3,607 matches
-
că cel de-al treilea principiu nu este conceput așa cum o cer spiritul și ideea, ca revenire la primul principiu, ca depășire a negării, prin care existența se pune în relație cu ea însăși și se reîntoarce în sine: pentru indieni, cel de-al treilea termen rămîne schimbare, anulare" [360]. Exemplificarea ar putea continua, însă considerăm că nu mai este necesară. În textul de mai sus, Hegel recunoaște în mod explicit acordul său cu observarea la indieni fie și "prin intermediul simțurilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
reîntoarce în sine: pentru indieni, cel de-al treilea termen rămîne schimbare, anulare" [360]. Exemplificarea ar putea continua, însă considerăm că nu mai este necesară. În textul de mai sus, Hegel recunoaște în mod explicit acordul său cu observarea la indieni fie și "prin intermediul simțurilor" a "celor trei momente în care se realizează realul"; în afară de asta, el recunoaște că interesul major al timpului (lui Hegel) constă tocmai în a aduce la cunoștință, după cît se pare, validitatea acestei viziuni triadice (indiană
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu ne încumetăm să spunem alte cuvinte. Dorim doar să subliniem că, pe tărîmul filozofic propriu-zis, nu se poate face filozofie pornind de la o bază monistă: în cele din urmă, aceasta nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a indienilor, condamnată de Hegel) asupra Spiritului Universal, care apoi se demonstrează a fi identic cu lumea contingentă. Raționalismul său cel mai înalt constă în consfințirea oricărei iraționalități. Plecînd de la o bază monistă, nu se poate face nici istorie, întrucît aceasta nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
192] Ibid., p. 100. [193] Ibid., p. 101. [194] Ibid., p. 102. [195] Ibid., p. 103. [196] Ibid., p. 104. [197] Ibid., p. 105. [198] Ibid., p. 170. [199] Ibid., 171. [200] Ibid., p. 121. [201] Ibid., p. 122. [202] Indianul s-ar putea gîndi tocmai la contrariu (nota ne aparține). [203] Ibid., p. 124. [204] Ibid., p. 126 (trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997). [205] Op. cit., p. 153 (trad. ns.). [206
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Editori Laterza, Bari, 1957, p. 604; o bibliografie mai amănunțită se poate afla din aceste manuale citate de noi. [272] Cf. p. 261 (trad. ns.). [273] Dar și acestea sînt discutabile! [274] Ibid., p. 260-261. [275] Ibid. Însă nu orice "indian visător", ci numai un indian care face parte din prima castă. [276] Cf. p. 207, 219 și îndeosebi p. 221-223. [277] În IDA VASSALINI, op. cit., p. 137. [278] Extras din VASSALINI, op. cit., p. 18-19, care citează: HEGEL, Encycl. d. Philos
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
604; o bibliografie mai amănunțită se poate afla din aceste manuale citate de noi. [272] Cf. p. 261 (trad. ns.). [273] Dar și acestea sînt discutabile! [274] Ibid., p. 260-261. [275] Ibid. Însă nu orice "indian visător", ci numai un indian care face parte din prima castă. [276] Cf. p. 207, 219 și îndeosebi p. 221-223. [277] În IDA VASSALINI, op. cit., p. 137. [278] Extras din VASSALINI, op. cit., p. 18-19, care citează: HEGEL, Encycl. d. Philos. Wissensch. § 573 și Recension von
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 204. Cf. condamnării machiavellismului în JACQUES MARITAIN, La fine del machiavellismo, ed. Locusta-Vicenza. [369] Extr. din R. SCHWAB, op. cit., p. 236. [370] LOUIS LAMBERT DE H. DE BALZAC (1799-1850) crede că Biblia a fost precedată de cărțile sacre ale indienilor; cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 114. [371] R. SCHWAB, op. cit., p. 113. [372] Ibid., p. 236-7. [373] Ibid., p. 237. [374] Ibid. [375] Cităm din C.L. SUENNENS, Vita quotidiana, Vita cristiana, Edizioni Paoline, 1963, p. 87. [376] E. PAOLO LAMANNA
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
