1,295 matches
-
geografică pentru anumite produse au dreptul să o folosească în circuitul comercial, aplicată numai pe aceste produse, în documente însoțitoare, reclame, prospecte, și pot să aplice mențiunea indicație geografică înregistrată. Articolul 82 (1) Este interzisă folosirea unei indicații geografice sau imitarea ei de către persoane neautorizate, chiar dacă se indică originea reală a produselor ori dacă se adaugă mențiuni ca: gen, tip, imitație și altele asemenea. ... (2) Persoanele autorizate de OSIM să utilizeze o indicație geografică pentru vinuri sau pentru produse spirtoase pot
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată*)(**republicată**) privind mărcile şi indicaţiile geografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120608_a_121937]
-
nou în centrul științelor sociale". Nevoia de științificitate Easton duce la consecințe extreme un proces început cam prin anii `20, de redefinire a politicii, o îndepărtare de științele umaniste și o apropiere de cele naturale, mergînd chiar pînă la o imitare paradigmatică. S-ar putea vorbi despre o adevărată ruptură epistemologică, întrucît aplicarea principiilor fundamentale ale comportamentismului se pare că se orientează pe direcția "științifică", necunoscută celor care s-au ocupat de analiza politică mai înainte; pe de altă parte, prezența
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
grosolane din trecut și recunoașterea diversității și diferențelor, fără a acorda o întîietate unora în detrimentul altora. În mod paradoxal, la acest rezultat s-a ajuns "relativizînd", uneori prea mult chiar, importanța și posibilitatea de punere în practică a democrației, confundînd imitarea structurilor specifice ale regimurilor democratice cu răspîndirea proceselor democratice: cele dintîi au o istorie a lor și o specificitate de neclintit; celelalte, în schimb, conțin elemente printre care apărarea și promovarea drepturilor civile, politice și sociale care nu numai că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
putea să exemplifice pozițiile diferite și problemele lor. "Clasicii filosofiei politice, așadar, ne invită să împărtășim marea aventură a minții și spiritului, continuînd cercetarea autorilor lor, în vederea unei lărgiri a perspectivei și a unei aprofundări a cunoașterii. Nu se cere "imitarea" acestor autori în mod mecanic, nici "intrarea în competiție" cu ei într-o deșartă goană după glorie, ci reproducerea, prin meditație, a experiențelor interioare pe care s-au axat clasicii și proiectarea unor încercări originale de elaborare a unor simboluri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vârstă, profesie, predilecție, să poată fi antrenat și sensibilizat într-o captivantă și emoționantă "lecție" asupra strădaniilor și etapelor creației sale. Vizitatorul face mai întâi cunoștință cu creațiile maestrului din anii de tinerețe, când își căuta modele, subiecte, forme de imitare și exprimare proprie, când cocheta mai ales cu stilul clasic, trece apoi în lumea creațiilor din anii de maturitate, când maestrul și-a găsit și împlinit un limbaj artistic, original, printr-o anumită îmbinare specifică, între ideea majoră pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
invizibile, care se mențin în accesul femeilor în posturi de conducere în cadrul organizațiilor. 29 Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu, op. cit., 2002, p. 260: considerarea bărbaților ca normă socială și model de performanță unic/universal a influențat feminismul egalității prin tendința de imitare a "prototipului" și de instituire a egalității femeilor cu bărbații. Ulterior, această abordare a fost taxată și criticată ca feminism misogin (care disprețuiește femininul și femeiescul). Feminismul valului II, prin valorizarea egală a diferențelor de gen a contribuit la reconsiderarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fonemele se articulează în expir, lungimea mesajului vorbit depinzând de capacitatea menținerii unui expir prelungit. Motricitatea articulatorie a musculaturii poate fi antrenată în situațiile fiziologice de mobilizare nearticulatorie, în realizarea unor acte fiziologice cum ar fi: căscatul, tusea, gargara sau imitării unor sunete onomatopeice. Unele exerciții nelingvistice sunt indispensabile pregătirii specifice articulării unor foneme care prezintă un grad de dificultate mai mare în execuție. Materialul logopedic obligator include planșe desenate sau fotografii în succesiunea kinetografică a pozițiilor de