3,832 matches
-
care cunoaște eternul în ciuda tuturor suferințelor care încearcă să sugrume frumusețile universale: “De milenii se luptă ziua cu noaptea,/ Astăzi fuge de ieri și-l așteaptă pe mâine,/ Orologii separă viața și moartea/ De foame se teme preazilnica pâine./ Generații ilustre zămislesc cimitire/ Calicii își roagă plângând viețuirea.../ Ghilotina uitării cânt-a lor pomenire/ Peste veacuri, eternă, e totuși iubirea...” ( Echinocțiale ) Cu ființa umană timpul nu are niciodată timp. Cu eternul inamic al ființei umane, timpul, autorul duce un nesfârșit război
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
comunității academice din Iași. Lucrarea, însumând 550 de pagini, apare sub îngrijirea Prof. univ. dr. Toader Tudorel, Decanul Facultății de Drept din cadrul Universității „Alex. Ioan Cuza”, Membru al Curții Constituționale Române, a Doamnei Prof. univ. dr. Mariana Mureșanu Ionescu, fiica ilustrului magistru, și a Domnului Profesor Lucian Ionescu, fiul redutabilului civilist român. Ținem să relevăm, ab initio, în mod expres, faptul că această monumentală lucrare se înscrie în seria volumelor omagiale, consacrate ilustrelor personalități care au onorat catedrele Universității „Alex. Ioan
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
Doamnei Prof. univ. dr. Mariana Mureșanu Ionescu, fiica ilustrului magistru, și a Domnului Profesor Lucian Ionescu, fiul redutabilului civilist român. Ținem să relevăm, ab initio, în mod expres, faptul că această monumentală lucrare se înscrie în seria volumelor omagiale, consacrate ilustrelor personalități care au onorat catedrele Universității „Alex. Ioan Cuza”, aducând o contribuție remarcabilă la istoria învățământului juridic din capitala Moldovei și din România, la cunoașterea vieții și operei de valoare inestimabilă, a unuia dintre marii specialiști în Dreptul Civil, având recunoașterea
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
aparținut istoricului, iar ca profil istoric: expoziții cu caracter documentar, de artă medievală românească și de artă plastică, piese de artă decorativă. Holul, deosebit de generos, în care sunt expuse panouri cu diverse fotografii și documente, evocă puternic viața și activitatea ilustrului cărturar, muzeul dezvăluind vizitatorului gustul genialului om pentru creația populară autohtonă. Exponatele cele mai valoroase sunt: mobilierul din lemn masiv, scoarțele, tablourile, obiectele personale ale savantului; toate redau nota de autenticitate a decorului în care profesorul Iorga a gândit și
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Locurile natale și ale copilăriei cântărețului prin glasul căruia au vorbit în toată a doua jumătate a veacului trecut și bucuria și lacrima inimii țărănimii ilustre și autentice de altădată a sudului Moldovei, făceau întrucâtva parte din mărginimea Bacăului, dar au fost înghițite bucată cu bucată cu gura lacomă a administrației orășenești, pentru ca azi să fie o falie pestriță de interferență a uliței cu strada, nici una
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
mare capitală, și lași să-ți cutreiere mintea imaginea caravanelor de căruțe cu coviltir, traversând vestul sălbatic în aventurosul lor început. Oamenii? Sunt oameni. Amabili, mereu zâmbitori, acordând atât de puțină importanță vestimentației încât te întrebi cum de mai există ilustrele magazine care fac din modă un spectacol. Nu au pasiuni răvășitoare, nu au prietenii care să le umple ori să le lase sufletul gol, dar au relații amiabile si un grătar totdeauna pregătit pentru barbeque. Ei sunt constructorii care au
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
A doua zi a rugat să i se dea banii corespunzători restului cazării urmând a se muta la o gazdă ieftină ca să-și prelungească astfel șederea. - Dragostea de limba română, pasiunea pentru limbile slave au fost o adevărată acribie pentru ilustrul profesor... un mare iubitor al limbii române - pe care a onorat-o în toate scrierile domniei sale - o personalitate emblematică... - Așa este, a fost un mare iubitor al limbii române, șlefuind fiecare cuvânt și fiecare frază, din care cauză, cu doar
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
BOZAR). „Fugato labile pour Camille Claudel” de Georgette Garbès-Putzel a avut premiera mondială în 2015, și este un omagiu adus artistei Camille Claudel, femeie de geniu, elevă, prietenă și iubită a sculptorului Auguste Rodin, ale cărei lucrări au depășit faima ilustrului său profesor. Premiera la Bruxelles va avea loc în prezența autoarei. Spectacolul este jucat în română, cu supratitrare în limba franceză. « Această piesă îmi este aproape de inimă, iar Camille, căreia am dorit să îi redau viață, a vrut, de asemenea
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles [Corola-blog/BlogPost/92405_a_93697]
-
