4,930 matches
-
urmează acestei plecări, chipul Matildei cu ochii deschiși, fixați în gol, chip de un calm obsedant, este surprins în grosplan ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și când dispariția copilului s-ar fi resorbit într-o dezirabilă amnezie sau în indiferența pe care, uneori, momentele de mare durere o mimează înșelător. Bogdan George Apetri blochează gestul de compasiune care hrănește patetismul pluvial al situațiilor dramatice, eșecul are aici laconismul unei ieșiri tăcute din scenă. Titlul poate primi, în sfârșit, o explicație
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
încheiat cu căderea comunismului. E vorba, totodată, și despre accelerarea evenimentelor istorice, îndeosebi după catastrofa din 11 septembrie 2001, și despre strania amnezie ce pare să se instaleze în lume. Iar drept corolar al acestora, asistăm, într-un amestec de indiferență și neputință, la revenirea în forță a celor două molime istorice, comunismul și fascisto-nazismul, care au desfigurat lumea în secolul al douăzecilea. Introducerea cărții e un eseu filozofic, intitulat The World We Have Lost („Lumea pe care am pierdut-o
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
proces activ al neuitării. Astăzi, amintirea e, în cel mai bun caz, pasivă, prăfuită, muzeală. Pentru a ne ușura conștiința, construim din abundență „locuri ale memoriei”: clădiri, statui, monumente, depozite de documente. Dar toate acestea sunt mai degrabă alibiuri ale indiferenței ce mimează pioșenia, și nu o asumare viguroasă a memoriei care, de altfel, ne-a produs.
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
creșteau fără să fie toaletați și ai fi zis că gemeau iar tata pe câmp hăituit de lătratul câinilor și zăpăcind găinile el care nu vorbea cu mama, nici măcar nu o saluta, dormea în odaia de lângă bucătărie învinovățind-o de indiferența fratelui meu care stătea cu mine în casa asta de unde, chiar dacă e totul la fel, aproape totul lipsește, aceleași scări, aceleași vaze mari, aceleași draperii, calul care n-a mai fost încălecat și tata pe scara din spate, la sfârșitul
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
a pierdut sensul. Străinul camusian apasă pe trăgaci orbit de soare, gestul său nu era mobilizat de intenția de a ucide, de a suprima, crima apărea că un non-sens și îi conferea paradoxal acel lest social menit să-i acrediteze indiferență că vinovăție. Străinul lui Criști Puiu pare să procedeze invers, să revendice crimă că pe un mod de a se legitimă, un mod a dobândi un drept de rezidență în lumea oamenilor prin ceea ce anulează indiferență, si anume diferența, în
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
menit să-i acrediteze indiferență că vinovăție. Străinul lui Criști Puiu pare să procedeze invers, să revendice crimă că pe un mod de a se legitimă, un mod a dobândi un drept de rezidență în lumea oamenilor prin ceea ce anulează indiferență, si anume diferența, în cazul de față una radicală: crimă. Spre deosebire de Străinul camusian, Viorel a pus totul la punct, premeditarea relevă o minuție care are ceva din reglajul manical al monomanilor. Este felul în care gesturile sale pot fi studiate
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
a reconfigurat spațiul familial în film. În Moartea domnului Lăzărescu (2005) aveam cronică unei morți anunțate așa cum în acest film avem cronică unor crime anunțate. Mă întorc la sensul pe care crimă îl configurează; în cazul filmului mai sus pomenit, indiferență generalizată conducea la decesul domnului Lăzărescu, insă „crimă”, vinovăția nu era adjudecata de cineva anume, responsabilitatea era diseminata și volatilă. În cazul Aurorei, indiferență conduce la crimă pe care cineva o asumă fără rezerve: Viorel. Pentru o clipă el devine
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
anunțate. Mă întorc la sensul pe care crimă îl configurează; în cazul filmului mai sus pomenit, indiferență generalizată conducea la decesul domnului Lăzărescu, insă „crimă”, vinovăția nu era adjudecata de cineva anume, responsabilitatea era diseminata și volatilă. În cazul Aurorei, indiferență conduce la crimă pe care cineva o asumă fără rezerve: Viorel. Pentru o clipă el devine centrul atenției, centrul de greutate al unei lumi lipsite de greutate, gestul său are ceva din justificarea lui Oreste din Muștele lui Jean-Paul Sartre
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
Hoț de biciclete al lui Vlad Ursulean - aluzia la filmul lui De Sica apare explicit în film prin câteva decupaje memorabile -, însă ceea ce pare la prima vedere de o amuzantă lejeritate devine o mise en abîme a unei societăți a indiferenței. Există și o altă serie de filme care plonjează în abisal, filme ale anxietății, filmele-experiment, psihedelice și ușor macabre, cu ceva maladiv aducând în discuție lumea paralelă pe care imaginea o poate crea, o imagine care nu se are decât
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
probează, în viață, la tot pasul: multe accidente/ incidente „se anunță” din timp, sunt doar un rezultat, răsplata pentru împietrirea inimii. Sunt însă și semne care te pot întoarce din drum, detalii aproape insesizabile, într-o lume în care domină indiferența, egoismul, pragmatismul, graba. În povestirile lui Iulian Ciocan recunoaștem dramele lumii noastre, de la copii răpiți și măcelăriți de pedofili la bătrânii singuri care încearcă să dea un sens vieții, de la disponibilizații care nu mai găsesc serviciu la oamenii străzii la
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
7. 19 mai 2013 - are loc marșul minorităților sexuale, contrar hotărîrii instanței de judecata care a dispus interzicerea desfășurării marșului pe traseul indicat și acordarea locului de desfășurare a manifestației la Teatrul Verde. Astfel, RM și-a confirmat neputința și indiferența față de asigurarea executării propriilor hotărîri de judecată etc.
