1,810 matches
-
ria litatea, nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o definiție a subiectului cunoscător, cât și o definiție, în linii mari, a procesului de cunoaștere. Concluziile la care am ajuns au fost ca un subiect cunoscător se deosebește de unul non-cu noscator prin capacitatea receptării active, în mod imaterial și inten tio nal, a formei obiectului cunoscut. Odată clarificate criteriile cognitive pentru Toma din Aquino, în acest al doilea capitol îmi propun să abordez un alt termen din întrebarea directoare, anume cel de proces, al cărui sens a fost
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbare imateriala, precum în [cazul] văzului. Iar în altele găsim, odată cu schimbarea spirituală, și una naturală, fie doar în obiect, fie, la fel, în organul [de simt]. În obiect are loc o schimbare naturală, potrivit locului, [cum ar fi în cazul] sunetului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pare a avea loc în momentul în care calitatea este receptata în mod material. Mai mult, așa cum am arătat în primul capitol, în modul lor natural de a fi, obiectele pot fi materiale, cum e cazul obiectelor hilemorfice, dar și imateriale, cum sunt în telectele umane în se ipso sau îngerii, ceea ce înseamnă că modul natural de a fi al unei forme indică modul propriu de a fi al unui obiect. Astfel, contextul cunoașterii senzoriale permite folosirea sinonima a lui immutatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
neagră, ci specia acestei calități este cea care ajunge în ochi. Or specia, fie că este specia unei calități, adică este specie sensibilă, fie că este specia esenței unui obiect, adică este specie inteligibila, are un mod de a fi imaterial, care nu poate afecta simțurile altfel decât într-un mod imaterial, motiv pentru care, atunci cand ne uitam, de exemplu, la un curcubeu, ochii noștri nu devin literalmente asemenea curcubeului, iar atunci cand ne uităm la ouă ochi, ochii noștri nu se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Or specia, fie că este specia unei calități, adică este specie sensibilă, fie că este specia esenței unui obiect, adică este specie inteligibila, are un mod de a fi imaterial, care nu poate afecta simțurile altfel decât într-un mod imaterial, motiv pentru care, atunci cand ne uitam, de exemplu, la un curcubeu, ochii noștri nu devin literalmente asemenea curcubeului, iar atunci cand ne uităm la ouă ochi, ochii noștri nu se transformă în ouă ochi. Anumite calități pot afecta direct organele de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spirituală, prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea natu râla ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decât într-un mod material nu au în nici un fel puterea de a cunoaște, cum sunt plantele, după cum se spune în De anima ÎI. Totuși, cu cat [un șu biect cunosca tor] are forma obiectului cunoscut într-un mod mai imaterial, cu atat îl va cunoaște mai bine. De aceea, intelectul care abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi doar materiale, dacă ar recepta formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare in simțuri? Se mai susține
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare in simțuri? Se mai susține această teza după ce am aflat că orice cunoaștere necesită o schimbare imateriala, ca în senzații, indiferent cărui simt îi aparțin acestea, nu este suficientă o schimbare materială? Răspunsul e simplu, și ține nu doar de epistemologie, ci și de fizica. În Quaestiones disputatae de veritate, Toma din Aquino spune că între simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o altă calitate, de exemplu cea de a fi rece? Din moment ce o calitate ce afectează în mod material mediul nu poate, în același timp, să îl și traverseze, să și afecteze direct simțul, și deoarece simțul necesită și o formă imateriala pentru a simți, însemna că niciodată nu intrăm în contact cu calitățile obiectelor, ci întotdeauna cu speciile acestora. În fond, o calitate nu este altceva decât o formă accidentala a unui obiect din afara sufletului care „re useste“, prin intermediul speciei, adică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a unui obiect din afara sufletului care „re useste“, prin intermediul speciei, adică prin asemănarea ei, să fie atât în obiect, cât și în mediu, si in organul de simt, modificându-le pe acestea uneori într-o manieră materială, alteori într-una imateriala. Așadar, indiferent cum modifică mediul și organul de simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alteori într-una imateriala. Așadar, indiferent cum modifică mediul și organul de simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele cazuri, precum este cel al văzului, un caracter intențional. Să vedem cum explică Toma din Aquino aceste aspecte, luând ca punct de reper cazul privilegiat al va zului: (ÎI.1.14.) Dicit ergo primo, quod cum soluta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
