2,253 matches
-
supus, „robotizat”, la dispoziția persoanei inductoare. Cuvântul este și trebuie să rămână „instrumentul adevărului”, al ideilor clare și al sentimentelor pozitive. El trebuie să construiască, să sprijine, să consoleze, să ușureze, să ajute, să-l susțină pe cel aflat În impas. Omul activ și omul inactiv. Ultimul aspect pe care trebuie să-l analizeze acțiunea psihologică privește modul de a se comporta, de a fi al persoanei umane În cazul efectuării de către aceasta a unei acțiuni psihologice. Ce atitudini are individul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comune celor două persoane angajate În această relație. Acestea sunt: aă dorința de a ajuta pe celălalt, ca o formă de deschidere sufletească și morală, resimțită de cel care oferă ca o datorie față de semenul său aflat În suferință, În impas; bă nevoia de a fi ajutat de către celălalt, ca o situație de așteptare sufletească și morală, trăită de cel care se află În dificultate și care Îi așteaptă, ca o ultimă speranță, pe ceilalți; că semnificația ajutorului, ca gest sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală, trăită de cel care se află În dificultate și care Îi așteaptă, ca o ultimă speranță, pe ceilalți; că semnificația ajutorului, ca gest sau ca obiect simbolic, cu o utilitate practică imediată de rezolvare a dificultății, a suferinței, lipsei, impasului unei persoane. Privit din această perspectivă psihomorală, ajutorul celor aflați În dificultate ne apare ca o formă specială de atitudine și acțiune care se caracterizează prin iubire și deschidere sufletească. Ajutorul nu este numai o Întâlnire, ci și o intimitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mecanisme ale ajutorului psihomoral. Ajutorul acordat de către mine celui aflat În suferință este o deschidere a Eului meu. O atitudine de manifestare altruistă. Prin ajutor, eu mă Îndrept către celălalt, Îl sprijin, Îl ajut să se ridice, să iasă din impas. Oferindu-i, ajutorul preiau o parte din grijile sale, i le Împărtășesc, Îi redau Încrederea și dorința de viață. Nu toate persoanele se manifestă În acest fel, față de cei aflați În dificultate, care au nevoie ajutor. Atitudinile față de persoanele aflate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
neînțelese pentru că nu au mai fost Întâlnite sau trăite anterior de către individ, fie că acesta consideră că persoanele aflate În dificultate nu merită să li se acorde ajutorul; că Refuzul de a acorda ajutor persoanelor aflate În situații dificile, de impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care ar trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care ar trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din punct de vedere moral. A te bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În dificultate să suporte mai ușor durerea morală și să o Înțeleagă. Orice tehnică de terapie psihomorală trebuie să mobilizeze forțele celui care suferă, să-i ofere exemple și valori morale, cu ajutorul cărora să ajungă singur la Înțelegerea situației de impas În care se află și să-l facă să fie cooperant, activ, În acțiunea de restaurare psihomorală a persoanei sale. că Țintele oricărei psihoterapii morale sunt multiple. Ele sunt reprezentate prin următoarele: situarea suferinței la nivel corporal, somatic, exprimată prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
final, să se identifice. Restaurarea morală și sufletească a ființei căzute este Însă condiționată de eforturile acesteia de a voi să se ridice. Terapia morală prescrie, Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o negare de sine, conștientizarea faptului că trebuie să te separi de rău și să te reîntorci la bine, să dorești redobândirea virtuților pierdute. Prin acest efort interior, persoana sa afirmă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființei morale devine un act strict personal, care depinde de conștiința și de voința persoanei. Nimeni nu i-l poate impune În afara conștiinței sale morale care-i judecă actele. Rolul terapeutului se limitează la a-i arăta celui aflat În impas schimbarea sa și de a-i recomanda căile pe care trebuie să le urmeze Efortul trebuie Însă făcut de către cel care dorește această schimbare. Rolul modelului este esențial. Orice model moral pozitiv face apel la un arhetip care concentrează valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare, nu pensii (numărul 10), în care E. Lovinescu chema revista să militeze pentru înlocuirea premiilor literare exorbitante, monopolizate de „profesioniști” ai acumulării distincțiilor, cu ajutoare repartizate echitabil și pe merit autorilor strâmtorați. Impasul financiar prin care publicația se străduia să răzbată e mărturisit chiar în cartușul promoțional de la primele numere: „Începuturile unei reviste care nu e sub aripa unui mare cotidian, sau nu se adresează vulgar și exclusiv unui anumit instinct, sunt dintre
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de variabile: - securitate-insecuritate; - constrângere-libertate. Securitatea reprezintă raportul favorabil al persoanei cu situația, cu contextul acesteia, manifestat prin încrederea în sine și în ceilalți membri ai grupului. Fig. Securitate Constrângere Libertate Insecuritate A B C D Constrângerea apare în raport cu situațiile de impas, obstacolele, stările de presiune socială care se opun libertății individuale sau a grupului. În funcție de modul de dispunere a acestor parametri, avem de-a face cu patru tipuri de situații, care ne amintesc, într-o anumită privință, „situațiile-limită” descrise de K.