2,599 matches
-
controlul gurilor Dunării și expansiunea către strâmtori, planul afectând, evident, teritoriul românesc. În a doua jumătate a anului 1943 situația militară era defavorabilă puterilor Axei, dar asta nu a împiedicat S.S.I. să ofere conducerii statului român materiale pertinente despre flota inamică din Marea Neagră. În perioada la care ne referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a II-a Contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prezentare a aparținut colonelului Bentivegni, șeful Secției a III-a Contrainformații, care a punctat acțiunile de contraspionaj și contrasabotaj desfășurate în teritoriile ocupate. Misiunile Secției aveau un caracter defensiv și defensiv-ofensiv. Cea din urmă consta în penetrarea organizațiilor de spionaj inamic, în scopul cunoașterii liderilor, agenților, ramificațiilor, rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului reorganizarea de urgență a sistemului de contrasabotaj în industrie și crearea a două companii pentru acțiuni subversive, respectiv protecția preventivă a obiectivelor de interes din teritoriul inamic. O nouă rundă a avut loc în perioada 12-13 mai 1942, atunci fiind prezentate de partenerii străini rezultatele pozitive obținute de Poliția Specială de Campanie din armata germană, care a reușită să aibă un randament foarte bun din punct de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apărarea zonei de nord, în timp ce restul „rămân disponibile” pentru alte acțiuni militare. Ofensiva germană în zonă „va avea ca rezultat” ruperea în două a frontului sovietic, iar din punct de vedere strategic se urmărea „prinderea într-un clește” a forțelor inamice, printr-o acțiune din Caucaz către sud și din Egipt către nord-est. S.I.A.G. a luat în calcul și o posibilă contracarare din partea aliaților, care ar fi putut să execute mai multe atacuri, dar și prin presiuni asupra Turciei că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
intensifice la maxim” acțiunea în Orientul Apropiat. În ceea ce privește România, ofițerul de informații german a precizat că în Orientul Apropiat se află 150 de avioane americane care „probabil” vor fi utilizate la atacul zonei petrolifere române. Unele date obținute din mediile inamice au arătat că „o modificare pronunțată” se va întâmpla în jurul datei de 1 august 1942. Sinteza ultimelor evenimente petrecute în România a dat impresia, la Berlin, că există „o stare de enervare”, care trebuie să fie înlăturată, iar agenților de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în competența Poliției Beiuș și a Legiunii de Jandarmi, ai căror șefi, prezenți la ședință, au dat asigurări de întărire și implementare acolo unde este cazul. Al doilea palier de probleme a avut în vedere posibilele probleme create de avioanele inamice: lansarea de parașutiști, de manifeste și de discuri de incendiu, care aveau rolul de a arde recoltele. De remarcat că, în privința manifestelor lansate, acestea trebuiau strânse „fără a se citi” la postul de jandarmi cel mai apropiat, înaintate Legiunii și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în armata germană. În timpul contactelor informative bilaterale din 12-13 mai 1942, reprezentanții Abwehr-ului au pus la dispoziție părții române modul de organizare și funcționare a măsurilor contrainformative germane în zona de operații. Documentul german a definit apărarea contra acțiunii informative inamice astfel: „nu este prin ea însăși un scop, ci este numai mijlocul pentru atingerea scopului. Ea trebuie să asigure puterea de izbire a armatei prin păstrarea secretului tuturor chestiunilor. Ea contribuie la realizarea surprinderii și, prin aceasta, la victorie”. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
căpitanii Rüdel și Baron, plus trei-patru ofițeri inferiori pentru execuție); - un centru pe lângă Corpul 17 Armată, la Vatra-Dornei (sublocotenent Schade); - un centru pe lângă Corpul 4 Armată, la Chișinău. Toate aceste structuri și-au procurat informații prin agenți trimiși peste liniile inamice (uneori lansați cu parașuta) sau de la rezidenții dotați cu aparate TFF și lăsați în teritoriul sovietic. Datele procurate se centralizau și erau prezentate șefului Biroului 2 al Grupului de Armate „Sud”, locotenent-colonel Buntrok, care, în funcție de rezultatele analizelor operaționale, lua deciziile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înfrângerea finală a celui de-al III-lea Reich (8/9 mai 1945). În toată această perioadă, fluxul informațional al eșaloanelor S.I.M.R./S.S.I. de pe lângă unitățile și marile unități române a contribuit la obținerea unor victorii și la identificarea unor unități inamice. În plus, s-a acționat contrainformativ pentru anihilarea agenților inamici trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism și propagandă. În acest context și-a desfășurat activitatea și Subcentrul 1 Vest (condus de locotenentul în rezervă Simion Ghișa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
