1,010 matches
-
au optat ferm pentru sincronizarea cu spațiul european, iar astăzi pentru integrarea în structurile acestuia" (Mitu et al., 1999, p. 5). La fel cum ideologia naționalistă promova ideea eternității naționale românești (i.e., teza platoniciană a națiunii române trans-istorice, eterne și imuabile), în același chip noua paradigmă difuzează ideea destinului istoric european al românilor. Dacă naționalismul se lăsa pradă seducției exercitate de ideea totalizantă a unității, europenismul introduce același tip de distorsiuni, lăsând impresia că românii au fost dintotdeauna europeni. Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului se răspândește ideea unei legi supreme, care precedă Constituția și orice altă lege. În timpul lucrărilor pregătitoare ale Codului civil din 1804, s-a propus să fie scris, la începutul acestuia: Există un drept universal, imuabil, sursă a tuturor legilor pozitive; și anume rațiunea naturală, cea care guvernează toți oamenii". Până la urmă, textul nu a mai fost păstrat, pentru că s-a considerat că ideea pe care o exprima era atât de evidentă, încât era inutil să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lume se organizează pentru a împiedica schimbarea, pentru a o face imposibilă: imposibil să nu faci precum strămoșii, așa cum Legea o proclamă, cum vrea Tradiția. Timpul în care trăiesc ei pare, pentru noi, oprit. Pentru că Legea reglează toate aspectele vieții, imuabilă și eternă, nimeni din societate neputînd-o schimba, mîine nu poate și nu trebuie să fie diferit de astăzi și astăzi de ieri. Fiindu-i imposibil să nu vrea să mențină statu quo, această lume trăiește, din punctul nostru de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
problema dacă aceste virtualități sînt în tr-adevăr infinite, încît să permită creația permanentă a tuturor vorbitorilor, mai ales că norma limbii (cea cutumiară) restrînge pentru fiecare grup dialectal, profesional și cultural posibilitățile sistemului. Se pune apoi chestiunea dacă sistemul este imuabil, construit într-o limbă pe toată durata existenței ei sau dacă este el însuși în transformare. Cît privește acest ultim aspect, se poate preciza că sistemul manifestă în principiu o mare stabilitate, schimbarea lui radicală producînd o pierdere a identității
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și acestea folosite cu sensuri figurate, mai ales prin trecerea de la nivelul concret la cel abstract. Pe de altă parte, Blaga realizează un ritm interior al textului, îndeosebi prin unele repetiții parțiale de structuri, îmbinînd tendința de repetare ca lege imuabilă a acțiunilor omenești semnificative cu permanente îmbogățiri ideatice în forma unei creații permanente. Va fi fost influențat în realizarea acestui mod de scriitură de constatarea că în Biblie există o rimă de conținut, adică versuri duble care exprimă același sens
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
375). Natura dramatică și în mare parte neașteptată a schimbărilor ce au loc în sistemul internațional după 1989 a generat întrebări fundamentale cu privire la traiectoria generală a sistemului internațional la sfârșitul secolului. Într-o perioadă de timp extrem de scurtă, structura aparent imuabilă a conflictului dintre superputeri s-a dezintegrat. După o perioadă de nesiguranță, începem să discernem conturul noii ordini internaționale. Tendințele ce par a se contura oferă motive întemeiate pentru a crede că sistemul internațional emergent se află în mijlocul unui proces
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este liber, nefiind supus legii cauzalității. A. Schopenhauer identifică esența umană cu voința pură, egoistă, nemodificabilă, ajungând astfel, la contestarea libertății, la fatalism și la pesimism, deoarece deciziile concrete ale omului decurg în mod fatal din natura sa internă, egoistă, imuabilă. Ideea definirii omului prin voința sa egoistă a fost preluată și de către Friederich Nietzsche , care pleacă de la premisa că viața este voința de putere. La rându-i, voința spune filosoful, este emoție, în speță, emoția comenzii. Exaltând voința de putere
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
intransigent. Rousseau era atât de ferm în această privință, încât nu putea accepta nici măcar concepere legislativă a legii în interiorul unei structuri constituționale ( așa cum a fost propusă de Montesquieu), deoarece această soluție permitea modificarea legilor, în vreme ce Rousseau dorea o Lege fundamentală imuabilă. A vorbit vreodată Rousseau de libertatea ca autonomie? Întradevăr, în Contractul social el face următoarea afirmație: ”Supunerea în fața legilor pe care singuri le-am impus este o formă de libertate”. Dar atunci când declara că toți sunt liberi deoarece, supunându-se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
