1,461 matches
-
și Franța și se fixează definitiv și cele două sensuri de bază ale sale: evenimentele, faptele, creațiile literare ale unei anumite epoci și studiul acestor evenimente în succesiunea și variația lor ascendentă și descendentă. Progresul este ideea-forță a activismului istoric iluminist. Literatura propagă și apără drepturile și virtuțile civice, naționale, patriotice. Relația dintre literatură și stat devine directă. Este o colaborare și o interdependență. În perioada luminilor, literatura se află într-un moment de maximă ideologizare. Înțelesurile ideii de literatură se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sacră intră într-un moment de eclipsă. „Republica literelor” capătă aspecte noi. A devenit o stare de spirit și o ideologie militantă. Este o mare ambiguitate de idei și semnificații ideologico -politico-sociale-literare. Mitul „cetății ideale” revine în plină mentalitate utopică iluministă. Unde încetează utopia politică și unde începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întregul teritoriu al Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867 (Ianoș, 2010, p. 307). Trei ani mai târziu de la promulgarea Regulamentului, în 1777, Curtea a emis o lege specială pentru Ungaria, sub numele de Ratio educationis. Spre deosebire de legea matcă (Regulamentul...), Ratio educationis prezenta principii iluministe mai moderate, în sensul că obligativitatea învățământului primar nu mai era stipulată. Eliminarea acestei prevederi în care era concentrată una dintre esențele tari ale programului filosofico-pedagogic iluminist s-a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub numele de Ratio educationis. Spre deosebire de legea matcă (Regulamentul...), Ratio educationis prezenta principii iluministe mai moderate, în sensul că obligativitatea învățământului primar nu mai era stipulată. Eliminarea acestei prevederi în care era concentrată una dintre esențele tari ale programului filosofico-pedagogic iluminist s-a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele filosofiei iluministe se întrezăresc cu limpezime în întreaga țesătură textuală a Abecedarului lui Pleșoianu. Luminismul lockean se împletește însă cu un patriotism ardent, reperabil de îndată ce autorul menționează sentința "Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie patriot, întocmai ca și acel ce s-a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui Aaron este cel alcătuit din termenii civilizat-barbar. Desigur, patriotismul patologic este specific barbarilor, în timp ce gradul de civilizație și superioritate morală a europenilor au condus la rafinarea iubirii de nație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și politică a tuturor etnicilor români din toate teritoriile populate de aceștia. Această reconfigurare a istoriei românilor în cadrul definit de ideile de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă carieră în cultura română, aceea de "duh național" aparținându-i lui M. Kogălniceanu.) În Europa răsăriteană, mitului apusean al progresului (cu toată încărcătura sa iluministă), i-a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a evoluției ideologiei naționaliste, pot fi decupate șapte stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre conținutul substanțial al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
filosofie, domeniu În care marii gânditori, Începând cu pitagoricienii lumii antice, continuând cu Socrate, Platon și Aristotel În perioada precreștină, apoi cu Sf Augustin și Thomas D’Aquino În epoca medievală și renascentistă, cu Baumgarten, Hegel, Kant etc., În perioada iluministă, iar În cultura noastră cu deosebire Titu Maiorescu, Nae Ionescu, Tudor Vianu, Ovidiu Papadima și alții, s-au aplecat cu insistență asupra acestei laturi a existenței umane. Iată În sfârșit de ce frumosul face obiectul unei științe aparte, cunoscută sub numele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dresda în februarie 1945, Billy Pilgrim, unul dintre cele mai bune exemple de antierou în literatura americană postmodernă, și aparent sub influența filosofiei tralfamadoriene, oferă posibilități excelente autorului de comentariu ironic asupra inumanității... umanității, asupra efectelor catastrofale ale eșecului proiectului iluminist al progresului corelat cu știința și emanciparea. Unul dintre fragmentele antologice ale romanului îl arată pe Billy urmărind un film documentar de război. Dat fiind că el poate merge în timp în toate direcțiile (dar în mod absolut involuntar), filmul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acesta, de obicei distant, a încercat să joace leagănul pisicii cu copilul, mai mult speriindu-l. Cartea atrage atenția asupra iresponsabilității unor cercetători, orbi la consecințele invențiilor lor, un aspect important al ceea ce a ajuns să se numească eșecul planului iluminist, știința și tehnica scăpând de sub controlul rațiunii și ducând nu la emancipare și progres, ci la perfecționarea mijloacelor de distrugere. Hoenikker a mai făcut o invenție, care va scăpa de sub control, și care va îngheța întreaga lume, sfârșitul fiind deci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
produce fără reacțiile, uneori violente, ale celor închiși în mentalitatea modernistă, chiar în interiorul bisericilor. Transmoderniștii americani invocă profeția lui W. Blacke: "Războiul săbiilor a dispărut acum, religiile învăluite în întuneric au dispărut și știința (înțelepciunea) suavă domnește". Blacke era un iluminist, însă, și optimismul său nu ne apare mai puțin utopic, cu atât mai mult cu cât nu dispar nici religiile și nici războaiele. Asemenea "profeție" pare mai degrabă una postmodernistă. Se cuvine să fim reticenți în fața profețiilor iluministe. Dar încercările
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
era un iluminist, însă, și optimismul său nu ne apare mai puțin utopic, cu atât mai mult cu cât nu dispar nici religiile și nici războaiele. Asemenea "profeție" pare mai degrabă una postmodernistă. Se cuvine să fim reticenți în fața profețiilor iluministe. Dar încercările de a contura o nouă scară de valori transmoderniste poate fi salutată. Mai tânărul meu coleg Ion Popescu-Brădiceni s-a gândit la sintetizarea unei table de "legi ale transmodernismului", între care el a găsit vreo 25. Și transmoderniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
au oferit o descriere a conceptului de virtute, ci au perceput aceast] valoare că pe o idealizare a comportamentului specific vremii respective. Prin urmare, cei care doresc s] se revin] la vechea organizare a polis-ului grecesc sau la epoca iluminist] din Scoția, trebuie s] știe c] nu este vorba despre o revenire efectiv] la acel tip de organizare, ci despre o revenire la vechile scrieri. Exist] totuși p]reri care afirm] c] noțiunea de virtute este compatibil] conceptului democratic și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage rădăcinile. K. Popovic (2002) identifică patru astfel de surse: gândirea religioasă, mișcările de clasă și industrializarea, filosofia iluministă, umanistă și intelectualismul, respectiv orientarea vocațională. Economia, prin studiile sale asupra eficienței folosirii resurselor pentru a produce valori și bunuri, prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]