BOZAR). „Fugato labile pour Camille Claudel” de Georgette Garbès-Putzel a avut premiera mondială în 2015, și este un omagiu adus artistei Camille Claudel, femeie de geniu, elevă, prietenă și iubită a sculptorului Auguste Rodin, ale cărei lucrări au depășit faima ilustrului său profesor. Premiera la Bruxelles va avea loc în prezența autoarei. Spectacolul este jucat în română, cu supratitrare în limba franceză. « Această piesă îmi este aproape de inimă, iar Camille, căreia am dorit să îi redau viață, a vrut, de asemenea
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles [Corola-blog/BlogPost/92404_a_93696]
-
la București. Funeraliile au loc în după-amiaza zilei de 11 mai, la cimitirul Bellu, fiind înmormântat lângă fiul său, Alexandru, „țara pierzând, un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru” - spunea Bogdan Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. Nicolae Iorga, „cel care afirma mai demult că «poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară», publica un necrolog încheat cu următoarele cuvinte: „Cel care a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 1877, moare
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
trecut. Timpul zboară. Cum spunea profesorul meu de la UGR, Prof. Dr. Luis Moreno Quesada, în viața toți suntem vasalii unui singur tiran: timpul. Capital: Cum a fost plecarea? Povestește-mi un pic despre „drumul” de la Liceul Cervantes din București la Ilustre Colegio de Abogados de Barcelona. A. L.: Drumul a fost ușor datorită faptului că Liceul Cervantes ne-a facilitat datele necesare pentru a susține examenul în Ungaria (exameul pentru a fi admis la facultate în Spania se sutinea în Ungaria
„Este România o ţară în care merită să te întorci?” Ce a răspuns la această întrebare un student român plecat din ţară la 18 ani [Corola-blog/BlogPost/92864_a_94156]
-
ale scrisului, ne prezintă cu eleganță volumul Din lirica războiului balcanic, versuri, mărturii și documente ale vremii (1913 - 2013), alcătuit de scriitoarea, istoricul și cercetătorul Valeria Bălescu. Această carte evocă momente de război și fapte de arme ale unei generații ilustre a României de început de veac XX. Enumerăm texte semnate de Șt. O. Iosif, poemul Calafat semnat de Regina Elisabeta (Carmen Sylva), texte semnate de Ion Barbu, mare matematician și poet care pe atunci era abia la începuturile lui literare
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale și moștenirea literară a înaintașilor - uneori fiind nevoiți s-o facă prin intermediul limbii lui Esop. „ZORILE BUCOVINEI” a fost și a rămas o adevărată oază a culturii naționale, a personalităților ilustre și talentelor bucovinene. Aproape toți membrii uniunilor scriitorilor din Ucraina, România, Republica Moldova, originari din nordul Bucovinei, au lucrat la ziarul nostru, majoritatea redactorilor-șefi ai publicațiilor românești din ținut, radiodifuziune și televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicația noastră a
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
în nenumăratele sale lucrări istorice. Manualele teologice pe care le va alcătui marele Teolog și Cărturar sunt după cele rusești, în parte traduceri, în parte contribuția sa. Din lumina Sfintelor Cărți a format generații și generații de clerici și profesori iluștri, pe măsura Dascălului care a fost Melchisedec Ștefănescu. Ne gândim la episcopii Silvestru Bălănescu de Huși, Teodosie al Romanului și ilustrul teolog și episcop, Iacov Antonovici, considerat - potrivit lui Nicolae Iorga - drept ”ultimul ucenic al său”, care peste ani va ajunge
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
parte traduceri, în parte contribuția sa. Din lumina Sfintelor Cărți a format generații și generații de clerici și profesori iluștri, pe măsura Dascălului care a fost Melchisedec Ștefănescu. Ne gândim la episcopii Silvestru Bălănescu de Huși, Teodosie al Romanului și ilustrul teolog și episcop, Iacov Antonovici, considerat - potrivit lui Nicolae Iorga - drept ”ultimul ucenic al său”, care peste ani va ajunge la Galați în scaunul lui Melchisedec. Îi adăugăm aici pe Gavriil Musicescu, pe Moise N. Pacu... De la Kiev, a revenit în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ajutat fără să ezite înfăptuirea Unirii de la 24 ianuarie 1859. Nu s-a oprit aici. Se spune că ”fără știrea Chiriarhului”, cel puțin așa scriu cronicile!, a sprijinit întocmirea Legii secularizării averilor bisericești din 11 decembrie 1863. Dorința fierbinte a ilustrului Ierah a fost aceea de a înlătura definitiv închinarea totală a averilor bisericești față de greci. Iată o întâmplare inedită, puțin cunoscută, de pe vremea când Episcopul Melchisedec era în Comisia pentru secularizarea averilor mănăstirești.... Și ”se povestește” că mergând Vlădica Melchisedec
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