la conștiința necesității, chiar dacă, astfel stând lucrurile, ne vine greu să reducem libertatea la resemnare. Libertatea nu înseamnă absența determinării, ci cunoaștere eliberatoare. Adevărata libertate există doar prin voință și rațiune, care furnizează înțelegerea a ceea ce este necesar în mod imuabil. III.2.3. Gottfried Wilhelm Leibniz (1646 1716) Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existenței monadele, elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, înzestrate cu o forță activă. În consecință, materia nu este decât manifestarea exterioară a monadelor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau indivizii nu sunt conduși de forțe imuabile, ci mai degrabă de o cunoaștere larg împărtășită care formează un mod sau altul de a intra în contact. Această cultură se construiește în timp și prin continue interacțiuni la toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Republicii Federale Germania. Constituția reflecta concepțiile puterilor învingătoare din zona de ocupație occidentală, care la 1 iulie 1948, prin Documentul de la Frankfurt, însărcinau miniștri-președinți germani să elaboreze legea fundamentală. Stat de drept, stat social și federativ, acestea erau principii fundamentale imuabile (art.1 seq., 20, 79). La 15 septembrie 1949, democrat-creștinul Konrad Adenauer a fost ales cancelar 809. Noul stat federal reunește zece landuri, fiecare cu parlamentul și guvernul său și beneficiind de o largă autonomie în anumite domenii (învățământ, justiție
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care vorbea Locke. Substantivul este însă prin imuabilitatea realităților pe care le desemnează, partea de cuvînt mai aptă pentru expresia esențelor. Același substantiv poate fi legat cu verbe sau adjective felurite, el însuși rămînînd același. Intenționalitatea lui cuprinde deci substratul imuabil, pe care după vechi deprinderi metafizice îl facem să coincidă cu lumea esențelor. Spiritualismul lui Barbu îl îndruma deci în chip firesc către un vocabular saturat de substantive. O astfel de bogăție și constantă apelare la substantive aflăm mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alt context că: Dintotdeauna a fost Cuvîntul, Cuvîntul era Dumnezeu, iar Dumnezeu era cerul și pămîntul" [Stănciulescu, 1991:16]; sau, altfel spus: dintotdeauna Dumnezeu a avut, în subsidiarul existenței absolute, eterne, a Cuvîntului său echivalat cu existența legilor esențiale și imuabile ale creației însăși și forme ale creației manifeste, efemere, supuse apariției și dispariției. În această perspectivă, ar trebui poate să acredităm și punctul de vedere dualist, construit în termenii dialectici ai logicii "și/și"4. O atare logică pune în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și la nivelul individului. Introducerea noțiunii de risc este, de asemenea, foarte utilă și novatoare În ideea securității, chiar dacă nu o revoluționează. Cel mai important lucru de reținut este că securitatea nu trebuie văzută ca un lucru sau o stare imuabilă. Ea este un proces și o practică politică ce variază și poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare; de exemplu, analiza procesului de securizare, detaliată de Buzan și Wæver, și o abordare istorică și de lungă durată. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în literatură 30. Nu se mai poate vorbi de compartimente riguros închise, exclusive, ci doar de relații complementare. Deci o dublă existență literară, normală și spontană devine perfect posibilă. Fără a pune în discuție, dar nici a privilegia specificitatea, deloc imuabilă. Ea intră în tot mai multe, noi și inedite combinații, încât orice purism devine practic imposibil. Pășim, progresiv, într-o perioadă de interferențe și metisaje culturale inevitabile. Fenomen strict obiectiv, de acceptat și evaluat ca atare. A treia formă, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Limbajul își pierde modularitatea afectivă, memoria este foarte bună pentru substantive, dar totul este reținut în mod mecanic. Nu poate exprima acțiunile (verbul) și mai ales cele raportate la pronume (persoana I), are limbaj de papagal. Are permanentă preocupare pentru imuabil. Rămâne legat de mamă, incapabil să anticipeze situații posibile, anxios în prezența altor persoane. Are relații cu obiectele pe care le manevrează cu stereotipie. Fizionomia îi rămâne inteligentă, dar nu mai face achiziții. Are comportament seneral retras. Schizofrenia infantilă (Bleuler