miros. Cât privește mediul mirosului, acesta poate fi afectat atât natural, cât și spiritual. În momentul în care un obiect se încălzește, eliminând astfel vapori de miros, aceștia vor afecta aerul în mod natural pe distanțe mici și în mod imaterial pe distanțe mari: (ÎI.1.18.) Cum enim odor cadaveris usque ad quingenta milliaria, vel amplius, a vulturibus sentiatur, impossibile esset, quod aliqua corporalis evaporatio cadaveris usque ad tantum spatium diffunderetur, praecipue cum sensibile immutet medium undique secundum eamdem distantiam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceea, trebuie spus că orice vapor evaporat din dispersarea celui ce miroase nu se răspândește peste tot până în punctul în care este perceput mirosul, ci, dincolo de locul unde poate ajunge evaporarea, schimbă mediul în mod spiritual. Însă faptul că schimbarea imateriala ajunge să fie făcută mai mult de obiectul vizibil decât de obiectele altor simțuri, se explică prin faptul că calitățile lui vizibile [îi] aparțin în măsura în care comunică cu corpurile incoruptibile. De unde rezultă că aceste calități există în mod mai formal și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod mai formal și mai nobil decât sunt în alte obiecte sensibile care sunt proprii corpurilor coruptibile. Prin urmare, putem realiza o ierarhie a simțurilor externe și în funcție de manieră în care este afectat mediul intermediar: obiectele vizibile produc doar schimbări imateriale în mediu; mirosurile a schimbări naturale și imateriale; sunetele, gusturile și obiectele tangibile a doar schimbări naturale. Din tot ceea ce am spus până acum despre simțurile externe și schimbările pe care le provoacă acestea, am adunat suficient material pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în alte obiecte sensibile care sunt proprii corpurilor coruptibile. Prin urmare, putem realiza o ierarhie a simțurilor externe și în funcție de manieră în care este afectat mediul intermediar: obiectele vizibile produc doar schimbări imateriale în mediu; mirosurile a schimbări naturale și imateriale; sunetele, gusturile și obiectele tangibile a doar schimbări naturale. Din tot ceea ce am spus până acum despre simțurile externe și schimbările pe care le provoacă acestea, am adunat suficient material pentru a putea realiza un tabel al trăsăturilor lor, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile atât în organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul ocupă primul loc, fiind singurul simt în care este implicată doar schimbarea imateriala (spirituală) și intenționala, insă niciodată schimbarea de tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în mediu schimbarea este una dublă, materială și imateriala în funcție de distanță. Gustul ocupă penultimul loc, fiind urmat de simțul tactil, care poate fi afectat doar de schim bari de tip material său natural, căci, așa cum spuneam, mâna va reacționa întotdeauna într-un mod material în contact cu obiecte calde
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
umane, ridicând întrebarea „Ce rol joacă acestea în procesul de cunoaștere umană?“. 2. Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane? Calitățile sensibile ale obiectelor care traversează mediul, care sunt separate de materie și care produc diferite schimbări, fie imateriale, fie materiale, poartă denumirea de specii sensibile. Mutând accentul de pe nuanță descriptiva, pe care a avut-o până acum demersul, pe una analitică, un alt tip de intrebari capătă contur. Care este relația dintre speciile sensibile și calitățile sensibile ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Cum se face că obiectele nu devin incolore atunci cand formă accidentala a culorii lor traversează mediul? Poate că acest exemplu al culorii nu este cel mai potrivit, deoarece, așa cum am observat deja, culoarea nu produce în mediu decât o schimbare imateriala, si nu una naturală sau materială, iar dacă o culoare a unui obiect ar avea capacitatea de a se detașă de suportul ei inițial ar însemna că ar avea capacitatea de a traversa mediul împreună cu pigmentul să u, ceea ce ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în faptul că formele au capacitatea de a fi în două suporturi diferite (dublă existența a unei forme): în obiectul din care fac parte, în mod natural și material, și în mediul intermediar sau în organele de simt, în mod imaterial sau, uneori, intențional, acompaniat sau nu de o schimbare materială. Când am discutat, în subcapitolul ÎI.1 ., despre ce anume înseamnă a vedea, am explicitat exact această chestiune: când X vede culoarea roșie a unui măr, asimilează asemănarea (similitudo) culorii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]