 1750-1831, București, 1972; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Romul Munteanu, La culture roumaine à l'époque des Lumières, vol. I-II, Bucarest, 1982. 59 Romul Munteanu, Rumänische Aufklärer über Erziehung, Kultur und Fortschritt. Die
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
130-131. 57 Ștefan Pascu (coord.), op. cit., p. 252. 58 Vezi în acest sens: Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, București, 1968; Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române. 1750-1831, București, 1972; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Romul Munteanu, La culture roumaine à l'époque des Lumières, vol. I-II, Bucarest, 1982. 59 Romul Munteanu, Rumänische Aufklärer über Erziehung, Kultur und Fortschritt. Die Auswirkungendes Josephinismus, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, seria "Studia Romanica", 62, Heidelberg, 1986
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nr. 88/1780. 117 Ibidem. 118 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, p. 86. 119 Idem, Vasile Balș, un iosefinist bucovinean, în "Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei", XVII-XVIII-XIX, 1990-1992, p. 407-418. 120 Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române. 1750-1831, Biblioteca istorică XXXII, Ed. Academiei R.S.R., București, 1978, p. 47. 121 Pierre Chaunu, Civilizația Europei în secolul luminilor, vol. I, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 251. 122 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Banat și Ungaria, supuse mitropoliei Carlovițului, politicii de centralizare și integrare socială, prin reglementarea organizării ierarhice, a numărului preoților, parohiilor și mănăstirilor, a veniturilor clericilor, a statutului social și a gradului lor de instruire, cf. Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, p. 89-90. 95 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRat, Protokoll, 1783, Dep. Lit. G., Pg. 1904; Pg. 1600. 96 Ibidem; Pg. 1938. 97 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150). 98 DANIC București, fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150). 120 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 131-142. 121 D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 232-236; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986, p. 113-114. 122 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRat, Protokoll, 1784, Dep. Lit. G, Pg. 82, Pg. 560. 123 Ibidem, Pg. 81, Pg. 560, Pg. 1292. 124 Ibidem, Pg. 82, Pg. 94, Pg. 560, Pg. 1293. 125 F.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
33. 35 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 36 Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, vol. I, Ed. Minerva, București, 1981, p. 169-170. 37 Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române, 1750-1831, Biblioteca istorică XXXII, Ed. Academiei R.S.R., București, 1978, p. 88-89. 38 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, nr. 3 a, f. 4. 39 Ibidem. 40 Ibidem, f. 14. 41 Paul Hazard, Gândirea europeană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
der Bukowina, Cernăuți, 1912, p. 34 și urm. 111 Mihai-Ștefan Ceaușu, Școală și educație în Bucovina în perioada iosefinistă și postiosefinistă, în "Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol"", vol. XXX/1994, Iași, p. 228. 112 Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Ed. Facla, Timișoara, 1986, p. 122. 113 I. V. Goraș, Învățământul românesc în ținutul Sucevei. 1775-1918, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975, p. 53; Ioan Mircea Bogdan, Die Rumänen und ihr Schulwesen (Banat, Siebenbürgen, Bukowina, Moldau und Walachei), în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ibidem, p. 166-167. 154 Ibidem, f. 165-166. 155 Ibidem, f. 180-181. 156 Isidor Onciul, Ceva despre mersul și dezvoltământul culturei teologice și clericale în Bucovina, în "Candela", Cernăuți, 3/1883, p. 2-11; 51-62; 103-117. 157 Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, p. 91-92. 158 Isidor Onciul, op. cit., p. 52. 159 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 92. 160 Ibidem. 161 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie 1791, Nr. 59. 162 Ibidem, III, a, 2, Bukowina. 163 DJAN Suceava, fond Mitropolia Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trebui să ne mire apariția în viitor a altor tipuri de discursuri. * Într-o lume în care s-a spus aproape tot ce era de spus domeniul originalității mai este posibil doar pe zona lui cum este spus. Modernitatea, prin intermediul iluminismului, a introdus ideea clarității și accesibilității populare a ceea ce este spus, idealul fiind exprimarea pe înțelesul tuturor. Evident, pretențiile aristocratice s-au orientat către exprimările închise, către coduri, vizând modalități de exprimare restrictive social. Acum însă i se deschide un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ieșirea din identitate rostibil-ființă. * Marile edituri (adică marii editori) din România nu au înțeles că a te situa în mediul cultural presupune și acte gratuite, nu doar profit și eficiență economică. Cartea și-a căpătat statutul social în plin avânt iluminism, ea deschizând posibilitatea consumului cultural de masă. A menține prețuri prohibitive pentru o bună parte a cetățenilor, mai ales a celor iubitori de carte, echivalează cu un gest cultural ce nu este dus până la capăt. * Umanitatea este caracterizată de o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a putut da seama de ceea ce ar putea fi receptarea din interior — fie și în măsura limitată ce o permite trecerea timpului — a unor forme culturale de o asemenea înfățișare. Astfel încât cvasitotalitatea analizelor critice moderne stau sub semnul raționalismului și iluminismului de factură occidentală. Trebuie să se redescopere nu doar ansamblul spațiului cultural în care s-a conturat spiritul european, dar să se regăsească maniera în care s-a gândit vreme de un mileniu în acel excepțional creuzet cultural care a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
european, dar să se regăsească maniera în care s-a gândit vreme de un mileniu în acel excepțional creuzet cultural care a fost Bizanțul, o atitudine spirituală ce este parte a Europei. Excesul de care a dat dovadă raționalismul și iluminismul veacurilor XVIII și XIX a însemnat mai cu seamă credința în hegemonia unei atitudini interpretative ce a părut aplicabilă oriunde și la orice. S-a creat pe această cale o viziune ce avea înfățișarea sistematicului și comprehen¬sivului în ceea ce privește istoria