începere, desfășurare și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulatoriu impune o ușoară coborâre a mandibulei în vederea apropierii buzelor, ce realizează ocluzia articulatorie și acumularea aerului spre vestibulului bucal, iar limba ocupă o poziție de repaus pe planșeul bucal. Poziția se exersează în fața oglinzii prin imitarea logopedului și înțelegerea planșelor cu secțiunea sagitală a sistemului fonoarticulator. Articularea fonemului p se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu dificultăți în învățare - Palparea vibrațiilor sub mandibulă și laringe sau chiar cu degetul arătător așezat pe limba, dinții sau sternul logopedului;Evidențierea poziției și vibrației limbii prin pronunția fonemului cu gura larg deschisă, cu capul extins pe spate și imitarea în oglindă a pronunției lui r; - Folosirea unor copii corect vorbitori poate fi un imbold pozitiv pentru logopat. - Un efect pozitiv în înlăturarea blocajului psihologic de eșec îl are dacă la efectuarea exercițiilor, se indică logopatului să nu-l pronunțe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
buzelor rotunjite înainte este mai pronunțată și mai închisă decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea buzelor. O
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de aceea se va exersa emiterea pornind de la pronunția silabei: be, sau în jocul de imitare a „behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cât timp oamenii simt impulsul de a se strecura un pic mai aproape de clasa socială considerată superioară lor, mereu va exista tendința ca moda să fie imitată în cercurile sociale inferioare celor care instituie moda" (E. Sapir, 1931/2007, 43). Imitarea modei claselor sociale bogate a dus la nivelarea psihologică a bunăstării, dar nu și a celei economice: Într-o aristocrație a bogăției, toți, chiar și cei mai săraci, sunt potențiali bogați atât din punct de vedere al dreptului, cât și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autori "se entuziasmaseră" de teoria fluxului orizontal al modei (trickle across), ca urmare a democratizării consumului, cercetarea realizată de Pierre Bourdieu despre obiceiurile de consum ale societății franceze din anii 1963, 1967 și 1968 confirma ipoteza teoriei modei de clasă: imitarea modei claselor de sus de către noua clasă de mijloc (classes moyennes) determină o nouă investiție în capitalul cultural și economic pentru crearea de noi însemne ale distincției. Gusturile estetice adică manifestarea preferințelor în materie de muzică și pictură, până la cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
F. Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale (îmbrăcăminte, artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unifică, ci și desparte. Satisface în același timp nevoia unității de clasă și nevoia individului de a se distinge. [...]. Într-un alt sens, moda permite clasei de jos să imite grupurile înalte, să să se apropie de acestea prin înfățișare. Imitarea modei este nivelatoare și astfel, dintr-un anumit punct de vedere, democratică. 4. "Modei îi stă bine cu noutatea". În acele tării în care obiceiurile sunt divinizate, noutatea capătă prestigiu cu dificultate. Dar unde imitația modei a dobândit un statut
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui răspuns. Numeroase teorii științifice ale imitației au perpetuat confuzia din simțul comun, tratând drept identice învățarea răspunsului modelului și imitarea lor propriu-zisă. Albert Bandura are meritul de a fi sesizat pericolul acestei abordări nediferențiate. El a deosebit ferm două faze ale procesului de imitație: o fază de achiziție, în timpul căruia subiectul învață comportamentul modelului, urmată (dar nu obligatoriu) de o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială. Aceasta este caracteristica modei, subliniază Georg Simmel. Astfel, în termenii teoriei sale (1911/1998, 52), putem distinge o modă personală, ca expresie a necesității individului de a se diferenția și o modă socială, ca modă a claselor. Moda înseamnă "imitarea unui model dat și satisface nevoia de sprijin social, ea dirijează fiecare persoană pe calea străbătută de toți, ea dă o notă generală care face din comportamentul fiecărui individ un simplu exemplu. Ea satisface, nu în mică măsură, și nevoia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
