1,421 matches
-
Dunării ori de industria 'sirurgică' (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: ' Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!', după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: 'N-am voceA rămas la securitate', ' Suntem răgușițiam răcit', ' Nu știm cântecul bate vântul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de noi cadre informative care să conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în 'țările imperialiste' a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
interior, cu detașare critică, e adevărat, și nu cu autosuficiența superiorității deținătorilor de soluții universal valabile. Dacă e să reproșăm ceva autorilor este deraparea anti-occidentalistă frecventă a discursurilor, căutarea țapului ispășitor pentru situația critică a acestei zone într-un Occident imperialist, făcându-se abstracție de urmările dezastruoase ale imperialismului sovietic, atitudine explicabilă de altminteri din punct de vedere metodologic prin afilierea la strategiile critice postcoloniale de sorginte saidiană, unde este deconstruit Orientalismul ca tehnică discursivă a imperialismului apusean. Poate să intrige
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
supravegheată din aceleași motive ca China și Japonia. Imediat după pace, o dată cu prăbușirea regimului absolutist țarist, bolșevismul, ajuns la putere, nu reușise încă să centralizeze puterea, spre a pune în mișcare, în propriul său folos, absolutismul Romanovilor și scopurile lor imperialiste. Haosul domnea în toată Rusia. Ucraina trăise, prin grija Germaniei, o încercare de existență aparte, cu hatmanul Skoropadski, apoi cu Petliura care ocupase scena înainte de a muri asasinat la Paris, pe strada Rivoli. De ani de zile o mișcare care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
asupra unei Întâlniri la Moscova Între Ceaușescu și Brejnev, cu cele două echipe politice aferente, În care șeful statului sovietic, dar și secretarul cu armata Își manifestaseră via nemulțumire față de contactele dese și apropiate ale Românului cu șefii lumii occidentale „imperialiste” și, mai ales, nemulțumirea față de primirea excesiv de caldă ce i se făcuse cu puțină vreme Înainte, la București, lui Richard Nixon, președintele SUA!Ă Partidul comunist român, un partid vechi, dar care și-a trăit organica slăbiciune - incapacitatea spiritului critic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se confunda oarecum cu profilul sau profilurile marxiste militante, sovietizante (aristocratul, financiarul, marele burghez sau țăranul avut, intelectualul reacționar și incorigibil!Ă, sub cea de-a doua dictatură, ceaușistă, „celălalt” a luat diferite fețe; el era În primul rând „străinul” - imperialist sau nu -, iar În cele din urmă „străinul” a devenit, grotesc și paradoxal, chiar omul sovietic, Însuși Șeful statului sovietic! Dar „străinul”, Într-o interpretare mai ascunsă, subtilă, Însă destul de apăsată și de răspândită, era „intelectualul”, ca și cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și mentalităților oglindind cursul nou al societății românești. Așa cum subliniază generalul-locotenent dr. Ilie Ceaușescu, «implicațiile Actului de la 23 August 1944 au fost multiple, voința unanimă a poporului român, exprimată deschis și eroic, semnificând, atunci, refuzul pentru totdeauna al oricărei dominații imperialiste - astăzi aspirație împlinită - împreună cu aceea de a făuri o societate nouă, democratică și prosperă, hotărârea de a lichida într-un termen cât mai scurt decalajele tehnice și economice care separau România de țările avansate».“ („Fundamentarea viitoarelor studii și reconstituirea trecutului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de independență națională devenea, în sfârșit, o realitate. Revoluția democrat-populară putea acum continua, adâncindu-se reforme interne ca naționalizarea, căpătând și un pronunțat atribut extern. Eliberându-se de foști exploatatori dinlăuntru, țara și poporul se eliberau totodată din păienjenișul trusturilor imperialiste ce operau din afară. Istoria și geografia erau, în sfârșit, conjugate, și, pentru întâia dată de-a lungul secolelor, România își vedea asigurată pacea la toate granițele ei, fiindcă noua orânduire constituia, prin ea însăși, o garanție pentru toți vecinii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
războiului rece etc.“ (Gazeta literară, 9 aprilie 1959) JOJA Athanase, acad. Vecinul lui Kádár (nota V. I.) „Prietenia dintre popoarele noastre s-a manifestat cu cea mai mare forță în zilele acțiunii contrarevoluționare, pusă la cale în Ungaria de cercurile imperialiste din occident cu sprijinul unor elemente fasciste, reacționare din interiorul țării, când poporul român, alături de celelalte popoare socialiste, solidar cu poporul frate ungar, a sprijinit lupta acestuia pentru zdrobirea forțelor fasciste contrarevoluționare.“ („O sărbătoare a prieteniei româno-ungare“, România liberă, 24