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vorbi de presă, în sensul modern al termenului, aceasta însemnând periodicitate relativ constantă, informație de actualitate, continuitate și, nu în ultimul rând, un public capabil să se informeze. Amplele mutații produse în structura mentală a secolului al XVIII-lea, de către iluminism și enciclopedism, intensul proces de europenizare, pornit din Apus, au avut efecte dintre cele mai spectaculoase și în răsăritul Europei, unde popoarele asuprite încep să se trezească la o viață națională și spirituală proprii, să-și descopere originea, limba și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
întrun fel preocupările grecilor, sârbilor și maghiarilor transilvăneni de a-și întemeia o presă națională. Autorii întreprinderii este Ioan Molnar Piuariu, cunoscutul oculist și profesor de la Liceul academic din Cluj, care în acea vreme se pătrunsese de ideile noi ale iluminismului european. Împreună cu alți cărturari, acesta înființează "Societatea francmasonică" din Sibiu. În acest mediu, e posibil să se fi născut ideea dezvoltării unei rețele revuistice puternice, în scopul răspândirii ideilor în popor și al ridicării culturale. I. Molnar Piuariu a luat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
XIX-lea, mișcarea intelectuală ale cărei componente tind să capete expresie pe măsura proceselor transformatoare din existența materială a oamenilor, este, și la noi,ca pretutindeni, “mare și neobosită”. Ideea unei prese în limba națională, considerată sub înrâurirea înnoitoare a iluminismului, drept un excelent mijloc de instruire și educare, găsește un larg ecou în toate straturile societății românești, la toate categoriile de vârstă, dar și în rândul tinerilor.” Era epoca, își amintește Kogălniceanu, pildă el însuși de patriotism și ardoare a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
literar păreau a fi cele de ordin lingvistic, o critică culturală, de esență luministă, în care problemele de limbă joacă un rol important. Cultivarea limbii rămâne o sarcină de onorare a fiecărui cărturar român din această vreme, cunoscător al principiilor iluminismului.De altfel nici lui T. Maiorescu preocupat de elementul estetic , nu i-a rămas străin genul acesta de critică lingvistică. Nu-l vor ignora, de altfel nici unul din teoreticienii și criticii literari, care vor aborda opera de artă din punctul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
continuare, leninismul romantic înglobează, pe lângă, bineînțeles, romantism, elemente de fascism, leninism asianizat și naționalism. Teza de la care pornesc este următoarea: în secolul XIX, societatea românească a preluat din Occident o variantă a modernității influențată mai degrabă de romantism decât de iluminismul francez. Chiar dacă elementele de romantism francez predominau, nu erau deloc neglijate cele ale romantismului german care, cu timpul, se va constitui într-o importantă sursă de inspirație pentru leninismul romantic 12. Așa cum se poate constata din scrierile lui Nicolae Bălcescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dar permanent temut: Uniunea Sovietică. Fără a emite judecăți de valoare la adresa discursului lui Bălcescu, inevitabil impregnat de atmosfera vremii, nu îmi propun să demonstrez, în această fază, decât ceea ce am anunțat anterior: modernitatea intelectuală românească este rezultatul maculării dintre iluminismul francez și (mai ales) romantismul german. Pe cale de consecință, așa cum observa și Lucian Boia, națiunea va fi înțeleasă în accepțiunea ei germană, adică în termeni preponderent etnici, nu contractuali, așa cum s-au autoreprezentat francezii după Revoluția din 1789 (Boia: 2002
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autoreprezentat francezii după Revoluția din 1789 (Boia: 2002, 61-62). Pentru a evidenția elementele romantice din citatele de mai sus, este necesară o trecere în revistă a câtorva asumpții de bază a curentului romantic german. Acesta s-a format sub influența iluminismului francez Revoluția Franceză a fost chiar admirată de către romanticii timpurii, care nu ezitau să se considere "revoluționari" (Râmbu: 2001, 13-14) de la care a împrumutat "ideea perfectibilității omului prin cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
degrabă fascist decât leninist, așa cum vom vedea în continuare. De asemenea, "Romantismul nu este o formă de sentimentalism, așa cum se consideră adesea. El este la fel de departe de excesul sentimentului ca și de excesul rațiunii în care a căzut raționalismul dogmatic (iluminismul, n.m.)". Romanticii sunt atrași de "complexitatea sinelui" și se distanțează de frivolitatea sentimentalistă apelând la "interioritatea omului ca un întreg univers în care se află forțe tainice care trebuie puse în lumină" (Râmbu: 2001, 40). Și, de ce nu, orientate înspre
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
german, cu precădere Kant, pe care l-a reinterpretat, pornind de la sensul esențialmente empiric al filosofiei sale pentru a îl extrapola în planul ideilor, Kant a fost influențat de Hume și de filosofia empirică, pe de o parte, respectiv de iluminismul lui Rousseau, pe de cealaltă parte; utilizând metoda arheologiei filosofice, am putea ajunge, pas, cu pas, până la filosofia greacă. Ca sistem de idei deci, leninismul nu s-a născut pe un teren gol; a avut rădăcini filosofice profunde, dar care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ca sistem de idei deci, leninismul nu s-a născut pe un teren gol; a avut rădăcini filosofice profunde, dar care nu pot fi respnsabilizate pentru apariția sa. Majoritatea sistemelor intelectuale occidentale au produs versiuni inchizitoriale, dacă luăm numai exemplul iluminismului contrapus terorii iacobine; asta deoarece, așa cum pertinent a observat Raymond Aron, filosofiilor li se pot imprima relativ facil sensuri "monstruoase". Ca sistem politic și armătură ideologică însă, regimul bolșevic a reprezentat o formă de stat sui-generis. Este important de insistat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]