una este premisa realizării celeilalte" (G. Simmel, 1911/1998, 32). Potrivit lui Georg Simmel, moda există când se îndeplinesc cele două condiții: necesitatea unității și necesitatea diversității. Așadar, moda oferă și distincție individuală, și coeziune de grup. Desigur, ideea modei ca imitare a "mărcilor" sociale specifice elitelor este potrivită pentru explicarea evoluției modei în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Aproape toate muzeele și cărțile de istorie a vestimentației au ilustrat și au trasat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
am mai afirmat, teza lui Thorstein B. Veblen se diferențiază clar de cea a lui Georg Simmel atât prin originea conceptelor vehiculate, cât și prin direcțiile de studiu pe care le-a impus ulterior. Pentru Georg Simmel (1908/2000, 9) imitarea modei claselor de sus reprezintă un efect al interacțiunii sociale, în timp ce, în lucrarea lui Thorstein B. Veblen (1899/2009, 31), mecanismul de diferențiere între moda clasei de sus și moda clasei de jos este determinat de proprietatea sau controlul asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apare ca o dorință de a atinge satisfacția, ca un selector pentru acceptarea sau respingerea noilor idei și ca un agent pentru inovare. În cadrul interacțiunilor sociale, indivizii dezvoltă gusturi comune și, în consecință, dorința de a fi la modă prevalează imitării claselor de sus, iar moda nu este altceva decât una din multiplele experiențe sociale favorabile exteriorizării gusturilor colective (idem, 284). În acord cu abordarea propusă și cu principiile formării gustului colectiv, H. Blumer (1969, 281) definește moda ca un proces
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cluj], p. 55-57. [92] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROȘCA, ELISABETA; ZANE, RODICA;MARTIN MIRCEA (coord.). Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Pitești, Paralela 45. Educational, 2003. 238 p. Conține bibliografie. [93] RUSU, MINA MARIA, Producerea de text prin imitarea modelului, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 42-44. [94] SECRIERU, MIHAELA, Didactica limbii române, suport de curs pentru studenții Facultății de Litere în vederea pregătirii examenelor de titularizare, definitivat, alte grade didactice, Iași, Ed. Universitatea "Al. I. Cuza", 2003. Antetitlu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și trăirii. Nimeni nu își propunea să copie deși mereu imita. Acesta este poate paradoxul cel mai acut sub care se desfășura viața spirituală și culturală a omului bizantin. Deși întâlnim în epoci și la autori diferiți obsesiva manieră de imitarea și reluare a clasicilor ori a Părinților, acest act stă sub conștiința imposibilității de a repeta experiența interioară a celor dinainte. În perspectiva cadrelor hotărâte și precizate de cei vechi, în conștiința bizantinului se petrecea o experiență nouă și originală
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
face din perspectiva alternativei aristotelico-platoniciene. Lipsește însă o justificare mai serioasă a acestei necesare opțiuni între două și numai două posibilități. Cititorul de astăzi își poate pune îndreptățit întrebarea de ce nu s-a putut ieși din acest cerc obsesiv al imitării uneia sau alteia din cele două soluții discursive, că doar la urma urmei este vorba de filosofi creștini care puteau foarte bine să găsească și alte posibilități de a-și exprima gândirea. Mai era necesar oare recursul la maniera de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de dreaptă atitudine în trăirea mistică, autorul bizantin lasă să se trădeze propria și irepetabila sa experiență spirituală, în măsura în care strecoară propriile nuanțe în folosirea simbolică a termenilor filosofici. Dacă este prea evidentă pentru hermeneutul contemporan constanța bizantinului în reluarea și imitarea textelor clasicilor greci, se pune întrebarea dacă nu cumva în spatele acestei permanențe în mentalitatea filosofică a Răsăritului nu poate fi regăsită totuși schimbarea sau evoluția. Desigur că, luând în considerare cele spus până acum, noutatea și schimbarea nu puteau avea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sens. Să pornim însă de la pasajul cheie din Despre Ierarhia cerească în care Dionisie oferă înțelegerea sa asupra ierarhie: „Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât este cu putință, modelului dumnezeiesc, și înalță spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii, cu totul neames¬tecată cu orice neasemănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei. Ierarhia desăvârșește prin slujirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]