4,887 matches
-
Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976. Alte lucrări vor fi menționate În notele ulterioare. Bibliografii generale cu privire la catharism se găsesc În Herbert Grundmann, „Anhang: Neue Beiträge zur Geschichte der religiösen Bewegungen im Mittelalter, 1955” În Religiöse Bewegungen im Mittelalter, 19602, reimprimare, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1977, pp. 487-567; Carl T. Berkhout și J.B. Russell, Medieval Heresies: A Bibliography 1960-1979 (Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981). 2. Sacconi, În Moore, The Birth, pp. 143-144. 3. PG 104 col. 775
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Eschatologie, Francke, Bern, 1947, pp. 159-161. Taubes și-a extras informațiile despre gnoză din lucrarea lui Hans Jonas Gnosis und spätantiker Geist I (1934), iar despre filozofia modernă („stînga hegeliană”) din Karl Löwith, Von Hegel zu Nietzsche: Der revolutionäre Bruch im Denken des 19. Jahrhunderts, 1941; F. Meiner, Hamburg, 19787. De Karl Löwith vezi și Meaning in History: The Theological Implications of Philosophy of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Deuxième Traité du Grand Seth, ed. și trad. Louis Painchaud (BCNH 6), 1982. John M. Dillon, The Middle Platonists, Cornell Univ. Press, Ithaca and London, 1977. Ignaz von Döllinger, Beiträge zur Sektengeschichte des Mittelalters, vol. 1: Geschichte der gnostisch-manichäischen Sekten im frühen Mittelalter; vol. 2: Dokumente vornehmlich zur Geschichte der Valdensier und Katharer (1890; reed. Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1968). Antoine Dondaine, Un Traité néo-manichéen du XIIIe siècle: Le ’Liber de duobus principiis’, suivi d’un fragment de rituel cathare, Istituto Storico
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Gnosticism and Early Christianity, Columbia & Oxford Univ. Press, New York and London, 1959. —, „Place de Basilide dans la théologie chrétienne ancienne”, Revue des Études Augustiniennes 25 (1979), 201-16. —, Gods and the One God, Westminster Press, Philadelphia, 1986. Herbert Grundmann, Religiöse Bewegungen im Mittelalter, 19602; reprint, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1977. —, „Oportet et haereses esse”, in Ovidio Capitani, ed., L’Eresia medievale, Il Mulino, Bologna, 1971, 23-60. Bernard Gui, Manuel de l’Inquisiteur, ed. și trad. G. Mollat și G. Drioux, vol. 1, Les
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Les „Kephalaia Gnostika” d’Évagre le Pontique et l’histoire de l’Origénisme chez les Grecs et les Syriens, Seuil, Paris, 1962. —, „Messaliens,” in Dictionnaire de Spiritualité, vol. 10, pt. 2 (1979), col. 1074-83. Ilsetraut Hadot, „Die Wiederlegung des Manichäismus im Epiktetkommentar des Simplikios”, Archiv für Geschichte der Philosophie 51(1969), 31-57. Heinz Halm, Die islamische Gnosis: Die extreme Schia und die Alawiten, Artemis, Zürich, 1982. D.A. Halperin, ed., Religion Sect and Cult, J. Wright, Boston, 1983. Adolf von Harnack, Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Harper & Row, San Francisco, 1960; 5th ed., 1978. Karen L. King, ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert), Akademie: Berlin #Est##, 1962. L. Koenen, „Das Datum der Offenbarung und Geburt Manis”, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 8 (1971), 247-50. L. Koenen
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1960; 5th ed., 1978. Karen L. King, ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert), Akademie: Berlin #Est##, 1962. L. Koenen, „Das Datum der Offenbarung und Geburt Manis”, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 8 (1971), 247-50. L. Koenen und Cornelia Römer, Der
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
eds., The New Testament and Gnosis: Essays in Honor of R. McL. Wilson, T. & T. Clark, Edinburgh, 1983. Milan Loos, Dualist Heresy in the Middle Ages, Academia-M. Nijhoff, Prague, 1974. Karl Löwith, Von Hegel zu Nietzsche: Der revolutionäre Bruch im Denken des 19. Jahrhundert, F. Meiner, Hamburg, 1978. —, Meaning in History: The Theological Implications of the Philosophy of History, Univ. of Chicago Press, Chicago, 1949. Gerd Lüdemann, Untersuchungen zur simonianischen Gnosis, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1975. George MacRae, „The Jewish Background
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