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semantica, sociologia etc. Această revoluție a fost îndreptată împotriva unei anumite viziuni statice despre lume, subiect și limbaj, considerate anterior ca stabile, unitare, monolitice. De la Newton și Descartes, concepția noastră se consolidase pe baze esențialiste, subiectul fiindu-și propriul fundament, imuabil și ire ductibil. Or, am înțeles treptat că identificarea, departe de a fi în mod natural dată pentru totdeauna, este, dimpotrivă, efectul unei construcții, al unui proces niciodată încheiat, niciodată deplin, mereu deschis. Problema o constituie faptul că, chiar dacă paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
A vorbi despre construcție identi tară înseamnă a renunța la viziunile esențialiste și culturaliste dominante pînă prin anii 1960 și pe care obișnuința e gata mereu să le reactiveze care consideră identitatea ca pe ceva înnăscut, ca pe un atribut imuabil al indivizilor și colectivităților. Or, dimpotrivă, avem de a face cu un proces, cu o construcție dinamică, în perma nență remaniată în jocul schimbător al interacțiunilor dintre indivizi și grupuri. Ipoteza de la care am plecat, ilustrată literar de textele a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între o criză și alta, comentatorii (și nu doar din sfera literară) se întreabă de ce citim romane, de ce continuăm să le plebiscităm cu neostoită sete? De ce mai citim Don Quijote sau Codul lui Da
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
operează legătura subterană, racordarea la fluxul universal al cunoașterii, a cărui curgere neîncetată nu e accesibilă decît într-o stare de grație. Așa cum au subliniat în repetate rînduri Claude Lévi-Strauss și Georges Dumézil, între alții, nu există mituri originare univoce, imuabile, mitul însuși înscriindu-se în logica rescrierii determinate de transmiterea orală, de numeroasele variante scrise, de adaptările cerute de diverse forme discursive, de sociolectele în vigoare într-o anume epocă sau regiune. Deci mitul se întîlnește cu literatura la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
francofon și noi premii, între care Marele Premiu Literar al Web-ului. Sigur, nu e Goncourt, nici Premiul Academiei franceze, dar nu se știe în cît timp le va concura pe cele de tradiție, înțepenite în istoria și ritualurile lor imuabile, în jocurile de culise și interese care parazitează și colorează în egală măsură spațiul literar. În Web, lucrurile se petrec altfel, mult mai repede, mai transparent, mai tranșant. Cititorii își au propriile sisteme de evaluare și recompensare a favoriților, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
incertitudinea pe care o face să planeze asupra activității umane și a rezultatelor ei, este necunoscutul în fața căruia plasează societatea, un necunoscut de natură să paralizeze toate forțele sale. Știm ce este și unde este justiția. Este un punct fix, imuabil. Dacă legea o ia drept ghid, fiecare știe la ce să se aștepte și se aranjează în consecință. Dar Fraternitatea, unde este punctul său determinat? Care este limita sa? Care este forma sa? Evident, infinitul. Fraternitatea, în definitiv, consistă în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
primul rând, fiecare va fi fixat pe viitorul său, în măsura în care poate fi afectat de către lege. Așa cum am remarcat, justiția exactă este un lucru atât de determinat, că legislația care nu ar avea decât acest lucru în vedere ar fi aproape imuabilă. Ea nu ar putea varia decât asupra mijloacelor de a atinge din ce în ce mai mult acest scop unic: a face să fie respectate persoanele și drepturile lor. Astfel, fiecare s-ar putea deda la tot felul de întreprinderi oneste fără teamă și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și de aici se trage concluzia că moneda era măsura valorilor. Dumnezeule, așa pare. Da, așa pare, și de asta mă plâng, nu de realitate. O măsură de lungime, de capacitate, de greutate, de suprafață este o cantitate convenită și imuabilă. Nu la fel stau lucrurile cu valoarea aurului și a banilor. Ea variază la fel de bine ca valoarea grâului, a vinului, a stofei, a muncii, și din aceleași cauze, căci ea are aceeași sursă și se supune acelorași legi. Aurul ne
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la colectivitățile naționale până la bandele cele mai efemere.” [42] Ceea ce este comun tuturor acestor ansambluri sociale, este faptul că sunt constituite dintr-o mulțime de indivizi, într-o solidaritate mai mult sau mai puțin accentuată. Grupurile nu sunt elemente fixe, imuabile; ele se nasc, se dezvoltă, se mențin și apoi se dispersează, implicând un anumit fel de viață, o anumită forță specifică. Kurt Lewin, inițiatorul dinamicii interacțiunilor la nivelul grupului, concepe grupul ca pe un câmp de forțe cu o structură
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]