9 mai 1945). În toată această perioadă, fluxul informațional al eșaloanelor S.I.M.R./S.S.I. de pe lângă unitățile și marile unități române a contribuit la obținerea unor victorii și la identificarea unor unități inamice. În plus, s-a acționat contrainformativ pentru anihilarea agenților inamici trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism și propagandă. În acest context și-a desfășurat activitatea și Subcentrul 1 Vest (condus de locotenentul în rezervă Simion Ghișa) pe lângă comandamentul Corpului 7 Armată, care, deși nu a avut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Divizia 9 Cavalerie), Poșta Centrală (de Divizia 21 Infanterie), zona Hipodromului (de Divizia 19 Infanterie) și Hipodromul (de Divizia 9 Cavalerie). Divizia 9 Cavalerie, întărită cu trei regimente și întreaga artilerie a Corpului 7 Armată, a acționat pentru anihilarea rezistențelor inamice din cazarma Franz Iosif, cimitirul Kerepes, Hipodromul Mic, Gara de Est și alte obiective strategice. În această perioadă, activitatea Subcentrului 1 Vest a fost una de exploatare a prizonierilor și de identificare a unităților care se aflau în fața trupelor române
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
capturat un număr total de 3192 prizonieri germani și unguri, dintre care 890 au fost interogați de organele contrainformative ale subcentrului. Rezultatele au constat în întocmirea a 102 note informative, 21 de note contrainformative (privind organizații subversive, descoperiri de agenți inamici trimiși în spatele frontului român, studiul unor documente capturate) și 16 note privind diferite materiale și documente de interes procurate din Ungaria. Din exploatarea prizonierilor și analiza documentelor capturate au fost identificate unități inamice, puterea de foc și organizarea acestora. În fața
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformative (privind organizații subversive, descoperiri de agenți inamici trimiși în spatele frontului român, studiul unor documente capturate) și 16 note privind diferite materiale și documente de interes procurate din Ungaria. Din exploatarea prizonierilor și analiza documentelor capturate au fost identificate unități inamice, puterea de foc și organizarea acestora. În fața unităților Corpului 7 Armată s-au aflat Divizia 10 Infanterie ungară, Divizia 4 Artilerie ungară și Divizia 12 Infanterie ungară, alături de alte unități de artilerie neîndivizionate. Organele S.S.I. s-au preocupat și de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a activat conștiincios și fără preget zi și noapte, atât pentru culegere de informații, la sediul Corpului prin audiere de prizonieri și pe teren la P[unctele de] C[omandă ale] Regimentelor, cât și pentru procurare de documente militare inamice, care, în majoritatea cazurilor, au fost de mult folos și prezentate în timp util pentru exploatare”. C.2. Succesiunea directorilor generali ai S.S.I. Prima numire a avut loc la 25 august 1944 în persoana colonelului Victor Siminel, șeful Secției I
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri și în care au conlucrat cei mai buni specialiști din fostul Serviciu Secret, D.G.P. și Secția a II-a. Prin activitatea desfășurată în perioada respectivă, S.S.I. s-a ridicat la nivelul serviciilor partenere și inamice, evident în raport de posibilitățile de acțiune și resursele alocate. Este suficient să constatăm că serviciul de informații al armatei germane (Abwehr) a recunoscut, în 1942, că s-a înșelat asupra aprecierilor privind U.R.S.S. (organizarea armatei, identificarea numărului marilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
date mult mai bune, mai aproape de realitate, dar nu a fost luat în seamă. Cauza principală a reprezentat-o lipsa de date din interiorul U.R.S.S., nici un agent german nereușind să pătrundă mai adânc de 100-150 kilometri în profunzimea teritoriului inamic. Pe plan extern, principala prioritate informativă a României a fost U.R.S.S., urmată de Ungaria și Bulgaria, aflate într-o atentă monitorizare, în timp ce zona internă a avut două obiective majore: comuniștii și legionarii. Crearea Serviciului de Centralizare a Informațiilor a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