340, 18. Tot de aici sînt traduse toate cugetările însemnate în cursul expunerii prin două cifre, din care prima indică paragrafele, a doua numărul de ordine al cugetării în cadrul paragrafului respectiv. CARACTERISTICA GNOMICII INDIENE E un loc comun afirmația că indienii antici sînt pe cît ne este dat să cunoaștem istoria spiritualității umane cei mai profunzi cunoscători ai sufletului omenesc. Pe cînd occidentalii pe urma greco-romanilor antici își deschideau gîndul mai ales către panorama variată la nesfîrșit a realității externe, pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe cît ne este dat să cunoaștem istoria spiritualității umane cei mai profunzi cunoscători ai sufletului omenesc. Pe cînd occidentalii pe urma greco-romanilor antici își deschideau gîndul mai ales către panorama variată la nesfîrșit a realității externe, pe malurile Gangelui indienii își retrăgeau ochii de la această realitate din afară, întorcîndu-i spre aceea din adîncul insondabil al spiritului și atingînd astfel culmi cu adevărat amețitoare. Orientarea diferită a preocupărilor unora și altora i-a condus pe cei dintîi la întemeierea așa-ziselor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe cei din urmă la constituirea psihologiei și metapsihologiei (cf. A. FRENKIAN, Etudes de philosophie présocratique. II. La philosophie comparée, p. 17, care reia termenul de la P. MOUSSON-OURSEL). După perioada așa-numită vedică, în care, întocmai ca celelalte popoare indoeuropene, indienii acordau valoare deosebită lumii materiale, încetul cu încetul, dar destul de timpuriu, își face loc o concepție de viață aproape cu totul opusă, oricum profund pesimistă, care pleacă de la negarea oricărei valori lumii externe, considerată un fel de "iluzie cosmică" (măyă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pune adesea sigiliu de nemurire oricărei treceri, oricît de nesimțite, a timpului, pe cînd unicitatea preocupării indiene contopește diferitele etape istorice în una și aceeași clipă veșnic prezentă, care proiectează constant efemerul în etern. Și care ar putea fi, pentru indian, nota distinctivă a diferitelor clipe, cînd toate participă deopotrivă la una și aceeași integrală, indivizibilă eternitate, esențial identică în orice punct al ei? Omul se străduiește, așadar, coerent, să trăiască acest prezent etern, să se integreze acestei atemporalități, smulgîndu-se din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
decît s-ar crede a găsi un fir călăuzitor pentru analiza maximelor din literatura indiană antică. Ele reprezintă, ce-i drept, întreaga varietate compatibilă cu existența terestră, dar multiplicitatea diferitelor aspecte înregistrate este totodată unificată de năzuința mai sus-menționată. Desigur, indianul comun trăiește nu departe de viața materială în care trăiește omul de rînd occidental. Nu pot lipsi, așadar, reflecții cu privire la acest aspect al vieții. Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sine nereprezentînd nici o valoare, ci fiind valutată doar în funcție de binefacerile înfăptuite cu ajutorul ei. Într-adevăr, cine privește cu mai multă atenție poate observa că nu averea este aceea care alcătuiește culmea pe scara de valori a lucrurilor rîvnite de indian. În maximele de la început e o simplă constatare a unei crude realități de fapt: indianul de rînd e și el preocupat îndeosebi de aspectul material al vieții. Gînditorul însă stabilește în cadrul bunurilor o gradație, care contrastează adesea cu concepția utilitaristă-materialistă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adevăr, cine privește cu mai multă atenție poate observa că nu averea este aceea care alcătuiește culmea pe scara de valori a lucrurilor rîvnite de indian. În maximele de la început e o simplă constatare a unei crude realități de fapt: indianul de rînd e și el preocupat îndeosebi de aspectul material al vieții. Gînditorul însă stabilește în cadrul bunurilor o gradație, care contrastează adesea cu concepția utilitaristă-materialistă, ce părea a se schița pînă aici. Și anume, se declară categoric că: "omul cel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
două categorii sus-amintite: Cum musca la rană rîvnește, Și regii doresc avuția: Cei josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
învățătura servește la întărîtarea (mînierea) celor fără de minte, nu la liniștea lor" (328, 2). De altfel, neînțelepciunea este considerată ca o pedeapsă divină: "Zeii răpesc mintea aceluia, pe care doresc să-l piardă" (339, 3). Și, atunci, se întreabă gînditorul indian: Cine-nțelepciune n-are Pentru ce să-nvețe carte? ... Orbului la ce bun, oare, De oglindă să-i faci parte? [26] 3) Prietenul În afară de omul rău și de neînțelept, care, cum s-a văzut, trebuie lăsați la o parte, se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
