2,195 matches
-
unei palme care mângâie întâlnim crisparea unui pumn metalic, învelit într-o mănușă de pluș. Aceasta este imaginea care definește mecanismele impersonale ale damnării sociale. La întrebarea „Cine se face vinovat de suferința celor mulți?”, răspunsul epocii este abstract și impersonal: „logica sistemului”. Predestinaționismul protestant - în formula calvinistă, cel puțin - oferă motivațiile teologice pentru canonizarea injustiției sociale: cineva trebuie să piardă și să piară, în lumea de aici, ca și în lumea de dincolo. Ierarhia socială a prezentului mundan nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
restabilirea acesteia. „Principiul legalității”, apreciază E.D. Tarangul<footnote E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativ român, Tipografia Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1944, pp. 4-5. footnote>, „constă în regula ca toate dispozițiile pe care le ia statul, să fie date pe cale generală și impersonală și ca toate actele individuale ale statului să fie făcute în baza și în conformitate cu dispozițiile luate mai înainte pe cale generală și impersonală. În consecință, actele administrative, care sunt acte individuale, trebuie făcute numai în baza și în cadrele dispozițiilor stabilite
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
footnote>, „constă în regula ca toate dispozițiile pe care le ia statul, să fie date pe cale generală și impersonală și ca toate actele individuale ale statului să fie făcute în baza și în conformitate cu dispozițiile luate mai înainte pe cale generală și impersonală. În consecință, actele administrative, care sunt acte individuale, trebuie făcute numai în baza și în cadrele dispozițiilor stabilite mai înainte pe cale generală și impersonală de legiuitor.” Actul administrativ, ca principal instrument prin care se realizează administrația publică, este un act
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ale statului să fie făcute în baza și în conformitate cu dispozițiile luate mai înainte pe cale generală și impersonală. În consecință, actele administrative, care sunt acte individuale, trebuie făcute numai în baza și în cadrele dispozițiilor stabilite mai înainte pe cale generală și impersonală de legiuitor.” Actul administrativ, ca principal instrument prin care se realizează administrația publică, este un act unilateral, în sensul că autoritățile de execuție adoptă acte obligatorii și executorii, fără concursul sau acordul de voință al celor cărora actele respective le
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
seamă de particularități și de criterii pe care le vom prezenta în continuare: A. După întinderea efectelor pe care le produc Pornind de la acest criteriu putem distinge categoria actelor normative și cea a actelor individuale. Actele normative conțin reguli generale, impersonale, care se aplică într-un număr nedeterminat de cazuri și la un număr nedeterminat de subiecți (persoane). Actele individuale sunt acelea care creează drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane determinate. În funcție de conținutul lor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Ilarie Voronca spre o definiție a poeziei descoperă cîteva momente relativ individualizate, prin raportarea la istoria Însăși a mișcării românești de avangardă. La 75 H.P., foarte tînărul poet aflat În faza primelor, entuziasmante revelații ale ideilor Înnoitoare, se aliniază, Încă impersonal, la programul constructivist schițat de Contimporanul, nu fără a reține Însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, În negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțînd
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
membrilor grupului-clasă. Asemenea constatări au contribuit la alimentarea unor puncte de vedere interesante (vezi Andreeva, G., 1986, în Radu Ioan, Iluț Petru, Matei Radu, Psihologie Socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994), potrivit cărora relațiile interpersonale au, în primul rând, un caracter impersonal, esența lor rezidând în interacțiunea rolurilor, funcțiilor și a statutelor sociale. Subcapitolul ulterior va avea ca obiectiv prezentarea detaliată a relațiilor de influență interpersonală în cadrul clasei. 4.2. Caracteristicile demersului de „influență educațională”tc " 4.2. Caracteristicile demersului de „influen