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o situație-limită devine o persoană-limită. Ea este obligată în mod absolut și excesiv să reflecteze asupra situației respective, precum și a limitelor care i se impun, dar, în același timp, să și adopte o soluție, să opteze pentru o rezolvare a impasului. E. Kübler-Ross a analizat „reacțiile persoanei” în situații-limită și a descris în acest caz existența a cinci faze obligatorii. Ea s-a referit la bolnavii cronici incurabili (leucemii, cancere) sau la persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiuni de igienă mintală. Acestea, în primul rând, trebuie să depisteze falsul (simularea) de real (boală). În al doilea rând, trebuie să descopere cauzele care au determinat persoana să apeleze la simulare și să caute să o folosească în rezolvarea impasului său. În sensul acesta, trebuie ținut seama de tipul de personalitate și de modul de reacție ale persoanei respective, întrucât motivele simulării au la bază anumite deficiențe de structură, în special de ordin emoțional-adectiv și caracterial-moral, ale individului. În plus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „criză morală” individul trebuie consolat. El nu trebuie lăsat singur. Prezența celuilalt este certitudinea coparticipării la suferința sa. Trebuie să i se explice „starea critică” pe care o traversează și să i se ofere totodată soluțiile de ieșire din impas. Singurătatea poate agrava starea de disperare, ducând la nevroze, depresii, suicid. Celui aflat în impas, igiena mintală trebuie să-i redea valorile pierdute și să-i redeschidă accesul către viață și dorința de a trăi. 4. Principiile de psihoigienă în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
coparticipării la suferința sa. Trebuie să i se explice „starea critică” pe care o traversează și să i se ofere totodată soluțiile de ieșire din impas. Singurătatea poate agrava starea de disperare, ducând la nevroze, depresii, suicid. Celui aflat în impas, igiena mintală trebuie să-i redea valorile pierdute și să-i redeschidă accesul către viață și dorința de a trăi. 4. Principiile de psihoigienă în psihiatrie Importanța care se acordă astăzi problemelor de psihoprofilaxie a stării de sănătate mintală în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este o etapă importantă în acțiunea de igienă mintală. Se desprinde, prin urmare, concluzia că măsurile de igienă mintală pot acționa cu deosebită eficiență și în domeniul bolilor somatice. Ele au rolul de a proteja bolnavul, ajutându-l să depășească impasul în care se află datorită afecțiunii sale. Capitolul 33 Psihoigiena deficienților 1. Conceptul de deficiență Deficiența nu trebuie confundată cu boala. Ea are altă semnificație: în timp ce boala implică alterarea structurală sau funcțională a organismului din punct de vedere somatic, psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
principalele boli ale timpului; Atitudinea de "rea" folosire a bolii: reacție proprie bolnavilor care se cufundă în suferință, anxietate, agitație; Reacția persecutorie: bolnavii neagă boala și devin adevărați "revendicatori-procesomani", căutând repararea prejudiciului produs. VI.1.4. Boala ca situație de impas existențial Boala este considerată atât de numeroși specialiști cât și de pacienții înșiși, ca fiind un moment de pierdere a echilibrului de până atunci, considerat de către cei mai mulți ca fiind un puternic impas. Gradul de stres psihic sporește considerabil, dacă această
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
produs. VI.1.4. Boala ca situație de impas existențial Boala este considerată atât de numeroși specialiști cât și de pacienții înșiși, ca fiind un moment de pierdere a echilibrului de până atunci, considerat de către cei mai mulți ca fiind un puternic impas. Gradul de stres psihic sporește considerabil, dacă această perioadă a restricțiilor și modificărilor apărute în modul de viață, este de lungă durată. Referitor la schimbările intervenite în viața unui individ, odată cu apariția și desfășurarea bolii, Iamandescu consideră că acestea pot
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
cu preocupări în care subiectul are o investiție afectivă majoră. Afecțiunile locomotorii si neurologice sunt surse sigure de stres psihic, anxietate și instabilitate emoțională, pentru că evoluția lor duce inevitabil la o compromitere organică și funcțională. Ele reprezintă o situație de impas existențial prin multiplele și profundele modificări pe care le impune în viața bolnavului. Chiar și în cazul acceptării ca pe un fapt incontestabil al bolii, apare stresul psihic și anxietatea legate de ceea ce bolnavul știe despre boală (afectarea confortului personal
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
nevastă numai formal. Căsătoriți, se duc în Elveția, unde ea naște un băiat, conceput cu fostul ei logodnic. Impresionată de spiritul de sacrificiu al farmacistului, odată întorși în țară, Olga nu îl mai consideră soț doar cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând că nepoțelul nu e din sângele acestuia, el depășește impasul, resemnându-se a se abandona unei duble iluzii onomastice. Cu tot arbitrarul situațiilor
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
în țară, Olga nu îl mai consideră soț doar cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând că nepoțelul nu e din sângele acestuia, el depășește impasul, resemnându-se a se abandona unei duble iluzii onomastice. Cu tot arbitrarul situațiilor, cu toată dificultatea, dacă nu imposibilitatea de a trece drept reale atitudinea unui maniac, fie și senil, și pe cea a unui om relativ tânăr, care duce
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
care se-nvârte”. Clădit pe baza opozițiilor copilărie / maturitate, trecut / prezent, angoasele existenței lipsite de sens / purificarea prin cufundare în iubire, procesul evaluării de sine se prezintă în toată spontaneitatea desfășurării sale, o atenție aparte fiind atribuită înregistrării momentelor de impas ontologic, concretizate în eșecuri și îndoieli, în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
adună mierea morții, plânsul „fluturând veșted în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]