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
constă această ideologie. Acesta este un simptom al declinului ei.» [...] «Cum a fost posibil ca doctrina marxistă, cu ideile ei aparent umaniste și internaționaliste, să devină un instrument ideologic atât de adecvat pentru justificarea și glorificarea celui mai represiv sistem imperialist al secolului XX? O societate schizoidă se recunoaște în ideologia dedublării absolute»;” Raymond Aron a promis mereu scrierea unei cărți consacrate în exclusivitate marxismului, acea doctrină «echivocă și inepuizabilă», pe care nu a contenit să o studieze și să o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dezmembrarea statului creat în 1918. Astfel, în 1923 PCR și-a însușit teza Cominternului în problema națională și a dreptului de autodeterminare («teza Buharin», a vicepreședintelui Cominternului), conform căreia România era declarată un stat multinațional:” [...] România capitalistă prin rezultatele războiului imperialist mondial, prin «Unirea tuturor românilor», și-a supus însemnate părți din națiuni dezvoltate politicește, economicește și culturalicește, și în felul acesta, din stat național a devenit stat de naționalități. [...] Partidul Comunist trebuie să lupte cu hotărâre împotriva anexării violente a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reacționară. Pe de altă parte, se supralicita rolul clasei muncitoare, declarată clasă «conducătoare în stat». Anul 1948 s-a caracterizat prin declanșarea «revoluției culturale». Întregul aparat de propagandă a fost pus în slujba proslăvirii Uniunii Sovietice și a denigrării «lagărului imperialist». Acest aparat era dirijat de Iosif Chișinevski - secretar al CC al PMR și de adjunctul său, Leonte Răutu; ei erau secondați de: Sorin Toma, Silviu Brucan, Ion Felea. [...] Alături de economie, știința, cultura și învățământul au constituit domenii prioritare în politica
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
publicații, în 1948 numărul acestora ajungând la 8000, între care cărțile semnate de N. Iorga, Vasile Pârvan, Titu Maiorescu. În același timp erau cenzurați mulți alții. [...] Programul «revoluției culturale» viza: răspândirea învățăturii lui Marx, Engels, Lenin și Stalin; combaterea ideologiei «imperialiste»; dezvăluirea și combaterea rămășițelor reacționare burgheze în toate manifestările ei; popularizarea succeselor obținute de Uniunea Sovietică; publicarea și prelucrarea materialelor sovietice și aplicarea lor în toate aspectele sociale. Totodată, „a început o vastă campanie de rusificare, întemeindu-se editura și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a făcut trei greșeli considerate fatale pentru regimul pe care-l reprezenta: în ziua de 20 decembrie s-a adresat populației la radio și televiziune, aruncând vina pentru evenimentele de la Timișoara asupra unor «huligani» și «fasciști» instigați de «cercurile reacționare imperialiste [...] și agenturile străine de spionaj din diferite țări». Pe 21 decembrie a convocat un miting de sprijin pentru regim, la care au participat zeci de mii de persoane (de pe platforma industrială din București). Telespectatorii au putut urmări crisparea de pe fața
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Marx, al unei societăți fără clase, care, în cuvintele lui Joyce, urma să trezească omenirea din coșmarul istoriei, mai apare o ultimă, deși utopică, urmă a conceptului acesta (de progres) din secolul al XVIII-lea . Omul de afaceri cu vederi imperialiste, pe care stelele îl tulburau pentru că nu le putea anexa, a înțeles că puterea organizată în numele și de dragul puterii avea să producă și mai multă putere.Când acumularea capitalului și-a atins limitele firești, naționale, burghezia a înțeles că doar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
firești, naționale, burghezia a înțeles că doar cu o ideologie care să afirme că «expansiunea este totul» și cu un proces corespunzător de acumulare a puterii, ar fi posibil să se pună în mișcare, din nou,vechiul motor.[...] În epoca imperialistă, o filozofie a puterii a devenit filozofia elitei, care a descoperit curând că setea de putere nu se poate potoli decât prin distrugere. Și totuși, nici Marx și nici Hegel n-au presupus, ca ființe omenești în carne și oase