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai scurt decât verbul avoir („a avea”), în forma sa flexionară cea mai frecventă a („are”), as („ai”). De asemenea, printre cuvintele cele mai frecvente se numără elementele de legătură, care sunt foarte scurte (le, de, il, et sau faimosul impersonal on, detestat de profesorii de literatură). Acest fenomen, pe care îl numim Legea lui Zipf, a fost denumit de acesta însuși „Legea minimului efort” și corespunde încercării de a solicita cât mai puțin memoria și atenția. Concluzie Această lege a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de 90%) obținea un scor de 0. N.N. avea un limbaj și cunoștințe generale intacte (evenimente istorice etc.), dar, spre deosebire de pacienții hipocampici obișnuiți (incapacitate de memorare a lucrurilor noi, păstrând însă amintirile vechi), nu avea amintiri personale, iar totul rămânea impersonal. În fine, deși avea noțiunea timpului, era incapabil să se situeze în trecut sau să-și proiecteze activitatea în viitor. Când era întrebat despre acest lucru, răspundea prin expresii de genul: „Am o mare lacună” (engl., blank), „E ca și cum m-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității 332. La prima vedere, argumentele solide aduse de Caius Dobrescu par greu de contestat, căci, într-adevăr, lirica stănesciană este, aproape fără excepție, nu doar impersonală, ci „entuziastă în ceea ce privește fuga de personalitate”333, însă a echivala - prin recursul la un silogism altminteri admirabil - autoreflexivitatea și delirul imagistic cu ficțiunea propagandistică a „limbii de lemn”, pe criteriul lipsei de aderență la real, poate părea oarecum hazardat. E
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
O’Hara în poezia americană de la începutul anilor ’70. El se opune teoriei impersonalității actului creator susținută de poeți ca Valéry și Eliot, promotori - cum se știe - ai esteticii „înalte” a modernismului. Mutația esențială ar fi aceea de la o poezie impersonală la o poezie a realului în care „simți în sfârșit că ți se dă o șansă să mai vorbești și despre tine”402. În al doilea rând, transpare cu claritate faptul că, odată cu această orientare a conținuturilor spre problematica eului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se dă o șansă să mai vorbești și despre tine”402. În al doilea rând, transpare cu claritate faptul că, odată cu această orientare a conținuturilor spre problematica eului biografic, poetul propune de fapt înlocuirea unei convenții prin alta (în locul eului impersonal al moderniștilor, convenția propriei sale personae). În acest sens, poate suscita interes și următoarea precizare: Pare ușor de scris o astfel de poezie. În realitate, dificultățile sunt deosebit de mari. Pentru că sinceritatea nu e totuna cu efectul de sinceritate, pentru obținerea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nexus of contracts) ce formalizează un set de relații economice Între cei implicați și s-ar deosebi de piață doar prin gradul mai ridicat de stabilitate În timp a contractelor. Pe de altă parte, Granovetter consideră piața concurențială, cu tranzacții impersonale, guvernate exclusiv de dinamica cererii și ofertei și În care sunt implicați actori atomizați, mai degrabă o ficțiune decât o instituție reală, concretă. Relațiile sociale infuzează deopotrivă piața și organizațiile și acestea guvernează tranzacțiile (interacțiunile dintre actori) Într-o logică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimburilor mutuale) ce structurează relațiile de cooperare Între indivizi. Aceste relații manifestă un grad ridicat de stabilitate structurală, ceea ce l-a determinat pe sociologul Fligstein (2001) să vorbească de conturarea unei arhitecturi a piețelor. Piața concurențială „clasică” consideră schimburile economice impersonale, discrete, ghidate exclusiv de un calcul utilitarist și Într-o permanentă dinamică a cererii și ofertei. Atât instituționalismul lui Williamson, cât și studiile cele mai elaborate ale lui North sau instituționalismul sociologic, dar și sociologia economică a lui Granovetter Își
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structurează și statornicesc anumite relații sociale Într-un cadru instituțional și care este motivul pentru care se Întâmplă acest lucru? Referindu-ne la răspunsul lui Williamson, organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un regim ce depășește limitele raporturilor contractuale Între părți ca urmare a dispozițiilor imperative ale legii și care reflectă componenta socială, instituțională. 7. Incompletitudinea contractelor și complementaritatea instituțională Piața concurențială alocă resursele prin intermediul relațiilor de schimb contractuale, discrete și, ideal, impersonale, ce se stabilesc Între agenți economici. Problema pieței ca instituție de organizare economică este aceea că Întotdeauna contractele, În calitatea lor de angajamente scrise de acțiune, reglementează doar imperfect sau incomplet schimbul dintre actori; aceasta se datorează incertitudinii și consecințelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