Biserica Ortodoxă a interzis accesul guvernanților la Împărtășanie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55980_a_57305]
-
dat jos zorzoanele de rigoare și a ținut companie celor doi șefi de stat, prezentându-le pe un ton cât se putea de rece minunile Romei. Mussolini era dezinvolt, dar își ascundea cu greu plictiseala. Hitler privea totul cu o indiferență neascunsă și emitea din când în când comentarii pe care Emmanuel Hecht le numește, în „L’Express” din 1 noiembrie, „abracadabrantești”. Scrie comentatorul de azi: „Mario și Silla, cum i-a botezat Bandinelli, sunt încrezuți, vulgari și, mai presus de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5088_a_6413]
-
care tânjește după el pesemne livresc, ca loc unde lucrurile se zbat să se miște, e o dezamăgire plină de plictis. Tot ce a încercat Leonida să pună pe picioare e ruină. Morbul provinciei intră în îmbrăcăminte, în priviri, în indiferența vieții față de oameni și-a oamenilor față de ea. Și te uiți la ceas doar spre a nu pierde, penibil, trenul. Acela care a făcut, odinioară, gloria orașului, ajungând, în anii dinainte de al doilea război, când lumea, altminteri, e în fierbere
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]
-
cu traducerea celeilalte. D[omnișoa]ra Liliana a plecat joi. M-a anunțat Alecu printr-o cșarteț pșoștalăț. Dar nu m-am dus. Pe mine mă doare și acum o anumită atitudine prietenească - ori dimpotrivă - față de plecarea ta. E insuportabilă indiferența venită de la cine nu-ți e indiferent. Mâine aș vrea să mă înscriu, dar stau la gânduri: costă aproape 40 000 de coroane. Voi vedea. Toate s-au scumpit de la 1 mai, inclusiv minimum necesar de la Nagler, al cărui preț
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
cine ar mai putea interesa / întunericul meu/ din care/ țâșnește/ urină” sau „sunt praf și pulbere/ sunt vid/ sunt nimic/ cu majusculă/ dacă vreți astfel/ și vă satisface/ mie îmi este indiferent”), poeta își etalează, de fapt, orgoliul teribil ori indiferența suverană față de privirea celorlalți. Ceea ce este, în fond, o mască a aceluiași orgoliu. Însăși vitalitatea locvace pe care autoarea o pune în serviciul propriei demascări, ca și plăcerea de a se arăta în posturi decăzute, susceptibile de a provoca penibilul
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
mamei devine un element central. Întâlnirea îi relevă proximitatea morții, anularea sa ca individ, abandonul său la un orfelinat fiind consecința unui infanticid eșuat. Nu există nicio urmă de afecțiune maternă, niciun regret, nicio apropiere, adevărul este spus cu cruzimea indiferenței. Cele câteva zile „afară” constituie lecția de respirație a unei noi vieți în care adolescentul își confruntă anxietățile și descoperă un nou chip al vieții chiar în locul unde ea încetează. Fabricat la As al Ivetei Grofová este un film dur
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
că sunt o specie vrednică de dispreț și că se putea împrieteni numai cu unii bărbați; iar femeile, la rândul lor, o detestau cu aceeași vehemență și din motive inverse, fenomen care abia dacă-i trezea Alejandrei cea mai disprețuitoare indiferență. Deși precis că o detestau, fără a înceta însă să-i admire în taină înfățișarea pe care Martín o numea exotică, dar care era de fapt, în mod paradoxal, argentiniană, întrucât acest gen de chipuri se întâlnește frecvent în țările
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
2009 a fost complet ignorată de către parlamentarii puterii: 300 de parlamentari și Parlament unicameral nu se regăsește în noua Constituție propusă românilor de către USL", precizează conducerea democrat-liberalilor. În opinia PDL, "proiectul USL nu se rezumă numai la a trata cu indiferență voința românilor. El răstoarnă echilibrul puterilor din România făcând din majoritatea parlamentară instanța supremă peste care nimeni nu trece - nici poporul, nici justiția. Curtea Constituțională este lipsită, prin chiar legea fundamentală a României, de dreptul de a se pronunța asupra
PDL vrea să reclame la Comisia de la Veneția gravele derapaje ale USL de la normele democratice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36666_a_37991]