909 978. Ca și marile orașe din Balcani, capitala otomană dobîndise atributele unei metropole moderne, cu străzi pavate, iluminat cu gaz și tramvaie trase de cai. După unificarea Bulgariei, orașul era într-o postură extrem de vulnerabilă, granița cu potențialul stat inamic aflîndu-se la mică distanță. Întreaga domnie a lui Abdul Hamid a fost marcată de o serie de dezastre militare și diplomatice. Extrem de conștient de pericolele care îi amenințau statul, sultanul era foarte preocupat de întărirea armatei otomane. El prefera să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Otoman termenii păcii și să învingă opoziția turcă, au fost transportate de nave de război britanice, franceze și americane. Într-un anumit sens, sosirea forțelor grecești i-a ajutat pe naționaliști: noua amenințare venită din partea unui stat străin creștin și inamic a dus la unirea tuturor facțiunilor și la întărirea sentimentului național. Asemeni grupurilor balcanice similare, naționaliștii turci și-au prezentat programele și și-au organizat primul guvern în cadrul unor adunări speciale, două dintre acestea avînd loc în 1919. Prima și-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să nu se mai repete. Ținînd cont de toate acestea, guvernul a ordonat în iulie 1921 armatei grecești cu un efectiv de 100 000 de soldați să declanșeze o campanie împotriva lui Kemal. Obiectivul era înconjurarea și apoi anihilarea trupelor inamice. Această politică s-a dovedit imposibil de pus în practică atunci cînd, înainte ca grecii să pornească ofensiva, forțele turcești s-au retras pur și simplu în Anatolia, astfel că armata grecească s-a aflat curînd în situația de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ungaria la 27 iunie. Datorită atitudinii pro-ruse a populației ei, Bulgariei nu i s-a cerut să acționeze. În vara anului 1941, războiul cuprinsese deci întreaga Peninsulă Balcanică. Toate statele erau implicate. Albania, Grecia și Iugoslavia se aflau sub ocupație inamică. Bulgaria era în război cu Iugoslavia iar Grecia ocupase Macedonia și Tracia. România lupta alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate adoptată de aceste state în 1939 se dovedise deci imposibil de menținut. Ca și în etapele anterioare ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se înroleze în detașamentele înarmate ca să se apere. Situația din Iugoslavia contrasta deci puternic cu cea din România și Bulgaria, unde administrația oficială și trupele regulate ale armatei au deținut controlul pe toată durata războiului și unde nu existau trupe inamice de ocupație. În mai 1941, imediat după capitulare, colonelul Mihailović și un grup restrîns de ofițeri sîrbi s-au retras în zonele de deal și au organizat un centru de rezistență. Mihailović și-a numit forțele Detașamentele de Cetnici ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sovietică a traversat nordul Iugoslaviei și a intrat în Europa Centrală. Controlînd toată țara, forțele lui Tito erau libere să-și elimine adversarii politici interni, acțiune care a fost înfăptuită cu o mare cruzime. Cu toate că prin primăvara anului 1945 armatele inamice părăsiseră teritoriul Iugoslaviei, partizanii aveau totuși încă de furcă cu opoziția internă. Ei s-au confruntat la început cu rămășițele detașamentelor de cetnici și cu grupurile care colaboraseră cu Axa, adică cu ustașii, cu membrii Gărzii Casei croate și cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bucura reinstaurea monarhiei, considerată drept cea mai bună bază pentru clădirea unui viitor sigur. Liderii britanici au încercat în același timp să se folosească de forțele de rezistență de pe teritoriul grecesc, care aveau toate conduceri republicane sau comuniste, împotriva puterilor inamice din cadrul Axei. Guvernul britanic era astfel pus în fața unei dileme: într-un anumit sens, obiectivele lui militare și politice intraseră în conflict. În ciuda acestor dificultăți, a fost făcută o încercare de implementare a ceea ce devenise o politică duplicitară. În toamna
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au fost nevoite să plătească despăgubiri și să întrețină armatele sovietice de ocupație. În acest timp, guvernul sovietic folosea resursele țărilor est-europene ca să-și refacă propriile lui ținuturi devastate. Cea mai mare povară era în general suportată de fostele state inamice, dar chiar și regimurile prietene au trebuit să plătească un preț. În afară de costul întreținerii pe timpul ocupației și de sumele primite ca despăgubiri, autoritățile sovietice duceau o politică care nu era altceva decît jaf curat. Ele au demontat fabrici întregi, vagoane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]