știe, de asemenea, că mulți dintre actorii constitutivi se angajează Într-o relație socială pe termen lung cu organizația, nu doar Într-o relație discretă de schimb (tranzacție). O astfel de relație presupune o logică diferită față de cea a relațiilor impersonale de piață. Angajații nu schimbă bunăoară forța de muncă pe recompense materiale, așa cum se tranzacționează mărfurile pe piață, ci, mai degrabă „investesc” atât resurse materiale, cât și loialitate, Încredere Într-o relație pe termen lung. Amitai Etzioni (2002 :268) spunea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și nu În cadrul schimburilor impersonale, de piață. Pe de altă parte, asigurarea are În vedere expectații ce se bazează pe cunoștința unei structuri generalizate care Încurajează acel comportament, derivă așadar din prescripțiile unei instituții. Asigurarea este un produs ce derivă din contracte și instituții, concomitent
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al., 2000: 1397). Preluând această distincție, putem afirma că instituțiile facilitează cooperarea prin inducerea de așteptări ce iau forma asigurării, În timp ce rețelele realizează același lucru consolidând Încrederea Între parteneri. Fiind generată de o instituție formală cu caracter general, asigurarea este impersonală și universală În raza de aplicare a instituției și, prin inducerea stimulentelor de conformare, determină patternuri predictibile de acțiune. Pe de altă parte, Încrederea este un substitut funcțional al asigurării, iar rețelele Îndeplinesc funcții similare instituțiilor, diferența constând În particularizarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmă consideră instituțiile ca variabile explicative ale performanței economice și nu ca variabile de explicat prin prisma altor variabile sociale (structura). Economiștii „formaliști” consideră că, odată cu modernizarea, nivelul implicării acțiunii În relații sociale scade și că instituții formale guvernează tranzacțiile impersonale ce se realizează pe piață. Istoricul instituționalist North Împărtășește aceeași viziune atunci când afirmă (1990:34) că, În societățile moderne, creșterea complexității tranzacțiilor ce implică numeroși indivizi și sunt extinse În timp și spațiu, ca urmare a diviziunii muncii, este asociată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și de cea pur altruistă și care, generând Încredere, promovează eficiența de tip Pareto În relația dintre parteneri, adaptarea complexă Între aceștia și economii de timp. Uzzi pornește de la asumpția neoclasică conform căreia tranzacțiile pe piață se realizează prin legături impersonale sau ocazionale (arm’s-length ties) care se stabilesc și se schimbă În funcție de interesul comercial În tranzacția respectivă. Acțiunea este motivată de interesul economic, iar actorii Își schimbă furnizorii și clienții pentru a evita dependența și a beneficia de oportunitățile oferite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care implicarea favorizează acțiunea economică (În sensul optimizării tranzacțiilor și adaptabilității organizațiilor) depinde de calitatea legăturilor interorganizaționale, poziția În rețea și arhitectura rețelei (1997:60). În ceea ce privește calitatea legăturilor, acestea se plasează, În concepția autorului pe un continuum Între legături ocazionale, impersonale, de piață și legături implicate. Preluând distincția lui Granovetter (1973, 1983) am spune că, Între cele două extreme, se află legăturile slabe, legături ce permit transferul de resurse sociale (reciprocitate, Încredere, atașament), dar care, În primul rând, au o componentă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acceptarea sau respingerea unor norme specifice. A saluta pe cunoscuți este o normă, dar nu o valoare propriu-zisă. Normele sociale, chiar însușite și practicate cu un anumit automatism de către indivizi, le apar acestora mai exterioare (dacă putem spune așa), mai impersonale decât valorile, care sunt resimțite a fi ancorate mai intim în eu. În privința celorlalte două concepte, atitudine și opinie, considerăm că următoarele note sunt mai importante pentru înțelegerea și corecta utilizare a lor. a. Când luăm o poziție (atitudine) față de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai puțin univocă decât în trecut. Multe influențe mass-media se anulează reciproc - altfel spus, influența netă nu este egală cu cea brută și este mai mică. Cu toate că, prin natura sa, comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”, ceea ce, succint, poate fi descris în felul următor: într-un grup sau într-o comunitate, nu toate persoanele au aceeași influență asupra altora
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
negreșit, mișcarea epică din poezie. Plăcerea lui Anton Pann de a povesti este evidentă. Simbolurile se adună În jurul unei fabule (o Întîmplare), din care să iasă limpede o idee morală. Chiar În poemele cele mai direct confesive, Pann introduce elemente impersonale din zicerile populare care estompează Într-o oarecare măsura nota subiectivă. Iată-l, de pildă, divagînd În jurul Amorului, temă la modă În 1830. Tonul poemului e indecis: Între patetismul comun al epocii și ironia fină: „Amorul nu este om, Nici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]