13 septembrie 1869, de către cărturarul transilvănean Ion Codru Drăgușanu, care îi dă și numele “Radu Negru”. Demni de numele și prestigiul colegiului sunt și cei care au deslușit tainele cunoașterii pe băncile sale. Este suficient să-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet și eseist Octavian Paler, sau pe Paul Goma precum și alte nume strălucite ale culturii și științei românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
este reprodus un fragment din lucrarea cunoscutului scriitor Dinu Săraru, Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și poeziile sunt însoțite de reproduceri după lucrări ale artiștilor plastici prezenți la vernisaje în edițiile anterioare ale „Rotondei Plopilor Aprinși”, semnate de pictori iluștri: Alexandra Meiloiu „Dansul mării”, Tudor Meiloiu „Visul Păsării” și „Muzicalitate”, Gheorghe Dican „Dialog” și „Stâncă și flori pe Valea Sohodolului”,, Dan Cioca „Pasărea Paradisului” și „Fără titlu”, Consuella Meiloiu „Lacrimi de anemone”și „Totem”, Marin Răducu „Gest III” și „Gest
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-și, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artiști ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc. A urmat și absolvit în 1941 Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, apoi, în 1949, Liceul Mixt, de asemenea, din Reșița, dar cânta deja, de la șase
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
A fost anul acesta, 1950 unul încărcat neîmpovărător, însă, cu multe începuturi de drum, cruciale pentru viitorul Aureliei Fătu-Răduțu: admiterea la Conservator, căsătoria, apoi angajarea la Ansamblul „Barbu Lăutaru”, pe atunci al Institutului de Folclor, unde a activat sub bagheta iluștrilor dirijori Ion Luca-Bănățeanul și Nicu Stănescu. Prietenă și colegă cu neuitata Angela Moldovan, la acest ansamblu, Aurelia Fătu-Răduțu avea să își cizeleze vocația, într-o companie cum nu se poate de nimerită pentru întinderea în fața sa a unui drum artistic
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
Îndepărtata și necredincioasa cetate Tripoli, unde s-a aplecat asupra scrierilor păgânilor, pentru a le reda În limba noastră. Expert În alchimie și mare cunoscător de limbi străvechi, ca de altminteri și vecinul său, Antonio da Peretola, jurist și notar, ilustru expert În ambele Drepturi, continuă el, Îndreptându-și degetul spre un chip cu trăsături ascuțite și echivoce, ca ale unei vulpi. Bărbatul răspunse cu o plecăciune ceremonioasă. — În serviciul Curiei romane, Îmi Închipui, zise Dante, Încercând să Își ascundă răceala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
gândesc bine, În spatele aparenței de hazard pur, o oarecare logică fâlfâia, totuși. Cam inconsistentă, cam anemică, dar nu cu totul absentă. Știam din experiența de reporter că puține lucruri fac mai multă plăcere intelectualilor din afara Capitalei ca dialogurile despre personalități ilustre ale istoriei ori ale culturii naționale care se născuseră, activaseră sau numai poposiseră Întâmplător pe meleagurile respective. La auzul unui astfel de nume, localnicii tresar Înfiorați de o plăcere subită, devin volubili și exuberanți, spun tot ce știu și Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
curioasă din fire: În afară de un convențional „cu ce ocazie pe la Paris?”, la care nici măcar nu-mi dăduse șansa unui răspuns detaliat, și a unui la fel de formal „unde veți sta pe perioada sejurului?”, nu s-a arătat interesată aproape deloc de ilustra mea persoană, treabă care m-a vexat puțin, ca să fiu sincer. Nu că țineam neapărat să par important În fața ei, Doamne ferește, nu sunt genul și nici nu mă dau În vânt după flirturi ocazionale, dar cu atâta discreție din partea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avut inspirația să deschid computerul de pe biroul din cameră. Nu era parolat, monitorul afișa un singur folder care, la rându-i, conținea doar un fișier. Dar ce fișier! În ordine alfabetică, subteranii Îmi defilau pe dinaintea retinei lărgite de uimire: nume ilustre, În măsură să onoreze cea mai pretențioasă academie, fiecare cu fotografia și CV-ul aferente, dispunerea pe birouri, plus câte o adresă de e-mail și un număr de telefon. Tipul care Îmi servise de șofer de la aeroport era unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
intervenția omologilor noștri din spațiu animați de voluptăți experimentaliste. Colegul meu - scuzați modestia! - Albert Einstein obișnuia să spună că Dumnezeu nu joacă zaruri, e adevărat. Este Însă o părere, nu o certitudine. - Mister Howard, am și eu numeroși colegi, la fel de iluștri, care, de vreo 2.500 de ani, au, la rândul lor, păreri. Unele mai inteligente, altele discutabile, și destule, de-a dreptul idioate. În spatele tuturor părerilor lor stă, totuși, mărturisită sau nu, o Îndoială - nu, nu mă refer la Descartes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]