3,971 matches
-
să stabilească vinovăția torționarilor. Dosarul Tăcu, chiar și În formă dată de CNSAS, probează prin documente autentice implicarea În represiune a ofițerilor UM 0544, Serviciul III Securitate, Serviciul I Securitate, Serviciul ,,F”, Serviciul ÎI Securitate, B.L.D., Serviciul ,,Ț”, Serviciul ,,R”, Indicativul ,,F2”, Serviciul ,,M.T.” 13 ani de liniște pentru torționari. Dosarul ,,Sandu” nu are raport de Închidere! Cel mai important document provenit de la CNSAS este un plan de măsuri care Înfățișează strategia Securității de ,,monitorizare” a lui Tăcu. A fost redactat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
general Stamatoiu Aristotel (ministru DSS), căpitan Andronic Vasile, colonel Volf Mihai, căpitan Miroiu, colonel Constantin Ciurlău (șeful Securității din Iași), maior Matei C, locotenent colonel Boțârlan D., locotenent major Amarandei Vasile. Lista este completată de Gh. D. - dactilograf și de ,,indicativul 113/H.G.” 206 Unități de urmărire și reprimare: UM 0544, Serviciul III Securitate, Serviciul I Securitate, Serviciul ,,F”, Serviciul ÎI Securitate, B.L.D., Serviciul ,,Ț”, Serviciul „R”, Indicativul ,,F2”, Serviciul „M.T.” O parte dintre cei de pe lista nu mai sunt În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
locotenent major Amarandei Vasile. Lista este completată de Gh. D. - dactilograf și de ,,indicativul 113/H.G.” 206 Unități de urmărire și reprimare: UM 0544, Serviciul III Securitate, Serviciul I Securitate, Serviciul ,,F”, Serviciul ÎI Securitate, B.L.D., Serviciul ,,Ț”, Serviciul „R”, Indicativul ,,F2”, Serviciul „M.T.” O parte dintre cei de pe lista nu mai sunt În viață, unii au devenit prosperi oameni de afaceri, alții au intrat În avocatură, iar cei mai buni profesioniști dintre ei veghează la siguranța națională din postura de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mizerabil la adresa conducerii superioare de partid”... - Această declarație, În existența noastră a explodat că o bombă exterminatoare. DSS a conceput un plan de zădărnicire a proiectelor noastre de emigrare. Plajă de opțiuni a fost Ambasada SUA În care a pătruns Indicativul a-18, alias colonelul Miroiu, asociatul În misiune a maiorului Brâncuși Doina, șefa protocolului de primire În Consulat. „Iașul” a primit ordin să mobilizeze sursele pentru furnizare de informații privind „pasiunea” mea pentru apologia mișcării legionare. Ca urmare, la una
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sovietice militare maltratau elitele? - În cartea „Iași, 14 decembrie 1989 Începutul revoluției române”, la pagina 200-201 Capii represiunii, poziția 3 și la pagina 148, rândul 17 de jos apare numele locotenentului colonel Adrian Filioreanu, un personaj arogant și grosier. Acest indicativ cazon, colaborator direct al șefului Inspectoratului județean MI Constantin Pleșa, În ziua de 12 dec. '89, ora 10 a fost chemat la telefon de ministrul Internelor Tudor Postelnicu. Convorbirea a durat cca 20 de minute. La ora 14 aceeași zi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și b) al receptorilor care cuplează acești stimuli. În general, pentru a nu se crea confuzii, atunci când va fi vorba de un ligand, se va scrie simbolul respectiv, iar când va fi vorba de receptorul său specific, simbolul va purta indicativul R: așadar, tnF (tumor necrosis Factor) va fi agonistul (sinonim ligandul, stimulul) iar tnF-R receptorul care îl cuplează și care îi primește mesajul. 4.3.2.1. Stimulii apoptozei Acești liganzi, mesageri ai morții celulare, sunt foarte diferiți. Ei pot
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
irf-3 și irf-7 sunt proteinele care conduc și reglează producția tipului I de interferon (cel implicat în mod eficace în răspunsul imun al celulei adresat agresorului viral. Virusul sarcomului Kaposi este însă capabil să codifice omologi ai factorilor irfs celulari (indicativ cirfs, c de la cellular). Acești analogi virali virfs (v de la virus) se interpun în lanțul de reacții chimice care, în mod fiziologic, duc la producția interferonilor. Produșii orfK9/virf-1, orfK11/virf1 și orfK10.5 sunt doar trei dintre omologii codificați
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