-
spre autism, iar autismul unor personaje poate oferi spectatorilor o comedie feroce sau o tragedie cumplită, caraghioasă! Deși nu este un autist get-beget, singurul personaj al domnului Caragiale despre care am putea spune că se închide într-o estetică a indiferenței este Agamiță Dandanache, cel ce sosește singur singurel în cetatea de sub munte, gata s-o cucerească - fiindcă nu-i pasă de cine îl va vota, el știind că tronul său din divanul de la București nu ține de votanții din urbea
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
nu vreau să mi le amintesc. În jurul meu am văzut o mulțime de schimbări. Unele m-au îndurerat. Am simțit tristețea din privirile unor prieteni dar și bucuria revederii cu ei. Am măsurat cu emoție sprijinul și solidaritatea dar și indiferență sau ostilitatea celor pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor. În fața unora dintre ei mă simt vinovat pentru că nu am încercat să-i cunosc mai bine. Pe ceilalti îi voi ignoră în continuare. Cred că pot să definesc
Mesajul lui Adrian Năstase, la un an de la tentativa de sinucidere by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36814_a_38139]
-
între ei, atât prin momentul când au intrat în literatură, cât și prin evoluția lor de până acum: Adrian Alui Gheorghe, Vasile Gârneț, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian. „Cinismul și indiferența față de binele public“ Revista APOSTROF (nr. 5) publică un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în revista WESPENNEST din capitala Austriei, acest text explică România pe înțelesul occidentalilor. Iată un fragment din această panoramă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
în care lipsea libertatea, dar nu s-a oprit modernizarea tehnologică a țării (înainte de ruina anilor ’80, când a fost reintrodusă tracțiunea cu cai și cu boi). Niciodată nu au fost atât de mari ca după căderea comunismului cinismul și indiferența față de binele public, egoismul și lăcomia oligarhiei. Cu atât mai gol de conținut apare discursul naționalist și patriotard!” Pe drumurile patriei Și à propos de constatările amare ale lui Ion Vianu din finalul textului citat aici, să aducem un exemplu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
că sângele sutelor de mii de câini vărsat din cauza isteriei necontrolate a unor fanatici, nu-l vor aduce înapoi pe Ionuț", transmite deputatul Luminița Adam, printr-un comunicat de presă. "De la tragedia de luni, când Ionuț a fost căzut pradă indiferenței de zeci de ani a autorităților statului, retrăim parcă vremurile anilor '40 când foarte mulți semeni de-ai noștri și-au pierdut orice urmă de umanitate. De luni, inamicul public numărul unu îl constituie câinii fără stăpân, de pe străzile orașelor
Deputat: Să omorâm câinii, apoi pensionarii, asistații sociali și șomerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35460_a_36785]
-
lei pentru fiecare câine. În condițiile în care implementarea măsurii va fi efectuată cu responsabilitate și omenie iar ANSVSA și medicii veterinari de circumscripție vor verifica îndeplinirea responsabilităților de către adoptatori, rezolvăm problema fără să luăm viața unor animale pe care indiferența și lipsa de umanitate le-a condamnat la stradă. Așadar, în loc să alocăm zeci de milioane de euro anual pentru strângerea patrupedelor din orașe, construirea de spații amenajate, întreținerea și hrănirea lor, putem aloca mult mai puțin din aceste resurse pentru
Deputat: Să omorâm câinii, apoi pensionarii, asistații sociali și șomerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35460_a_36785]
-
afară din redacție pe Ștefan Manasia, Ioan Pavel Azap și Claudiu Groza. Cronicarul își exprimă solidaritatea cu cei trei scriitori și constată că, iată, fapte intolerabile chiar și după standardul anilor de teroare 50 se petrec sub ochii noștri, iar indiferența, lipsa noastră de reacție i-ar putea încuraja pe cei care comit aceste masacre mici să viseze la înfăptuirea, mâine, a unora cu mult mai mari. Despre roman, la Alba Iulia La Alba Iulia a avut loc o nouă ediție
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]