doilea dintre ordinele monahale minore (n.ed.). * V. edițiile românești ale acestor două cărți: Psihanodia. trad. de Mariana Neț, Nemira, 1997; Experiențe ale extazului, trad. de Dan Petrescu, Nemira, 1998, Polirom, 20042 (n.ed.). * Tanakh - Scriptura sacră a evreilor este Torah nebi’ im we ketuvim, prescurtat Tanakh: „Legea, Profeții și Scrierile” (v. Eliade / Culianu, Dicționar al religiilor, 21.2. ed. rom. cit.) (n. ed.). * În original: mainstream Christianity (n.ed.). * În original: mainstream (n.ed.). * În original: hard philosophy (n.ed.) * Enunțul aflat aici Între paranteze
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de-al doilea război mondial În istoriografia moldovenească postsovietică”, În Viorel Achim și Constantin Iordachi (ed.), România și Transnistria. Problema Holocaustului, Curtea Veche, București, 2004; „Ethnonationale Identität, Minderheiten und Föderalismus”, În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Südosteuropa, im 20. Jahrhundert. Ethnostrukturen, Identität, Konflikte, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Banalitatea Răului. O istorie a Securității În documente (1949-1989), Polirom, Iași, 2002. Oprea, Marius, Florian, Filip, „Ce-am avut și n-am pierdut: serviciile de informații din România”, Dilema, nr. 64-68/aprilie-mai 1994. Reich, Jens, „Sicherheit und Feigheit - der Käfer im Brennglas”, În Siegfried Suckut, Walter Süss (coord.), Staatspartei und Staatssicherheit, Ch. Links Verlag, Berlin, 1997. Valdes, Ernesto Garzon, „El terrorismo de estado”, Revista de estudio politicos, Madrid, nr. 65/1989. Ioan Ciupea, Stăncuța Todeatc "Ioan Ciupea, Stăncuța Todea" Represiune, sistem
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și dînsu. accepta[ți D: la început [am spus A: [deci a:vând în vedere faptu┴ <R că așa făceam și cu cei cu pământu> au apucat deja să-și pună pă pământurile lor↓ <R DAR au căzut la nțelegere ntre ei <IM da’ domle având în vedere că deja ți-ai pus [acuma>> D: [da A: <IM partea as[ta> D: [da +A: <R/IM și nu mai poți să pui nimic↓ ia tu recolta.> D: da B: e [proprietatea noastră A: [așa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
faptu┴ <R că așa făceam și cu cei cu pământu> au apucat deja să-și pună pă pământurile lor↓ <R DAR au căzut la nțelegere ntre ei <IM da’ domle având în vedere că deja ți-ai pus [acuma>> D: [da A: <IM partea as[ta> D: [da +A: <R/IM și nu mai poți să pui nimic↓ ia tu recolta.> D: da B: e [proprietatea noastră A: [așa↓ înțelegeți↑ +B: [<P și n-aveți ce să căutați> A: [deci eu știu da’↓ mă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cei cu pământu> au apucat deja să-și pună pă pământurile lor↓ <R DAR au căzut la nțelegere ntre ei <IM da’ domle având în vedere că deja ți-ai pus [acuma>> D: [da A: <IM partea as[ta> D: [da +A: <R/IM și nu mai poți să pui nimic↓ ia tu recolta.> D: da B: e [proprietatea noastră A: [așa↓ înțelegeți↑ +B: [<P și n-aveți ce să căutați> A: [deci eu știu da’↓ mă ascultați↑ eu știu că e proprietatea dumneavoastră B
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
false start) ,, „ secvență redată de emițător în vorbire directă <@ > rîs concomitent cu rostirea <Z > zâmbet concomitent cu rostirea <OF > secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi al unei persoane <CIT > emițătorul citește un text (()) indicații ,,scenice” (ex. tușește; își drege vocea etc.) () transcriere probabilă text neclar; numărul de semne (x) indică, în mod aproximativ, lungimea secvenței neclare [...] secvență netranscrisă Bibliografie Achim
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere, imitation, émule, émulation; esp. imagen, imaginar, imitar, emulo, emular
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere, imitation, émule, émulation; esp. imagen, imaginar, imitar, emulo, emular (a rivaliza); it. immagine, immaginare, imitare, emulo, emular (a rivaliza); engl. image, imagine, imagination, imitate, imitation, emulous, emulate (a rivaliza).1 În DEX2 imaginea este definită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piesa de teatru care exprimă scenic complexitatea vieții, prezentând întro formă familiară un conținut grav, uneori tragic, care nu exclude însă elementele comice. Urmărind destinele nefericite ale unor personaje caracterizate complex, drama reliefează în mod pregnant noțiunea de „dramatism“, fiindcă „im plică în mod necesar confruntarea polemică, lupta“ (Adrian Marino, Dicționar de idei literare). - În accepția modernă a cuvântului, drama sa configurat în sec. al XVIIIlea („drama burgheză“ ilustrată de Diderot și de Lessing), dar șia aflat strălucirea în epoca romanticilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pectiva naratorului, se relatează întâmplări inspirate din realitate sau imaginare, la care participă personaje: Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine. În textul dat, evenimentele sunt o proiecție mentală, ima ginară, fără efect de denotare a realului: prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nai bănui că sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sale. De exemplu, gândirea creativă și imaginativă, capacitatea de a proiecta mental aventuri închipuite sunt sugerate prin enunțul: Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu ima ginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. 7. Metafora din structura [...] a întreține focul nestins sugerează ideea iubirii ca pasiune, echivalată cu trăirea incandescentă. Prin simbolismul focului, acestui sentiment i se atribuie conotații legate de strălucirea vie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unități. Abia la nivelul gândirii apare și intră în acțiune unitatea. De la gândire, această unitate constituită de gândire este preluată de existență și se întemeiază la nivelul existenței unitatea pregătită deja acolo într-o manieră panteistă" (Der Begriff der Religion im System der Philosophie, Giessen, Verlag von Alfred Töpelmann, 1915, p. 24). Arătând că la Parmenide "abstractul pur al materiei lipsite de însușiri" devine unica realitate, G. Simmel semnalează faptul că prin această primă afirmare a "suveranității spiritului" grecii "dau o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
anunță că "Dumnezeu a murit", filozoful o face întru slava omului: "Religiozitatea supraconfesională despre care vorbește el nu mi-o pot închipui altfel decât legată de ideea de <<om>>, sub forma unui umanism cu fundamente și rezonanțe religioase" (Nietzsches Philosophie im Lichte unserer Erfahrung în Gesammelte Werke, vol 10, Berlin, Aufbau-Verlag, 1956, pp. 672-673). 5 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 54. Aici, autorul face distincția între "iluminismul dogmatic și raționalist" și "iluminismul istorist". 6 Ibid., p. 53. Aici Schnädelbach citează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
îi revine ca proprietate definitorie trăirea (Erleben) la nivel senzorial (Sinneseindruck) și afectiv (Gefühl)" cf. Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții. Încercări hermeneutice, București, Editura Cartea Românească, 1985, p. 15. 160 H. J. Lieber, Geschichte und Gesellschaft im Denken Diltheys apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 14-15. 161 W. Dilthey, Einleitung..., pp. 193-194. 162 Fr. Nietzsche, Menschliches, Allzumenschliches, München, 1960, p. 338. 163 M. Scheler, op. cit., p. 11. Să ne reamintim că, potrivit lui Metzger, pentru Dilthey "existentul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asupra oricăror tentative de contra-discurs. Astfel istoricii devin "autori" doar în măsura în care emit opinii, constatări, argumente originale, corespunzătoare unor evidențe istorice. Foucault era conștient de acest demers al relației dintre scris/ publicat și trecutul reconstruit de arhive și de... alți autori. (Im)personalul unui trecut interacționează cu personalul din noi, cu subiectivitatea și afinitatea față de anumite idei/concepții. Această relație dintre impersonal și personal reprezintă punctul de emergență al scrisului istoric, al funcției auctoriale. Cartea al cărei autor sunt... este compusă dintr-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
literar) notoriu. Pentru români, se-nțelege. Este, așadar, imposibil să ne bucurăm de promițătoarea "uitare", aceea care netezește atenția unei noi citiri. Formulat altfel, adevărul pare să fie acesta: recitirea nu descoperă ceva care să nu fie, deja, așteptat de (im)pacientul cititor. Inventată de el, cheia în care se exprimă "lumea" lui Caragiale ascultă de o rețetă inefabilă, comică pînă la frison. O lume care se repetă, într-o operă care se autocitează ar fi pierdut pe drum mulți entuziaști
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]