vrea-voi, la fel ca în greacă, iar, în multe situații în care limbile occidentale folosesc infinitivul, româna recurge la conjunctiv, chiar în cazul aceluiași subiect. De altfel, în română s-au petrecut și treceri de paradigme de la conjunctiv la indicativ, cum s-a întîmplat în cazul timpului mai mult ca perfect și în cazul unor forme de prezent ale verbului esse, precum persoana a treia plural (ei sînt). Pentru realizarea comparativului de superioritate se folosește, la fel ca în spaniolă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a avea" se întrebuințează haber < lat. habere și tener < lat. tenere. Ca verb auxiliar temporal funcționează numai haber, căci prezența lui tener într-o structură asemănătoare are valoare emfatică. Spaniola, la fel ca portugheza, a păstrat mai mult ca perfectul indicativ latin, pe care româna l-a refăcut prin preluarea paradigmei de la mai mult ca perfectul conjunctiv, iar italiana și franceza l-au reconstruit după modelul perfectului compus. Întrucît Peninsula Iberică a fost timp de aproape 800 de ani sub ocupație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clase morfologice. Între acestea se înscrie noțiunea "supletivism", care vizează situația unei forme gramaticale ce completează ansamblul formelor flexionare ale unui cuvînt, avînd însă o rădăcină diferită de a acestuia. Astfel, forma va, care apare la persoana a treia singular indicativ prezent (il va "el merge") este supletivă în raport cu verbul aller "a merge" din limba franceză și, în mod similar, a fi din română (lat. *fire = fieri) are statut supletiv în raport cu formele care moștenesc situații din conjugarea verbului latin esse (îs
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceștia îs elevi). Același rezultat l-a avut și căderea finalei de la forma sum a persoanei întîi singular (eu ți-s frate; eu îs elev). Ca atare, au rezultat forme omonime pentru persoanele întîi singular și a treia plural pentru indicativ prezent. Dar, forma redusă (și conjunctă) s era prea puțin relevantă în comunicare și, de aceea, în latina orientală, forma analogică *sintunt de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a treia plural pentru indicativ prezent. Dar, forma redusă (și conjunctă) s era prea puțin relevantă în comunicare și, de aceea, în latina orientală, forma analogică *sintunt de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației, a devenit sint. Folosirea formelor conjunctivului la indicativ s-a produs, de altfel, și în alte situații, încît mai mult ca perfectul indicativ românesc este urmașul mai mult ca perfectului conjunctiv din latină. Urmînd modelul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
era prea puțin relevantă în comunicare și, de aceea, în latina orientală, forma analogică *sintunt de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației, a devenit sint. Folosirea formelor conjunctivului la indicativ s-a produs, de altfel, și în alte situații, încît mai mult ca perfectul indicativ românesc este urmașul mai mult ca perfectului conjunctiv din latină. Urmînd modelul omonimiei din cazul lui s, sint s-a folosit și la persoana întîi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației, a devenit sint. Folosirea formelor conjunctivului la indicativ s-a produs, de altfel, și în alte situații, încît mai mult ca perfectul indicativ românesc este urmașul mai mult ca perfectului conjunctiv din latină. Urmînd modelul omonimiei din cazul lui s, sint s-a folosit și la persoana întîi singular, unde în latină era sum. Evoluția fonetică obișnuită, în cadrul căreia i+n a devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu este sistematică, de puține ori antrenînd mai mult de un caz sau realizîndu-se după un model. Un astfel de model se poate presupune în situația substantivelor auz și văz, de exemplu, care provin din formele vechi și populare de indicativ prezent ale verbelor auzi și vedea, printr-un paralelism cu gust și gusta, acestea moștenite din latină (lat. gustus și gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scrise (al narațiunii) care exprimă, la fel ca perfectul compus, o acțiune terminată în trecut. Mai mult ca perfectul latin s-a păstrat pînă astăzi în spaniolă, în portugheză și, dialectal, în italiană. În limba română, locul mai mult perfectului indicativ l-a luat forma corespunzătoare a conjunctivului (cîntasem, văzusem etc., continuatoare ale formelor latinești în -esemus), dar în franceză și în italiană a luat naștere o formă nouă, compusă, după modelul perfectului compus, dar cu auxiliarul la imperfect. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singură formă cazuală, la animate, atunci cînd se folosește la genitiv morfemul 's, deși există și posibilitatea folosirii unei construcții prepoziționale cu aceeași valoare. Articolul hotărît și adjectivul sînt invariabile din punctul de vedere al genului și al numărului. La indicativ prezent toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular și, de aceea, exprimarea pronumelui subiect este obligatorie. Engleza are numeroase timpuri și moduri compuse realizate cu ajutorul auxiliarelor, iar semiauxiliarele sînt folosite pentru redarea modalității. Desigur, multe particularități ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a II-a și a III-a indicativ singular prezent și umlautul: ich fahre "eu merg", du fährst, er fährt; ich laufe "eu fug, alerg", du läufst, er läuft. Prin urmare, în vreme ce în gramatica limbii latine și a unor limbi romanice există declinarea întîi, a doua sau a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar indicativul prezent este jag arbetar, du arbetar etc., de la verbul att söka "a căuta" rădăcina este sök și prezentul indicativ jag söker, du söker etc. În limba engleză, numai persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limba engleză, numai persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to go "a merge", la această persoană este forma he (she, it) goes, dar you go, we go etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra", cu rădăcina werk-, are formele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o formă de viitor, viitorul apropiat, care exprimă o intenție sau o acțiune ce va avea loc după scurt timp: Je vais partir. "Voi pleca îndată". Vous allez parler. "Veți vorbi imediat". Deseori, verbele auxiliare cu care se realizează viitorul indicativului sînt folosite și pentru a construi condiționalul, datorită afinităților de conținut dintre timpul viitor (care poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod similar, se constată că franceza și italiana construiesc mai mult ca perfectul în mod perifrastic, cu ajutorul a două auxiliare la imperfect, după modelul perfectului compus, în vreme ce spaniola și portugheza, pe de o parte, care continuă mai mult ca perfectul indicativ latin, și româna, pe de altă parte, care a adus la indicativ mai mult ca perfectul conjunctiv, exprimă acest timp în mod sintetic. Se constată apoi că, spre deosebire de ariile laterale, franceza și italiana au un articol partitiv. Asemenea fenomene constatate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfectul în mod perifrastic, cu ajutorul a două auxiliare la imperfect, după modelul perfectului compus, în vreme ce spaniola și portugheza, pe de o parte, care continuă mai mult ca perfectul indicativ latin, și româna, pe de altă parte, care a adus la indicativ mai mult ca perfectul conjunctiv, exprimă acest timp în mod sintetic. Se constată apoi că, spre deosebire de ariile laterale, franceza și italiana au un articol partitiv. Asemenea fenomene constatate în plan sincronic, în existența actuală a limbilor romanice, explică succesiunea de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
surprins să vadă că nu arată atît de neliniștit pe cît s-a simțit, deși tinde încă spre o autoevaluare nerealistă. De cele mai multe ori, evaluarea grupului este din nou mai scăzută (deoarece participanții nu interpretează diferitele comportamente și gesturi ca indicativ al anxietății, spre deosebire de individ, care simte că aceste semne îi fac anxietatea evidentă în ochii celorlalți). Acest exercițiu poate fi repetat de cîteva ori, pentru a permite participanților să testeze mai mult timp această ipoteză și, astfel, să aibă încredere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
calibru ușor, 20. Calitățile naturale și exercițiul de timpuriu îl vor ajuta să ajungă un trăgător de elită. Atunci când vânătoarea se desfășura în Munții Carpați, în comunicațiile serviciului ce asigura paza Familiei Regale se folosea numele de cod Verancea ca indicativ pentru Mihai. Se pare că numele de cod Vrancea era folosit și pentru Carol I, când se deplasa în străinătate. Este posibil ca, la origine, să fi fost Vrancea, iar în urma unei greșeli de tipar ori prin modificarea la transpunerea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]