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu toate că Austria a fost dintotdeauna despărțită de Germania. Colac peste pupăză: domnul Voronin vrea să ne dea lovitura de grație, reluând una dintre cele mai trăsnite și mai reacționare teze din arsenalul propagandistic sovietic, aceea că România este un stat imperialist, singurul stat imperialist din Europa. De pe vremea lui Roller și a lui Stalin n-am mai auzit o asemenea prostie, menită să mascheze imperialismul roșu, de după Al Doilea Război Mondial. Formarea statelor naționale din centrul și estul Europei a fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost dintotdeauna despărțită de Germania. Colac peste pupăză: domnul Voronin vrea să ne dea lovitura de grație, reluând una dintre cele mai trăsnite și mai reacționare teze din arsenalul propagandistic sovietic, aceea că România este un stat imperialist, singurul stat imperialist din Europa. De pe vremea lui Roller și a lui Stalin n-am mai auzit o asemenea prostie, menită să mascheze imperialismul roșu, de după Al Doilea Război Mondial. Formarea statelor naționale din centrul și estul Europei a fost apreciată de Lenin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Italiei, trimițând oameni peste graniță, punea accent pe necesitatea de a găsi terenuri pe care să le populeze cu proletari. Așa avea să se nască legenda despre „colonizarea unei națiuni sărace”, a unei „Italii proletare”, mânată de nevoi, ca „națiune imperialistă”, după modelul Marii Britanii și Franței. Aceste teze vor fi însușite de fascism. Cam în această epocă a apărut, în viața politică a Italiei, în Sicilia, cuvântul fascie (în antichitatea romană, fascia simboliza puterea și era purtată de lictorii care aveau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cât - scrie Domnia sa - "interesul publicului pentru acest episod nefericit este destul de mare". Este adevărat, în plus, sunt și întrebări supuse discuției publice în contextul contemporan, ca de pildă: dacă hotărârile Moscovei nu sunt lovite de nulitate juridică în intențiile ei imperialiste; dacă Tezaurul românesc poate fi recuperat sau nu în condițiile prăbușirii comunismului în Rusia; avându-se în vedere natura politică a problemei, soluționarea ei nu s-ar putea realiza printr-o decizie politică ? etc. Viorica Moisuc dezvăluie documentat ce motive
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
văzut în ea „salvarea” de sub jugul otoman; -Rusia a luptat pentru drepturile și eliberarea creștinilor din Imperiul Otoman; -Rusia a „eliberat” Basarabia de sub ocupația turcească și i-a asigurat cele mai bune condiții pentru dezvoltare; -România a participat la războiul imperialist din 1914-1918, pentru a acapara teritorii străine: Transilvania, Basarabia, Bucovina, Banatul; -România este un stat „imperialist”, cap de pod al imperialismului mondial împotriva U.R.S.S.; -România este un stat „multinațional” care a impus un regim de discriminare și teroare naționalităților
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Imperiul Otoman; -Rusia a „eliberat” Basarabia de sub ocupația turcească și i-a asigurat cele mai bune condiții pentru dezvoltare; -România a participat la războiul imperialist din 1914-1918, pentru a acapara teritorii străine: Transilvania, Basarabia, Bucovina, Banatul; -România este un stat „imperialist”, cap de pod al imperialismului mondial împotriva U.R.S.S.; -România este un stat „multinațional” care a impus un regim de discriminare și teroare naționalităților conlocuitoare. Din aceste „teze de bază” derivau nenumărate judecăți privind istoria mai veche și mai nouă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Este de adăugat că în vremea ministeriatului Anei Pauker la Externe, valoroasa arhivă diplomatică a Ministerului a fost „epurată”, adică au fost extrase documente ce se refereau la istoricul relațiilor româno-ruse, Basarabia etc., documente ce puneau în adevărata lumină politica imperialistă a Imperiului rus și a celui Sovietic. Ele au fost trimise la Moscova. În această ordine de idei, trebuie făcut cunoscut generațiilor de azi și de mâine un fapt reprobabil, cu consecințe dintre cele mai grave asupra informației istorice, adică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a justifica toate acaparările și cuceririle. Până de curând chiar, politica țaristă nu avea alte argumente care să-i justifice pretențiile de monopol asupra Bosforului și Mării Negre, iar astăzi Republica Ucraina nu poate, decât aliniindu-se deschis la principiile politice imperialiste, să susțină aceleași motive foarte cunoscute, pentru a ridica pretenții în privința unui teritoriu asupra caruia nu poate dovedi nici un drept. Dacă necesități de ordin strategic și economic puteau fi invocate ca motive suficiente și valabile, care să justifice pretențiile de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
politică și militară. În scopul de a-și masca politica reală, România a recurs la declarații care nu corespundeau de fapt acțiunilor sale, afirmând că ocuparea Basarabiei era provizorie și că scopurile urmărite erau scopuri pur umanitare și dezinteresate. Guvernele imperialiste ale Antantei, susținând în secret acțiunile de anexare întreprinse de România, făceau același tip de declarații oficiale cu privire la caracterul provizoriu al ocupării Basarabiei de către România. În nota oficială trimisă guvernului sovietic rus, la 21 februarie 1918, în numele reprezentanților forțelor aliate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]