darurile", dar care avea să poarte, în mod fatal, oamenilor, toate relele în lume. Să fi fost, oare, aceste adevăruri "mitice" frînturi dintr-o concepție cosmogonică, potrivit căreia femeia este, în oarecare măsură, "principiul răului" în univers? Fapt e că indianul, uneori, nu se poate stăpîni în a se dezlănțui cu înverșunare împotriva femeii, ca una care stîrnește în om toate patimile și, îndeosebi, dorința, elementul egoistic prin excelență, ce ține pe individ închistat în eul său, făcîndu-l incapabil de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mult decît atît: casa fără mamă sau soție dulce glăsuitoare este comparată cu o pădure: Cine n-are mamă-n casă, Ori soție iubitoare, Ducă-se-n pădurea deasă: Casa nu-i e codru, oare? [20] 5) Copiii Sigur că indianului îi plac copiii numeroși. Pentru el, "casa care nu este plină de copii este întocmai ca un cimitir" (338, 7). Dar nu acesta pare să fie idealul său în căsnicie. El, în adevăr, preferă să aibă un singur fecior, dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cf. H. MIHĂESCU, Heraclit din Efes, trad. cu un studiu introductiv, Iași, A.A. Terek, 1943, p. 76), ceea ce ne-ar îndritui în bănuiala că în respectiva maximă se reflectă concepția aristocratică ce domina atît la greci, cît și la indienii din timpurile primitive, îndată după emigrarea lor din patria comună indoeuropeană. 6) Rudele Am văzut mai înainte că se recomandă "unirea", relații strînse între rude. Dar adevărata rudenie nu este constituită de ascendența sau descendența genealogică, de înrudirea prin sînge
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
obișnuiți cum sîntem cu pozitiva luminozitate a speranței creștine. Într-adevăr, pentru cine existența nu este alcătuită din "mîine", ci din clipa prezentă, primul aspect al speranței nu putea avea nici o atracție, poate nici o semnificație. Tinzînd mereu către absolutul existenței, indianul caută să descopere, cum am spus, în clipa prezentă elementul permanent, străduindu-se să o dezbare de efemer, de temporar, de provizoriu, pentru a da de veșnicia ce se află în spatele fiecăreia. Clipa prezentă, așadar, trebuie luată în realul ei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dominat de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă; prilej de nefericire după împlinirea ei, cînd îi ia locul altă dorință, mereu alta, cu aceleași clipe de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă... Și cu toate acestea, indianul admite o dorință: și anume, "cel bun doar pacea dorește" (cf. n. 6). Desigur, este vorba de pacea sufletească, care însă nu se poate căpăta decît în urma dezrădăcinării tuturor celorlalte dorințe, ce tulbură în orice moment echilibrul interior al individului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bun doar pacea dorește" (cf. n. 6). Desigur, este vorba de pacea sufletească, care însă nu se poate căpăta decît în urma dezrădăcinării tuturor celorlalte dorințe, ce tulbură în orice moment echilibrul interior al individului. Revine la a spune, paradoxal, că indianul aprobă doar o singură dorință compatibilă cu situația înțeleptului: și anume, dorința de a dezrădăcina orice dorință: "Cine leapădă dorința, pe care cu greu o părăsesc cei proști, care nu îmbătrînește împreună cu cel care îmbătrînește această boală care nu ia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
părăsesc cei proști, care nu îmbătrînește împreună cu cel care îmbătrînește această boală care nu ia sfîrșit decît odată cu viața acela dobîndește pacea" (60) (cf. TH. SIMENSCHY, Povestea faptei omenești, Chișinău, 1937, p. 8). Recapitulînd punctul de vedere grec și cel indian, se poate spune că ele sînt cu totul opuse: filozoful grec prescrie dorința (neîmplinită), pentru a umple golul existenței; filozoful indian, în schimb, interzice orice dorință, în vederea contopirii cu realitatea supremă. Prescrierea eliminării dorinței, din partea indianului, poate fi concepută și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]